« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Mediu
CărţiProfesionişti
 

Jurisprudența internațională privind încălcarea drepturilor omului ca o consecință a schimbărilor climatice
31.08.2021 | Gianina DZIȚAC

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Gianina Dzițac

Gianina Dzițac

Introducere

Întrucât se remarcă o ascensiune a litigiilor climatice pretutindeni în lume, în toate sistemele de drept precum și în fața jurisdicțiilor internaționale care au în centru drepturile omului la viață, sănătate, hrană, viața de familie, libertate, studiul de față își propune un sondaj tematic printre litigiile globale care au avut ca obiect încălcarea drepturilor omului ca o consecință a schimbărilor climatice.

Litigiile climatice reprezintă procese introduse în fața instanțelor administrative, judiciare, în fața instanțelor interne și internaționale care ridică probleme de  drept sau chestiuni de fapt referitoare la știința schimbărilor climatice precum și la eforturile de atenuare și adaptare la schimbările climatice[1].

Incapacitatea statelor de a reglementa activitatea economică astfel încât să se reducă emisiile GES (gaze cu efect de seră) în acord cu respectarea obiectivelor consacrate internațional și fundamentate științific, a determinat societatea civilă să recurgă la justiție pentru a constrânge statele și marii poluatorisă contribuie la răspunsul global de combatere a schimbărilor climatice[2].

Activitatea recentă a Programului ONU pentru Mediu (UNEP) arată că la nivelul instanțelor se înregistra la 01 iulie 2020 un număr de 1550 cauze contencioase climatice în 38 de țări, dintre care 1.200 în SUA comparativ cu anul 2017 când pe rolul instanțelor se înregistrau 884 de cauze contencioase climatice în 24 de țări, dintre care 654 în SUA[3].

Potrivit UNEP pentru a formula un litigiu climatic sunt necesare a fi îndeplinite următoarele cerințe: „Standing”-un set de cerințe pe care trebuie să le îndeplinească un reclamant  pentru a demonstra că are dreptul să formuleze acel litigiu climatic: calitatea și capacitatea de subiect al cererii, să demonstreze că este vorba de un litigiu de interes public, să dovedească interesul personal și legătura de cauzalitate și „Basic of the claim”- temeiul juridic al cererii[4].

Analiza din prezentul studiu are la bază rapoartele Programului ONU pentru mediu din anul 2017 și 2020. Cele 9 studii de caz care vor fi prezentate acoperă situații diverse, precum: drepturile omului; drepturile generațiilor viitoare la un mediu sănătos; dreptatea intergenerațională; fenomenul migrării internaționale cauzat de schimbările climatice; conflictele culturale; relația dintre dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional al mediului înconjurător.

Studiu de caz 1. Cauza Eschimoșii vs. United States-Comisia Interamericană a Drepturilor Omului(CIDH)

Prima petiție depusă în 2005 în fața CIDH în numele popoarelor autohtone ale eschimoșilor din S.U.A. și Canada. Este considerată prima tentativă internațională  care vizează o cerere de reparație pentru daunele cauzate de schimbările climatice în termenii drepturilor omului.

Cererea introductivă arăta cum dereglările climei interferau cu drepturile fundamentale ale eschimoșilor din cauza ridicării temperaturilor și topirii precoce a zăpezii și banchizei pe care se bazează cultura, identitatea și economia lor. Temeiul juridic al cererii: Declarația americană a drepturilor și îndatoririlor omului-dreptul la viață, la cultură, proprietate, sănătate și alimentație.

Comisia nu a emis la acel moment o decizie, dar a plasat problema pe agenda organelor ONU preocupate de drepturile omului[5].

Studiul de caz 2. Cauza Gberme vs. Shell Petroleum Development Company of Nigeria-Federal Court of Nigeria-14 noiembrie 2005

Cetățeanul nigerian Jonah Gberme, în nume propriu și în calitate de reprezentant al Comunității Iwherekan din Delta Nigerului, a reclamant compania Shell și guvernul nigerian pentru daune rezultate din deversări.

Temeiul juridic al cererii: art. 33, 34 din Constituția Nigerului, art. 4, 16, 24 din Carta Africană a Drepturilor Omului care prevăd drepturilor omului la un mediu sănătos fără poluare.

Curtea Supremă din Nigeria a reținut că emisiile de gaze rezultate din activitățile de producție privind extragerea petrolului desfășurate de Shell în Delta Nigerului sunt neconstituționale, întrucât au încălcat drepturile omului la un mediu curat și sănătos protejat prin Constituția nigeriană și Carta Africană a Drepturilor Omului[6].

Într-un alt litigiu climatic, Cauza Poporul vs. Shell, un tribunal olandez a admis o cerere formulată de 7 ONG-uri și a ordonat companiei Shell reducerea cu 45% a emisiilor de CO2 până în anul 2030 comparativ cu anul 2019.

Este prima dată când justiția obligă o companie să își reducă emisiile GES și să-și modifice politica sa; până în prezent numai statele au fost condamnate pentru lipsa „ambiției climatice”[7].

Studiu de caz 3. Ioane Teitiota vs. The Chief Executive of the Ministry of Business, Innovation and Employment

În 2015 cetățeanul Ioane Teitiota a solicitat azil în Noua Zeelandă susținând că creșterea nivelului mării și alte efecte ale schimbărilor climatice au determinat ca Republica Kiribati să nu mai poată fi accesibilă populației, întrucât terenurile locuibile deveneau din ce în ce mai rare, degradarea mediului a îngreunat agricultura de subzistență, iar alimentarea cu apă dulce a fost contaminată cu apă sărată.

Cererea a fost respinsă Curtea Supremă din Noua Zeelandă, instanța reținând că deplasarea acestuia ca urmare a schimbărilor climatice nu poate fi întemeiată pentru obținerea statutului de refugiat în conformitate cu drepturile omului la nivel internațional, inclusiv Convenția Națiunilor Unite privind Statutul Refugiaților. Ioane Teitiota a fost deportat împreună cu familia în țara sa natală.

Ulterior, Ioane Teitiota depune plângere la Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului ONU, susținând că prin deportare Noua Zeelandă i-a încălcat dreptul la viață. La data de 21 ianuarie 2020 Comisia a reținut că instanțele din Noua Zeelandă nu i-au încălcat dreptul la viață la momentul faptelor, întrucât au fost instituite o serie de măsuri de protecție pentru cetățenii din Kiribati, dar această hotărâre a stabilit „noi standarde care ar putea facilita succesul cererilor de azil legate de schimbările climatice”.

Hotărârea clarifică faptul că 1) persoanele care solicită statutul de azilant nu trebuie să demonstreze că s-ar confrunta cu un pericol iminent dacă ar fi returnate în țara de origine; 2) prejudiciile cauzate de schimbări climatice pot apărea fie prin debut brusc (furtuni intense, inundații), fie prin debut lent (creșterea nivelului mării, salinizarea și degradarea terenurilor); 3) se accentuează rolul pe care îl are comunitatea internațională pentru a sprijini țările afectate de schimbările climatice.

Hotărârea este prima decizie a unui organism ONU care  tratează drepturile omului cu privire la o plângere formulată de o persoană care solicită azil împotriva schimbărilor climatice[8].

Studiul de caz 4. Avizul consultativ OC 23/17 emis de Curtea Interamericană a Drepturilor Omului cu privire la obligațiile statelor în legătură cu mediul înconjurător în contextul protecției și garantării dreptului la viață și la integritatea persoanei.

La 14 martie 2016 Republica Columbia, membru al Organizației Statelor Americane a solicitat CIADO să clarifice, printr-un aviz consultativ, răspunderea statului pentru daune aduse mediului înconjurător, în temeiul Convenției interamericane a drepturilor și obligațiilor omului prin interpretarea dispozițiilor art. 4 alin.(1) și art. 5 alin. (1) din convenție privind clarificarea dreptului la viață și la integritatea persoanei în contextul obligațiilor statelor cu privire la protecția mediului înconjurător.

În noiembrie 2017 Curtea Interamericană a Drepturilor Omului a emis Avizul Consultativ OC23/17 și a concluzionat faptul că „realizarea și protejarea drepturilor omului depind de un mediu sănătos și a statuat că statele trebuie să ia măsuri pentru a preveni daunele semnificative ale mediului înconjurător care ar afecta drepturile indivizilor în interiorul dar și în afara teritoriului lor”.

Este prima dată când Curtea a analizat în profunzime relația dintre dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional al mediului înconjurător. Curtea a afirmat că „mediul înconjurător este de o importanță fundamentală pentru existența umanității” (…)„orice daună produsă mediului înconjurător poate să aibă impact asupra dreptului persoanelor de a se bucura de drepturile lor” (…) „mediul înconjurător este un bun universal care este datorat generațiilor prezente și viitoare” (…)[9].

Studiu de caz 5.Cauza Juliana et al. vs United States-2015

Un grup de 21 de tineri cu vârste cuprinse între 8 și 19 ani având ca lider o tânără, Kelsey Juliana, au acuzat președintele și guvernul american că oferă subvenții industriilor energetice convenționale și permit închirierea unor terenuri federale pentru exploatări de gaze și petrol, măsuri pe care guvernul le consideră necesare pentru menținerea și asigurarea independenței energetice naționale, motivând că drepturile lor constituționale la viață și libertate vor fi serios afectate în situația în care nu va fi conceput un plan național obligatoriu de eliminare a combustibililor fosili. Timp de 5 ani procesul la judecat la toate nivelurile juridice, ajungând de 2 ori la Curtea Supremă a S.U.A.

La 17 ianuarie 2020 Curtea Federală de Apel din San Francisco, cu un vot de 2-1 a respins acțiunea intentată, apreciind că reclamanții care nu plătesc taxe și nici nu votează încă nu au calitatea (standing)de a da în judecată guvernul SUA. Cei 3 judecători au recunoscut amenințarea schimbărilor climatice, dar au susținut că acestea trebuie discutate cu ramurile executive și legislative.

La 12 martie 2020, 24 de membri ai guvernului SUA experți în schimbările climatice și organizații privind drepturile omului au depus cereri de suținere a reclamanților.

În prezent, sunt în desfășurare negocieri pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă între reclamanți și avocații Departamentului de Justiție[10]. Totodată, tinerii reclamanți așteaptă, de asemenea, o hotărâre cu privire la cererea de autorizare a depunerii unei a doua plângeri modificate dar și la cererea de intervenție formulată de 18 state conduse de Alabama.

Studiu de caz 6. Urgenda Foundations vs. State of the Netherland- 20 decembrie 2019

Un grup olandez de mediu „Urgenda Foundations” și 900 de cetățeni olandezi au dat în judecată Guvernul Olandez, susținând că revizuirea recentă a obiectivelor de reducere a emisiilor GES de către guvern a constituit o încălcare din punct de vedere constituțional.

Curtea Supremă Olandeză a confirmat decizia instanței inferioare potrivit căreia Olanda are obligația pozitivă în temeiul dispozițiilor CEDO de a lua măsuri rezonabile și adecvate pentru prevenirea schimbărilor climatice la „severitatea consecințelor  schimbărilor climatice și riscul mare al schimbărilor climatice care se întâmplă„. Curtea a considerat că Țările de Jos sunt responsabile în mod individual că nu și-au îndeplinit obligația de a contracara pericolul schimbărilor climatice care inhibă exercitarea drepturilor omului.

Instanța a ordonat statului olandez reducă emisiile de GES cu 25% până la finalul anului 2020 față de nivelul din 1990, însă nu a specificat modul în care guvernul olandez ar trebui să îndeplinească mandatul de reducere, dar a oferit mai multe sugestii, inclusiv comercializarea emisiilor sau măsuri fiscale.

Această decizie a fost deschizătoare de drumuri deoarece s-au înregistrat petiții și decizii judiciare ulterioare în Austria, Norvegia, Elveția și Suedia, toate referitoare la obligațiile guvernelor de a atenuaschimbările climatice, care au fost în mod similar bazate pe drepturile omului.

Studiu de caz 7. Cauza Claudia Duarte Agostinho ș.a. vs. Portugalia și alte state europene-CEDO (C-39371/2020)-cauză pendinte

Curtea a fost sesizată la 7 septembrie 2020 de un grup de 6 tineri portughezi, cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani în care denunțau 33 de țări europene (printre care toate cele 27 de state membre ale UE) pentru inacțiune climatică, întrucât „au eșuat în a-și îndeplini partea ce li se cuvenea în evitarea unei catastrofe climatice”.

Reclamanții consideră că incendiile de pădure care se petrec în fiecare an în Portugalia, în special din 2017, sunt rezultatul direct al creșterii temperaturilor cauzate de emisiile GES, ceea ce ar determina riscul de a contracta probleme de sănătate cauzate de aceste incendii, tulburări de somn, alergii, imposibilitatea de a-și petrece timpul afară/activitate fizică.

În drept, nerespectarea obligațiilor statelor ce le revin în virtutea angajamentelor în temeiul Acordului climatic de la Paris  2015 (COP 21), art. 2 și 8 din CEDO; violarea art. 14 coroborat cu art.2 și 8 al CEDO-argumentându-se că „încălzirea climei afectează în special generația lor și că, ținând cont de vârstă, ingerințele asupra drepturilor respective sunt mai pronunțate decât asupra generației precedente”. Curtea recunoaște responsabilitatea partajată a statelor și îi absolvă pe reclamanți de obligația de a epuiza căile de recurs interne în fiecare stat. La 13 octombrie 2020 s-a admis solicitarea reclamanților ca cererea lor să fie examinată cu prioritate în virtutea art. 41 din Regulamentul CEDO

Este prima dată când o jurisdicție internațională stabilește o legătură directă între drepturile omului și climă[11].

Studiu de caz 8. Rights of Indigenous People in Addressing Climate-Forced Displacement-United Nations Special Rapporteurs-2020-cauză pendinte

Institutul de Justiție din Alaska a depus o plângere la ONU în numele a 5 triburi indiene americane situate în Alaska și Louisiana susținând că guvernul SUA a încălcat drepturile omului ca urmare a deplasărilor acestora datorate schimbărilor climatice[12]. Reclamanții au afirmat că au fost strămutați cu forța din ținuturile ancestrale ca urmare a schimbărilor climatice și că guvernul SUA nu a reușit să îi protejeze, în ciuda faptului că știa de zeci de ani că schimbările climatice  amenință comunitățile de coastă.

Temeiul juridic al cererii: dreptul la autodeterminare al popoarelor recunoscut de Carta ONU, Pactul internațional privind drepturile civile și politice, Declarația privind drepturile popoarelor indigene.

Plângerea solicită raportorilor speciali i) să recomande guvernului SUA să recunoască autodeterminarea și suveranitatea inerentă a tuturor triburilor; ii) să recomande guvernului de stat din Louisiana să aloce fonduri triburilor pentru a răspunde crizei umanitare cauzate de schimbările climatice; iii) să solicite industriei petrolului și gazului să anunțe în avans intenția lor de a desfășura operațiuni care pot reprezenta un risc pentru patrimoniul cultural tribal, pământ și ape; iv) recomandarea ca guvernul statului Alaska să aloce fonduri pentru implementarea procesului de relocare și ca toate cele trei guverne să dezvolte cadre instituționale de relocare.

În septembrie 2020 raportorii speciali au comunicat plângerea guvernului SUA, au detaliat acuzațiile și au solicitat clarificări privind măsurile luate de guvern.

Studiu de caz 9. Neubauer, et.al.v. Germany

Unul dintre cele mai semnificative litigii climatice ale anului 2020 s-a desfășurat la Curtea Constituțională Germană în cauza „Neubauer, et.al.v. Germany”, în care un grup de tineri reclamanți au contestat protecția climei din Germania susținând că obiectivul de reducere a GES cu 55% până în anul 2030 la nivelul din 1990 a fost insuficient. În opinia tinerilor reclamanți, pentru „a-și îndeplini partea sa” pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, Germania ar trebui să își reducă GES cu 70% față de nivelul din 1990 până în 2030[13].

Afirmațiile lor s-au întemeiat, în principal, pe dispozițiile art. 20 a din Legea fundamentală germană, care garantează dreptul la viață pentru generațiile viitoare.

Curtea a constatat că actualele prevederi ale legii plasează o povară nerezonabilă asupra generațiilor viitoare pentru a reduce emisiile într-un ritm care nu ar fi acceptabil în zilele noastre.

La 29 aprilie 2021 Curtea a dispus ca guvernul federal să își reconsidere obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din 2013 până la finalul anului 2022. Potrivit știrilor[14], guvernul german a anunțat la 30 aprilie 2021 că va ajusta legea climatică ca răspuns la această hotărâre.

Scurte concluzii

Litigiile climatice au devenit un instrument utilizat pentru a impune și pentru a consolida angajamentele climatice asumate de guverne. Se observă că se deschide un nou capitol al justiției climatice, instanțele jucând un rol activ pe scena dezbaterilor și a deciziilor privind schimbările climatice.

Totodată, se remarcă o creștere a numărului precum și a succesului litigiilor climatice care demostrează că inacțiunea statelor în a atenua schimbările climatice încalcă drepturile constituționale și internaționale ale reclamanților la viață, sănătate, familie, etc, dar și drepturile fundamentale ale generațiilor viitoare.

În majoritatea cauzelor se susține că politicile naționale cu privire la emisiile gazelor cu efect de seră sunt insuficient de agresive pentru a fi în concordanță cu climatul național și internațional.

Se preconizează o creștere a litigiilor climatice care să reflecte urgența cu care este privită criza climatică de către public larg; jurisprudența internațională fiind importantă pentru guverne întrucât le determină să inițieze noi reglementări climatice sau să le extindă pe cele anterioare, să includă reforme cu privire la evaluarea impactului asupra mediului și să efectueze investiții semnificative în domeniul social și în infrastructură.


[1] Burger și Gudlach, 2017 -The Status of Climate Change Litigation: A Global Review.
[2] Duțu, M. „Dreptul climei. Regimul juridic al combaterii și atenuării încălzirii globale și adaptării la efectele schimbărilor climatice”. Editura Universul Juridic, București, 2021
[3] Global Climate Litigation Report. 2020 Status Review (UNEP in cooperation with Columbia Law School Sabin Center for Climate Change Law 2020).
[4] Idem, pag. 39-42.
[5] Duțu, M. „Dreptul climei. Regimul juridic al combaterii și atenuării încălzirii globale și adaptării la efectele schimbărilor climatice”. Editura Universul Juridic, București, 2021, p. 235-238
[6] Climate Case Chart „Gberme vs. Shell Petroleum Development Company of Nigeria Ltd. and Others” ( disponibil la http://climatecasechart.com/climate-change-litigation/non-us-case/gbemre-v-shell-petroleum-development-company-of-nigeria-ltd-et-al/).
[7] Disponibil la https://www.juridice.ro/essentials/4707/shell-global-condamnata-de-justitie-sa-respecte-clima.
[8] Climate Case Chart „Ioane Teitiota vs. The Chief Executive of the Ministry of Business, Innovation and Employment” (disponibil la http://climatecasechart.com/climate-change-litigation/non-us-case/ioane-teitiota-v-the-chief-executive-of-the-ministry-of-business-innovation) .
[9] Avizul consultativ OC 23/17 emis de Curtea Interamericană a Drepturilor Omului cu privire la obligațiile statelor în legătură cu mediul înconjurător în contextul protecției și garantării dreptului la viață și la integritatea persoanei disponibil pe lege5.ro.
[10] Cazul Juliana vs. SUA (disponibil la https://www.ourchildrenstrust.org/juliana-v-us)
[11] Cauza Claudia Duarte Agostinho ș.a. vs. Portugalia și alte state europene-CEDO, disponibil la Ohchr.org/en/newsEvents, „Information Note on the Court”s case-law”, decembrie 2020
[12] Climate Case Chart „Rights of Indigenous People in Addressing Climate-Forced Displacement-United Nations Special Rapporteurs”disponibil la (http://climatecasechart.com/climate-change-litigation/non-us-case/rights-of-indigenous-people-in-addressing-climate-forced-displacement)
[13] Climate Case Chart „Neubauer,et.al.v.Germany” disponibil la http://climatecasechart.com/climate-change-litigation/non-us-case/neubauer-et-al-v-germany/
[14] Disponibil la https://apnews.com/article/germany-europe-climate-climate-change-environment-and-nature-191b8ffca5ba6994ebd402b04432e6c8.


Avocat Gianina Dzițac

 
Secţiuni: Articole, Dreptul mediului, Drepturile omului, Internațional, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD