« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 

Completarea sau lămurirea raportului de expertiză vs. o nouă expertiză
03.09.2021 | Elena FILIP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Elena Filip

Elena Filip

Rezumat: Articolul îşi propune să sintetizeze condiţiile necesare pentru completarea sau lămurirea raportului de expertiză şi pentru încuviinţarea unei noi expertize. De asemenea s-a urmărit aprecierea rapoartelor de expertiză cu concluzii contradictorii şi valoarea probatorie a expertizei în raport de celelalte probe.

În practică apar frecvent situaţii când pentru clarificarea unor împrejurări legate de soluţionarea litigiului sunt necesare uneori cunoştinte de specialitate, legea prevăzând posibilitatea instanţei de a dispune efectuarea unei expertize.

Există în practică situaţii în care s-au efectuat două sau mai multe expertize ale căror concluzii sunt contradictorii, iar instanţa trebuie să aprecieze care dintre acestea duc la aflarea adevărului şi care este forţa probantă a raportului de expertiză în raport de celelalte probe.

Răspunsuri la asemenea căutări necesită preliminar examinarea prevederilor despre expertiză, în mod sumar, aşa cum acestea sunt dispuse în Codul de Procedură Civilă.

Articolul 330 defineşte obiectul expertizei şi anume când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc cu cel puţin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, termen care poate fi micşorat pentru situaţii urgente.

Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

În domeniile strict specializate, în care nu există experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv. Alegerea specialistului presupune desemnarea unei persoane înscrisă în lista întocmită în acest sens şi aflată la Birourile Locale pentru Expertize Tehnice şi Contabile.[1]

De asemenea, la efectuarea expertizei pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.

Consilierii părţilor trebuie să fie înscrişi în tabelul nominal întocmit de Biroul Central pentru Expertize Tehnice Judiciare şi să fie încuviinţaţi de către instanţă.

Sintagma „dacă este cazul”   din cuprinsul art. 330 alin 5) Cod Procedură Civil, privind raportul de expertiză separat efectuat de consilierul părţilor semnifică pe de o parte faptul că nu este obligatorie întocmirea raportului de către consilier, iar pe de altă parte consilierul dacă întocmeşte un raport acesta trebuie să se rezume la obiectivele încuviinţate de către instanţă şi nu să efectueze un raport la raportul iniţial de expertiză.

În acord cu prof. univ. dr. Mihaela Tăbârcă la întrebarea dacă instanţa este obligată să ţină cont de raportul consilierului părţilor considerăm că o obligaţie în acest sens, a cărei nerespectare să atragă, eventual nulitatea hotărârii nu există, raportul putând servi, cel mult, drept temei pentru dispunerea unei noi expertize, în condiţiile art. 338 Cod Procedură Civilă.[2]

Atunci când constatările şi concluziile din raportul de expertiză nu corespund cu opiniile părţilor, acestea pot cere instanţei lămurirea sau completarea raportului de expertiză.

Lămuririle la raportul de expertiză, cunoscute sub denumirea de obiecţiuni la raport, vizează aspectele rămase nelămurite sau insuficient lămurite prin expertiză în raport cu obiectivele stabilite şi existenţa unor contradicţii între părerile experţilor. Pentru teza a doua, nu este vorba de opiniile experţilor parte, care pot întocmi raporte de expertiză individuale, ci de situaţia în care expertiza este efectuată de trei experţi.

Completarea raportului de expertiză, cunoscută sub denumirea de supliment al raportului de expertiză, se referă la  apariţia necesităţii adăugării unor obiective noi, în raport cu concluziile formulate în raportul de expertiza sau cu împrejurari noi care rezultă din cercetarea judecătorească.

În ceea ce priveşte limitarea temporală cu privire la lămurirea sau completarea raportului de expertiză, acestea pot fi cerută de oricare dintre părţile litigiului sau de către procuror, cel târziu la primul termen care urmează depunerii raportului de expertiză, sub sancţiunea decăderii. Urmează ca instanţa să se pronunţe prin încheiere asupra cererii de lămurire sau de completare a raportului, acestea urmând sa fie efectuate de acelaşi expert.

Lipsa oricărei obiecţiuni sau cereri de completare a raportului justifică concluzia însuşirii lui de către părţi ca probă administrată în cauză, ceea ce nu semnifică şi recunoaşterea şi însuşirea concluziilor sale de către instanţă, în sensul atribuirii unei anumite valori probatorii.[3]

Articolul 338 Cod Procedură Civilă prevede că, pentru motive temeinice, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert (contraexpertiză sau expertiză contrară). O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancţiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-­au formulat obiecţiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecţiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.

Rezultă că noua expertiză trebuie cerută, sub sancţiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, doar în situaţia în care nu s-au formulat obiecţiuni la acesta sau, deşi s-au formulat obiecţiuni, acestea nu au fost încuviinţate, ori atunci când lămurirea sau completarea raportului iniţial nu a fost admisă. Legiuitorul nu precizează semnificaţia sintagmei „motive temeinice”, astfel că aprecierea asupra necesităţii unei noi expertize rămâne la latitudinea judecătorului[4], decizia urmând a fi motivată. Din interpetarea per a contrario a dispoziţiilor art. 338 alin 2) Cod Procedură Civilă rezultă că instanţa poate dispune efectuarea unei noi expertize şi ulterior termenelor indicate întrucât sancţiunea decăderii priveşte numai părţile.

Totuşi limitarea temporală există şi pentru instanţă, care în condiţiile articolului 391 Cod Procedură Civilă prevede că instanţa poate proceda la completarea ori refacerea unor probe, în cazul în care, din dezbateri, rezultă necesitatea acestei măsuri. Ca atare, instanţa poate dispune efectuarea unei noi expertize până în momentul închiderii dezbaterilor în fond.[5]

Spre deosebire de lămurirea sau completarea expertizei, care se face de expertul sau experţii care au efectuat expertiza şi au întocmit raportul de expertiză, noua expertiză nu poate fi încredinţată aceloraşi experţi, de vreme ce art. 338 alin. (1) C. pr. civ. prevede în mod expres „efectuarea unei noi expertize de către alt expert”.[6]

Revenind la problema de la care am plecat, respectiv aprecierea rapoartelor de expertiză cu concluzii contradictorii şi forţa probantă a raportului de expertiză raportat la celelalte probe, vom analiza în prealabil incidenţa art. 338 Cod Procedură Civilă, text ce consacră posibilitatea efectuării unei noi expertize. Se poate constata că legea nu determină motivele ce pot justifica efectuarea unei noi lucrări şi instituie doar posibilitatea, nu obligaţia instanţei de a dispune în acest sens, ceea ce înseamnă că o atare măsură procesuală este lăsată la aprecierea judecătorului, ori de câte ori se declară nelămurit de explicaţiile date de experţii desemnaţi anterior.[7]

Existenţa a două lucrări de specialitate, cu concluzii diferite, nu reprezintă, în sine, un motiv prevăzut de lege pentru a dispune efectuarea unei noi expertize, câtă vreme expertiza nu reprezintă decât un mijloc de probă, iar constatările experţilor sunt lăsate la libera apreciere a judecătorului. O atare situaţie presupune ca însuşirea uneia dintre expertize să fie precedată de o analiză a conţinutului concret al celor două lucrări, de coroborarea acestui mijloc de probă cu celelalte mijloace de probă printr-un raţionament adecvat.

Dacă în proces au fost efectuate mai multe expertize ale căror concluzii sunt contradictorii, instanţa trebuie să accepte motivat una dintre ele sau să le înlăture pe toate, fiind exclusă soluţia combinării unor elemente din mai multe rapoarte de expertize.[8]

În ceea ce priveşte forţa probantă a raportului de expertiză, instanţa nu este ţinută de concluziile raportului de expertiză, aplicându-se regulile generale instituite de dispoziţiile art. 264 alin 2 Cod Procedură Civilă care statuează faptul că în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul în care legea stabileşte puterea lor doveditoare. Pe de altă parte, au fost situaţii în care expertiza nu poate fi înlăturată decât printr-un alt mijloc de probă de valoare ştiinţifică egală.[9]

Nu avem pretenţia că am atins orice dezbatere pe acest subiect, însă intenţia a fost mai degrabă de apel la prudenţă către judecător la încuviinţarea unor noi expertize, respectiv recurgerea la această probă doar în situaţia în care nu este sufiecientă o lămurire sau o completare la raportul de expertiză. Nemulţumirile părţilor pentru a justifica încuviinţarea unei noi expertize trebuie să vizeze chiar conţinutul sau calitatea raportului de expertiză. Noua expertiză presupune menţinerea obiectivelor încuviinţate pentru expertiza iniţială, însă încredinţarea acestor către un nou expert. Cererea de efectuare a unei noi expertize va fi motivată de părţi şi încuviinţată în aceeaşi modalitate de către instanţă.


[1] Ordonanaţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002 prevede modul în care persoanele de specialitate sunt înregistrate în evidenţa nominală specială.
[2] Mihaela Tăbârcă, Drept procesual civil, vol II, 2013, p. 395.
[3]  Gabriel Boroi şi alţii, Noul Cod de Procedură Civilă, Comentariu pe articole, Vol. I, p. 797
[4] Instanţa supremă a decis că efectuarea unei noi expertize, precum şi completarea celei iniţiale rămân la aprecierea instanţei, atât în primă instanţă, cât şi în instanţa de apel (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, S. a II-a civ., Dec. nr. 3478/2014, apud V. M. Ciobanu, în Noul Cod de procedură civilă comentat şi adnotat, coordonatori V. M. Ciobanu, M. Nicolae, vol. I, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 1032.
[5] A se vedea şi M. Tăbârcă, , op. cit., 2013, p. 417.
[6] Conform art. 49 alin. (1)-(2) din Ordinul nr. 1134/2000, o nouă expertiză medico-legală se efectuează de către o comisie de experţi, indiferent dacă prima expertiză a fost efectuată de un singur medic legist sau de mai mulţi medici legişti ori de o comisie. Comisia de expertiză medico-legală se instituie şi se compune din cel puţin 2 experţi cu un grad profesional egal sau superior expertului sau experţilor care au efectuat expertiza anterioară, iar la grade profesionale egale se vor utiliza grade didactice superioare. Gradele profesionale, în ordine crescătoare, sunt: medic specialist, medic primar, doctor în medicină
[7] Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu dispozițiile art. 212 alin. (1) C. proc. civ. (art. 337 și art. 338 NCPC), dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. În speță, Înalta Curte a reținut că respingerea de către instanţa de apel a cererii de completare a unei expertize deja efectuate sau de efectuare a unei expertize contrarii, pe baza înscrisurilor noi depuse în apel, nu intră în contradicţie cu dispoziţiile art. 212 C. proc. civ., dispoziţii care conferă instanţei dreptul, nu obligaţia de a ordona o nouă expertiză sau de a dispune completarea acesteia, şi aceasta numai în condiţiile în care nu se socoteşte lămurită de expertiza inițială, neputându-se imputa instanţei de apel că a preferat să facă o analiză proprie a înscrisurilor noi depuse în apel. (Decizia nr. 3478 din 7 noiembrie 2014 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect pretenții)
[8] Aceeaşi a fost opinia jurisprudenţei şi anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură Civilă aşa cum a fost citată în M. Tăbârcă, , op. cit., 2013, p. 418.
[9] În jurisprudenţa anterioară Noului Cod de Procedură Civilă s-a decis că din punct de vedere al forţei probante a raportului de expertiză medico-legală, instnţa este ţinută de concluziile acestuia, neputând fi înlăturat decât printr-un mijloc de probă de valoare ştiinţifică egală, respectiv tot printr-un raport de expertiză medico-legală-Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 2012/2006, Revista română de jurisprudenţă nr. 3/2009, pp. 188-193, apud. Mihaela Tăbârcă, op. cit., 2013, p. 395.


Jud. dr. Elena Filip, Judecătoria Topliţa

 
Secţiuni: Articole, Procedură civilă, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD