« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Contravenţii
CărţiProfesionişti
 

Măsurile de conformare dispuse de agentul constatator al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Analiză comparativă cu sancțiunile complementare
06.09.2021 | Ionela-Alina ZORZOANĂ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Ionela-Alina Zorzoană

Ionela-Alina Zorzoană

Abstract: Prezentul articol se dorește a fi o analiză asupra naturii juridice a măsurilor de conformare dispuse de agentul constatator al ANRE odată cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale.

Se pune întrebarea care este regimul juridic al acestor măsuri, prin prisma faptului că, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, formularea plângerii contravenționale are drept consecința și suspendarea sancțiunilor complementare dispuse prin procesul-verbal.

Astfel, vom încerca să facem o analiză comparativă între cele două noțiuni (sancțiuni complementare vs. măsuri de conformare) și vom încerca să demonstrăm de ce nu se poate pune semnul egalității între acestea.

1. Cadrul legal aplicabil

Reglementarea sancțiunilor complementare se regăsește, în mod expres, în cuprinsul  OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor[1], unde, la art. 5 alin. (3) se prevede că ”Sancţiunile contravenţionale complementare sunt: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii; b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi; c) închiderea unităţii; d) blocarea contului bancar; e) suspendarea activităţii agentului economic; f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv; g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială”, iar la alin. (4) este menționat faptul că”Prin legi speciale se pot stabili şi alte sancţiuni principale sau complementare”.

Totodată, potrivit art. 32 alin. (3) ”Plângerea suspendă executarea”.

În ceea privește măsurile de conformare, sediul materiei se găsește în cuprinsul Regulamentului de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei aplicabil activităţii de control desfăşurate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi a Regulamentului de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei aplicabil activităţii de investigaţii desfăşurate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 62/2013[2], cu modificările și completările ulterioare.

Conform dispozițiilor art. 17 alin. (2) lit. ) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 62/2013 (Regulament din 2 august 2013 de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei aplicabil activităţii de control desfăşurate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei): ”Pe timpul desfăşurării acţiunii de control, persoanele prevăzute la art. 2 au, în principal, următoarele obligaţii: (…) să ducă la îndeplinire măsurile de conformare dispuse în urma controlului la termenele indicate de ANRE şi să transmită la ANRE documentele care atestă aceasta.”

De asemenea, potrivit art. 21 din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 62/2013 ”(1) Odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, agentul constatator dispune măsuri şi termene de conformare pentru restabilirea legalităţii şi/sau aplicarea corectă a reglementărilor sau în vederea remedierii unei situaţii existente neconforme. (2) În cadrul termenelor stabilite prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, contravenientul are obligaţia să remedieze neconformităţile constatate”.

2. Caracteristicile sancțiunilor complementare.

Se poate observa, din însăși denumirea acestora, că vorbim de sancțiuni, acestea regăsindu-se în articolul 5 din OG nr. 2/2001, dedicat clasificării sancțiunilor în principale și complementare.

În ceea ce privește sancțiunile complementare, acestea sunt enumerate la alin. (3):

– confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;

– suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;

– închiderea unităţii;

– blocarea contului bancar;

– suspendarea activităţii agentului economic;

– retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;

– desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

Din analiza acestora, se poate observa faptul că toate au statut de veritabilă sancțiune, afectând până la urmă activitatea/patrimoniul celui sancționat, pentru că, astfel cum s-a reținut într-o lucrare de specialitate[3]toate aceste sancțiuni complementare constau, în esență, în încetarea efectelor actelor în baza cărora contravenientul își desfășoară activitatea. Măsura are atât caracter preventiv cât și sancționator.”

Cu privire la acest tip de sancțiuni, s-a reținut în doctrină faptul că ”sancțiunile complementare nu trebuie confundate cu măsurile conservatorii, cum este, de pildă, măsura opririi construcțiilor neautorizate, până la soluționarea cererii de desființare a acestora, care are un caracter conservator și nu poate fi socotită o sancțiune contravențională[4].

Prin raportare la prevederile art. 32 alin. (3) teza I din OG nr.2/2001, potrivit cărora ”plângerea suspendă executarea”, doctrina este unamin de acord că introducerea plângerii contravenționale suspendă executarea atât a sancțiunilor principale, cât și a celor complementare. Discuții au existat în privința măsurii confiscării, respectiv dacă se suspendă însăși măsura sau doar procedura de valorificare a bunurilor confiscate. Astfel, într-o speță, a reținut instanța faptul că ”ceea ce se suspendă în cazul formulării plângerii împotriva procesului-verbal de contravenție este declanșarea procedurii valorificării bunurilor confiscate, iar nu însăși măsura confiscării, iar suspendarea executării nu constă în restituirea bunurilor confiscate, întrucât aceasta ar echivala cu o desființare temporară a măsurii confiscării, și nu cu suspendarea ei, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 41 din OG nr.2/2001[5]. De asemenea, într-o altă speță, instanța a reținut că ”suspendarea măsurii confiscării se referă la oprirea valorificării bunurilor confiscate până la soluționarea plângerii[6]. Pe de altă parte, în doctrină există și opinia potrivit căreia ”în cee ace privește suspendarea de drept a executării dispozițiilor din procesele-verbale (…) aceasta nu se aplică în cazul sancțiunii complementare a confiscării (…) dar ar trebui, de lege ferenda să se reglementeze o procedură provizorie a bunurilor confiscate până la soluționarea plângerii contravenționale.[7]

3. Măsurile de conformare. Instituție specifică controalelor efectuate de ANRE

Potrivit definiției statuate de Ordinul președintelui ANRE, măsura de conformare este definită ca fiind măsură corectivă, obligatorie, dispusă în urma unei acţiuni de control, pentru restabilirea legalităţii şi/sau aplicarea corectă a reglementărilor sau în vederea remedierii unei situaţii existente neconforme (lit. g) din Anexa nr. 1 la Regulamentul din 2 august 2013 de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei aplicabil activităţii de control desfăşurate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei).

Problema care se ridică în practică, este dacă măsurile de conformare se suspendă odată cu introducerea plângerii contravenționale. Deși operatorii invocă dispozițiile art. 32 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001, suntem de părere că măsurile de conformare dispuse de ANRE nu se pot confunda cu sancțiunile complementare, cele două instituții fiind total distincte. De altfel, sancțiunile complementare sunt expres prevăzute în OG nr. 2/2001, sau în alte acte normative, așa cum dispune în mod imperativ prevederea din art. 5 alin. (4) din OG nr. 2/2001, conform căreia ”Prin legi speciale se pot stabili şi alte sancţiuni principale sau complementare”.[8]

Din dispozițiile cuprinse în Regulament se pot observa diferențele majore față de sancțiunile complementare:

√ În primul rând, Regulamentul nu este lege în sensul OG nr.2/2001, astfel că măsurile de conformare nu pot fi incluse în categoria sancțiunilor complementare;

√ Regulamentul explică ce înseamnă măsură de conformare, respectiv operatorii sancționați trebuie să reintre în legalitate;

√ Măsurile de conformare nu sunt sancțiuni, operatorii nefiind prejudiciați în vreun fel;

√ În cuprinsul procesului-verbal, agentul constatator al ANRE stabilește măsura de conformare și un termen limită până la care operatorul trebuie să reintre în legalitate.

Nefiind sancțiuni complementare, apreciem că acestor tipuri de măsuri nu le pot fi aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001, astfel că plângerea contravențională nu suspendă ducerea la îndeplinire a măsurilor de conformare. De altfel, o interpretare contrară ar lipsi de conținut posibilitatea agentului constatator al ANRE de a dispune astfel de măsuri, având în vedere că sunt cauze ce au ca obiect plângeri contravenționale ce se soluționează și după 3-4 ani! Mai mult decât atât, intrarea în legalitate după trecerea unui timp îndelungat, poate produce pagube atât față de consumatori, dar și în piața de energie. Exemplificăm aici măsuri de conformare/intrare în legalitate: În termen de 5  zile de la data înmânării/comunicării prezentului proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, societatea (…)  va încheia contractele de furnizare și va transmite la la ANRE  (…), prin scrisoare oficială semnată de reprezentantul legal al societății sau de o persoană împuternicită de acesta, dovada în acest sens” sau ”În termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării prezentului proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, societatea (…).  va transmite la la ANRE  (…), prin scrisoare oficială semnată de reprezentantul legal al societății sau de o persoană împuternicită de acesta, valoarea cifrei de afaceri aferentă anului (…)”.

Prin urmare, este evident faptul că ceea ce se trasează prin aceste măsuri este, în realitate, respectarea dispozițiilor legale și obligațiilor pe care operatorii din domeniul energiei electrice și gazelor naturale le au. Nu putem vorbi de o sancțiune complementare, în contextul în care nu li se îngrădește activitatea, nu le este produs niciun prejudiciu, ci doar li se menționează drept măsură de conformare intrarea în legalitate. Altfel spus, li se reamintește faptul că trebuie să respecte dispozițiile legale care le reglementează activitatea.

Problemele apar însă, în momentul în care sunt contestate procesele-verbale mai ales în ceea ce privește măsurile de conformare. Suntem de părere că introducerea plângerii contravenționale suspendă exclusiv executarea sancțiunii amenzii contravenționale, neavând nicio înrâurire asupra măsurilor de conformare, acestea trebuind a fi duse la îndeplinire de către operatorii în cauză. Orice altă interpretare, ar lipsi de conținut scopul dorit de legiuitor la implementarea acestui tip de măsuri – intrarea în legalitate, pentru că aceasta trebuie făcută într-un termen rezonabil și nu la un interval chiar de câțiva ani în multe dintre cazuri. Pe de altă parte, apare întrebarea, legitimă de altfel, dacă și în ce condiții s-ar putea suspenda executarea unor astfel de măsuri. Față de dispozițiile art. 47 din OG nr. 2/2001, am putea încerca găsirea unor răspunsuri în dreptul comun, respectiv Codul de procedură civilă, însă singura instituție posibil a fi aplicată este ordonanța președințială (art. 996), dar față de condițiile expres prevăzute, apare ca fiind inadmisibil un astfel de demers[9].

Nu în ultimul rând, menționăm, cu titlu de exemplu, faptul că aceeași reglementare se găsește și în Ordinul A.N.R.S.C nr. 505/2019[10] privind aprobarea Regulamentului de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul de activitate al Autorităţii Naţionale de Reglementare  pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – A.N.R.S.C. De asemenea, prevedere similară există și în Procedura privind efectuarea controlului și întocmirea documentelor de control la nivelul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) măsurile necesare pentru a asigura încetarea încălcării şi remedierea situaţiei produse şi va prevedea un termen în care furnizorul trebuie să se conformeze acestora.[11]

4. Concluzii

Din cele arătate în antecedență, suntem de părere că din niciun punct de vedere, cele două instituții: sancțiunile complementare și măsurile de conformare nu se pot confunda. În realitate, disputa între ANRE și operatori este dacă aceste măsuri de conformare se suspendă sau nu, pe parcursul litigiului având ca obiect contestarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Astfel cum am arătat, suntem de părere că executarea sau ducerea la îndeplinire a măsurilor de conformare nu se suspendă, neexistând niciun temei legal în acest sens.

Pe de altă parte, având în vedere totuși natura juridică a proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, acte de autoritate publică, deci acte administrative, poate ar exista o soluție de contestare a acestora, dar doar în ceea privește măsurile de conformare (legalitatea procesului-verbal fiind de competența exclusivă a judecătoriei), pe calea contenciosului administrativ unde, însă, operatorii se vor lovi de condiția îndeplinirii cumulative a condițiilor expres prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pentru obținerea suspendării executării.

În concluzie, apreciem că poate ar fi oportună, de lege ferenda, introducerea unei prevederi exprese, poate chiar la nivel de legislație primară, în sensul că ”plângerea suspendă executarea doar în ceea ce privește achitarea amenzii contravenționale” pentru a da forță juridică mai mare măsurilor de conformare dispuse de ANRE și obligativității ducerii lor la îndeplinire de către operatori. De altfel, o atare modificare poate ar responsabiliza mai mult operatorii din domeniu și nu vor mai trata cu superficialitate obligațiile ce le revin în calitate de titulari ai unor licențe acordate de ANRE.


[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410/25 iulie 2001.
[2] Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536/26 august 2013.
[3] Ovidiu Podaru, Radu Chiriță, Ioana Păsculeț, Regimul juridic al contravențiilor. OG nr. 2/2001 comentată, Ediția a 4-a, Editura Hamangiu, București 2019, p. 90.
[4] M. Duțu, G. Duțu, Considerații asupra specificului contravențiilor la regimul de autorizare a construcțiilor în Dreptul nr. 10-11/1995, pag.84, citat de Mihai Adrian Hotca, în Regimul juridic al contravențiilor. Comentarii și explicații. Ediția 5, Editura CH Beck, București 2012, pag. 116. În același sens, și Ovidiu Podaru, Radu Chiriță, Ioana Păsculeț, op.cit., p. 87.
[5] Trib. Arad, decizia civilă nr.139/R din 18 februarie 2010, nepublicată, în Nicoleta Cristuș – Răspunderea contravențională. Practică judiciară. Ediția a 2-a, Editura Hamangiu, București 2011, pp. 276-279.
[6] C.A. Craiova, s.com. și cont. adm. nr. 391 din 31 august 2001, în Nicoleta Cristuș, op.cit., pp. 364-365.
[7] Mircea Ursuța, Dreptul contravențional și procedura judiciară în dreptul public. Actualitate și perspective. Editura Hamangiu, București, 2018, p. 39.
[8] Astfel de exemple găsim în OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670/3 august 2006 – art. 96 (aplicarea punctelor de penalizare, suspendarea dreptului de a conduce, pe timp limitat etc);
[9] Pentru discuții în doctrină cu privire la admisibilitatea ordonanței președințiale în materia suspendării executării sancțiunilor complementare (altele decât cele suspendate de drept), Ovidiu Podaru, Radu Chiriță, Ioana Păsculeț, op.cit., pp. 389-391; Mihai Adrian Hotca, op.cit., pp. 387
[10] Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869/28 octombrie 2019.
[11] Disponibil aici


Consilier juridic drd. Ionela-Alina Zorzoană, ANRE

 
Secţiuni: Articole, C. contravențional, Energie, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD