Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Litigare humanum est sau cum influențează contenciosul climatul normativ al unor politici energetice sustenabile – CLIMATE CHANGE LITIGATION. Regulatory Pathways to Cleaner Energy, de Jacqueline Peel și Hari M. Osofsky
07.09.2021 | Ionela CUCIUREANU

Secţiuni: Dreptul mediului, Opinii, Povestim cărți, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Ionela Cuciureanu

Ionela Cuciureanu

Despre schimbările climatice și necesitatea unei abordări concertate în sensul unei tranziții spre surse de energie regenerabilă și o securitate energetică care să permită o dezvoltare durabilă se discută deja de mult timp atât în societatea civilă, cât și la nivel de guverne și organizații internaționale. Subiectul nu este unul nou, iar cel puțin la nivelul uniunii europene, acte normative ca Regulamentul 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, stabilesc obiective pe termen lung, acoperind cele cinci dimensiuni cheie: securitatea energetică, piața internă a energiei, eficiența energetică, decarbonizarea și cercetarea, inovarea și competitivitate

Însă lucrarea[1] pe care v-o propun astăzi nu este una care să trateze în mod exclusiv nici guvernanța energetică, nici schimbările climatice, aceasta gravitând în jurul unui concept destul de puțin dezvoltat în doctrină: „climate change litigation” (contenciosul schimbărilor climatice). Ce înțeleg autorii însă prin „climate change litigation”? Ei bine, noțiunea poate avea mai multe valențe, de la litgiile care ating doar tangențial zona energiei și a impactului asupra mediului, până la cele care au în mod efectiv ca obiect aceste problematici. Deși discernerea unei motivații pentru litigiile legate de schimbările climatice nu este întotdeauna simplă, atunci când pledoariile părților sau hotărârea instanței nu o menționează direct, o serie de alte materiale, inclusiv rezumatele cazului sau chiar comunicatele media, pot ajuta la identificarea rațiumilor reale din spatele unui anume litigiu. Privit în mod individual, un litigiu axat pe contestarea unui anumit proiect de combustibili fosili, de exemplu, are implicații la scară relativ mică și cu un scop și prin consecință cu un impact, destul de restrânse. Cu toate acestea, excluderea acestor cazuri din imaginea globală, ne poate face să piedem din vedere  influența lor normativă cumulativă.

Deși cartea tratează preponderent litigii din Statele Unite și Australia, aspect de altfel justificat de faptul că aceste două jurisdicții sunt și cele mai prolifice sub aspectul numărului de litigii având ca obiect probleme în strânsă legătură cu interacțiunile (de multe ori nu foarte pașnice) între zona de energie (și principalii jucători din industria energetică) și cea a protecției mediului înconjurător, lectura ei are rolul de a-l face și pe cititorul din alte jurisdicții să conștientizeze impactul pe care „contenciosul energetic”, dacă îl putem numi așa îl are asupra evoluției cadrului normativ din domeniul energiei.

CE MI-A PLĂCUT

Structura cărții este una care facilitează înțelegerea aspectelor prezentate, urmărind totodată mai multe problematici conexe: autorii vorbesc, între altele, despre litigii atât ca un instrument de ameliorare, cât și ca un instrument de adaptare, urmând să analizeze răspunsul corporativ la aceste litigii, rolul litigiilor în formarea normelor sociale, încheindu-se cu viitorul litigiilor privind schimbările climatice .

Această examinare a rolului litigiilor în abordarea problemei schimbărilor climatice se concentrează nu

numai pe modul în care numărul masiv (și în continuă creștere) de litigii influențează direct reglementările, ci și pe modul în care litigiile modelează comportamentul corporativ și opinia publică. Practic, lucrarea oferă cititorilor o radiografie a modului în care aceste litigii au modelat abordări de remediere și adaptare și au fost utilizate pentru a încerca să forțeze sau să blocheze reglementarea.

Strict sub aspect subiectiv, îmi permit să afirm că este o lectură recomandabilă atât „inițiaților”, cât și „profanilor” în ceea ce înseamnă dreptul energiei, fiind ofertantă atât ca informație oferită, cât și ca modalitate de punere în context.  Iar titlul, care menționează „schimbările climatice” poate fi citit și în paradigma tezei argumentative a autorilor, arătând că într-o măsură mai mică sau mai mare, după caz, litigiile pot fi catalizatorul unor „schimbări climatice” în cadrul de reglementare din domeniul energiei.

CE NU MI-A PLĂCUT

Pentru cititorul din spațiul european, se simte lipsa unei perspective asupra situației din Uniune, cel puțin ca o selecție a câtorva litigii cheie care și-au pus amprenta asupra evoluției normative. Este însă de înțeles faptul că se pune un accent deosebit pe procesele din Statele Unite și Australia, acestea fiind cele două jurisdicții care au avut cele mai multe litigii privind schimbările climatice din lume, iar analiza lor oferă un cadru de analiză largită cu privire la rolul instanțelor în abordarea schimbărilor climatice.

TOP 3 CITATE:

Taking a broad approach, then, “virtually all litigation could be conceived of as [climate change litigation],” given that “climate change is the onsequence of billions of everyday existing or proposed regulatory measures (antiregulatory litigation).[1]

The companies involved in electricity and transportation also have diverse positions that have evolved over time. Utilities, for example, do not have a strong preference for what type of fuel they use, so long as they are profitable, but have made long-term investments that constrain immediate change. The automobile industry similarly desires to profit from its vehicles, and primarily wants consistent regulation across the country to avoid the costs of differentiated standards; after some initial opposition to standards highlighted in the Massachusetts v. EPA case, the US automobile industry was willing to cooperate with the Obama administration and California on greenhouse gas tailpipe emissions and fuel efficiency regulations.59 This section traces these different types of companies’ positions within the energy sector and how that has influenced their relationship to climate change litigation.[2]

These access issues are not the only constraint on the ability of litigation to promote regulatory change. The “warfare” between pro- and antiregulatory interests – which takes place not just in courtrooms but also more broadly in society and politics – significantly complicates the task of assessing the overall regulatory impact of climate change litigation. As noted in many places throughout this book, sometimes pro-regulatory petitioners lose, and not all lawsuits brought attempt to advance climate change regulation. Indeed, although climate change litigation may have originated as actions by pro-regulatory interests to pressure governments to introduce measures for emissions reduction and adaptation, today’s landscape of climate change litigation embraces a much greater diversity of interests. Especially in the United States, petitioners bring lawsuits to block or limit regulatory initiatives by the legislative and executive branches; a particular feature of the post–Massachusetts v. EPA period has thus been the emergence of numerous additional antiregulatory climate change cases.[3]


[1] Disponibilă aici.
[2]Situându-ne în cadrul unei abordări mai largi, atunci, „practic toate litigiile ar putea fi concepute ca [litigii privind schimbările climatice]”, având în vedere că „schimbările climatice sunt consecința a miliarde de măsuri de reglementare existente sau propuse de zi cu zi (litigii anti-reglementare)” (trad.ns.), p. 5.
[3]Companiile active în electricitate și transporturi au, de asemenea, poziții diferite, care au evoluat în timp. Utilitățile, de exemplu, nu au o preferință puternică pentru tipul de combustibil pe care îl folosesc, atâta timp cât sunt profitabile, dar au făcut investiții pe termen lung care limitează o schimbare imediată. În mod similar, industria automobilelor dorește să profite de pe urma vehiculelor sale și, în primul rând, dorește o reglementare consecventă în întreaga țară pentru a evita costurile standardelor diferențiate; după o anumită opoziție inițială la standardele evidențiate în cazul Massachusetts v. EPA [Autoritatea americană pentru protecția mediului – n.n.], industria automobilelor din SUA a fost dispusă să coopereze cu administrația Obama și California în ceea ce privește emisiile de gaze de seră și reglementările privind eficiența consumului de combustibil. Această secțiune urmărește aceste poziții diferite ale companiilor din sectorul energetic și modul în care aceasta a influențat relația lor cu litigiile privind schimbările climatice”, p. 187.
[4]Aceste probleme de acces nu sunt singura constrângere asupra capacității litigiilor de a promova schimbări de reglementare. „Războiul” dintre interesele pro și antiregulatorii- care are loc nu doar în sălile de judecată, ci și mai larg în societate și politică – complică în mod semnificativ sarcina evaluării impactului normativ general al litigiilor privind schimbările climatice. După cum s-a menționat în multe locuri de-a lungul acestei cărți, uneori petiționarii pro-reglementare pierd și nu toate procesele intentate încearcă să avanseze reglementarea schimbărilor climatice. Într-adevăr, deși litigiile privind schimbările climatice s-ar putea să aibă originea ca acțiuni ale intereselor pro-reglementare pentru a presa guvernele să introducă măsuri pentru reducerea și adaptarea emisiilor, peisajul actual al litigiilor privind schimbările climatice îmbrățișează o diversitate de interese mult mai mare. În special în Statele Unite, petiționarii intentează procese pentru a bloca sau limita inițiativele de reglementare de către ramurile legislativă și executivă; o caracteristică particulară a perioadei post-Massachusetts v. EPA a fost, așadar, apariția a numeroase cazuri suplimentare de schimbări climatice antiregulatorii ”, p. 285.


Av. Ionela Cuciureanu

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti