« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 

Despre reexaminarea deciziei de soluționare a contestației. Sau în ce măsură intențiile bune ale legiuitorului pavează drumul spre sprijinirea contribuabilului și degrevarea instanțelor
10.09.2021 | Simona BRĂILEANU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Simona Brăileanu

Simona Brăileanu

Unul dintre elementele de noutate aduse Codului de procedură fiscală la finele anului precedent, odată cu adoptarea și intrarea în vigoare a Legii nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, reexaminarea deciziei de soluționare a contestației, suscită în continuare numeroase dileme ce pun sub semnul întrebării nu doar efectivitatea și legalitatea măsurii legislative, ci chiar constituționalitatea acesteia.

Din cuprinsul expunerii de motive a Legii nr. 295/2020 observăm că legiuitorul a privit lucrurile într-o cheie pragmatică, urmărind, prin introducerea acestei noi căi de atac, în principal reducerea costurilor angajate de contribuabil și suportate în final de către organele fiscale în cadrul procedurilor judiciare, iar în subsidiar degrevarea instanțelor de judecată.

Or, față de aceste scopuri declarate ne întrebăm cu ce cost – privit prin lupa drepturilor și intereselor contribuabilului, respectiv a reperelor de legalitate aplicabile actelor normative, a înțeles legiuitorul să diminueze cheltuielile suportate de la bugetul de stat, în esență, pentru înlăturarea consecințelor unor acte ori fapte nelegale și/sau netemeinice ale organelor fiscale.

Iar pentru conturarea fizionomiei acestui compromis al legiuitorului, respectiv pentru a cântări în ce măsură este menținut echilibrul între ceea ce este necesar, în termeni de legalitate și efectivitate, și ceea ce s-a reglementat, găsim necesar a privi, în continuare, către o serie de paliere esențiale…

Cu privire la natura juridică a procedurii de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației

Cu prioritate, ne atrage atenția aspectul naturii juridice a procedurii de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației, aceasta în raport de faptul că decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, astfel cum stabilește art. 273 alin. 2 din Codul de procedură fiscală.

În plus, pentru deslușirea naturii juridice elocvent este și modul în care legiuitorul a înțeles să reglementeze soluțiile ce pot fi pronunțate cu prilejul soluționării cererii de reexaminare – confirmarea ori retractarea deciziei de soluționare a contestației.

Or, soluția de retractare ne poate conduce în direcția unei veritabile căi extraordinare de atac de natură administrativă, caz în care se pune problema de a determina în ce măsură introducerea unei astfel de pârghii a fost realizată în acord cu rigorile constituționale.

Cu privire la constituționalitatea procedurii de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației

Corolarul calificării cererii de reexaminare ca fiind o cale de atac administrativă va fi reprezentat de incidența prevederilor art. 52 din Constituția României.

Mai concret, apreciem ca fiind cel puțin rezonabilă existența unui dubiu asupra constituționalității reglementării în discuție în contextul în care legiuitorul constituant impune adoptarea unei legi organice, iar nu a uneia ordinare, pentru stabilirea condițiilor și a limitelor în care persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, poate obține recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.

Ca atare, față de împrejurarea că prevederile în discuție nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate înainte de promulgarea acestora, urmează ca timpul și practica judiciară să ne releve dacă, învestită pe cale de excepție, Curtea Constituțională va înțelege să sancționeze actul normativ în acest sens.

Cu privire la organul de soluționare competent

Un alt palier esențial demersului nostru, ce ne conduce la identificarea unui risc semnificativ în sfera legalității îl reprezintă organul în sarcina căruia legiuitorul a înțeles să atribuie soluționarea cererii de reexaminare.

Fără a fi reglementat altfel decât de o manieră generică, în cuprinsul art. 2811 al Codului de procedură fiscală, și în lipsa unor norme metodologice de aplicare, putem asuma faptul că organul de soluționare competent va fi reprezentat de către structura specializată de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, aceeași structură abilitată să emită decizia de soluționare a contestației.

Este însă discutabil în ce măsură o echipă de soluționare din cadrul aceleiași structuri – chiar dacă este o echipă distinctă de cea care a pronunțat decizia de soluționare a contestației ce face obiectul cererii de reexaminare, se va apleca în mod efectiv și obiectiv asupra problemelor de drept deduse soluționării. Aceasta cu atât mai mult cu cât ipoteza în discuție este similară cu situația refacerii inspecției fiscale, unde practica ne-a dovedit faptul că cea de a doua echipă menține cele dintâi considerente, de nenumărate ori prin preluarea lor ad litteram.

Cu privire la termenul de soluționare a cererii de reexaminare, respectiv cu privire la sancțiunile incidente pentru nesoluționarea acesteia

Un alt neajuns semnificativ al manierei de reglementare a instituției reexaminării deciziei de soluționare a contestației îl reprezintă lipsa oricărui termen de soluționare.

Or, o atare scăpare elementară a legiuitorului contribuie atât la o veritabilă golire de conținut a întregului demers normativ, de vreme ce o eventuală nesoluționare a cererii de reexaminare nu va putea fi supusă cenzurii instanței, cât și la o împiedicare a priori a contribuabilului care, familiarizat fiind cu conduita organelor fiscale, va găsi inutilă formularea unei cereri de reexaminare.

Mai mult, interpretând literar prevederile alineatului 4 pare că legiuitorul lasă la aprecierea subiectivă și discreționară a organului fiscal competent nu doar termenul de soluționare a cererii de reexaminare, cât și soluționarea propriu-zisă a acesteia.

Practic, menținând dihotomia realizată la alineatul 2 al art. 2811 – respectiv distingând după cum a fost formulată, în plus față de cererea de reexaminare, și o cerere de chemare în judecată, observăm că (i) un contribuabil ce a formulat exclusiv cerere de reexaminare se poate regăsi în situația de a nu primi răspuns la cererea sa și de a nu putea cenzura în niciun fel conduita organelor fiscale, împrejurare de natură a prejudicia semnificativ securitatea raporturilor juridice (în evidentă contradicție cu preocupările legiuitorului, astfel cum acestea au fost materializate prin expunerea de motive a legii), respectiv (ii) un contribuabil care a formulat atât cerere de reexaminare, cât și cerere de chemare în judecată se poate regăsi fie în situația în care pasivitatea organelor fiscale va conduce la lipsa oricăror efecte ale cererii de reexaminare (aceasta în condițiile în care nesoluționarea cererii de reexaminare până la încheierea dezbaterilor în fața primei instanțe echivalează cu lipsa cererii și a oricăror efecte juridice ale acesteia), fie în situația în care litigiul de fond se va prelungi, prin amânări succesive, pe o perioadă nedeterminată, în așteptarea deciziei de soluționare a cererii de reexaminare, împrejurare care, de asemenea, ar prejudicia securitatea raporturilor juridice.

Practica judiciară va căuta, probabil, să umple acest vid legislativ aplicând termene generale reglementate de Codul de procedură fiscală, însă acest demers artificial nu va reuși să acopere culpa legiuitorului și, mai mult, dezechilibrele ce se vor naște atât în planul ideatic, cât mai ales în cel concret, al raporturilor juridice și comerciale.

Cu privire la raportul dintre procedura reexaminării și acțiunea în contencios administrativ

Cel din urmă palier asupra căruia ne îndreptăm atenția – raportul dintre procedura reexaminării și acțiunea în contencios administrativ, relevă o insuficientă corelare a celor două proceduri, a căror derulare în paralel va conduce mai degrabă la tergiversarea soluționării acțiunilor în anulare astfel formulate, iar nu la degrevarea instanțelor de judecată.

Astfel, în lumina manierei defectuoase de reglementare, o primă discuție ar putea purta asupra posibilității de a deduce judecății soluția de confirmare a deciziei de soluționare a contestației; aceasta în condițiile în care în urma unei soluții de retractare a deciziei de soluționare a contestației fie va fi lipsită de obiect acțiunea în contencios administrativ pendinte, fie va lipsi interesul în formularea unei eventuale acțiuni împotriva deciziei de soluționare a cererii de reexaminare.

Ca atare, în ipoteza în care (i) contribuabilul a formulat acțiune în contencios administrativ împotriva deciziei de soluționare a contestației, caz în care o soluție de confirmare a deciziei de soluționare a contestației ar avea drept consecință, potrivit art. 2811 alin. 4 din Codul de procedură fiscală, continuarea cursului acțiunii pendinte, se pune problema în ce măsură contribuabilul va putea preciza acțiunea astfel încât să supună cenzurii instanței considerentele noi, de ordin substanțial, pe care organele fiscale și-au întemeiat decizia de confirmare. În  egală măsură, în ipoteza în care (ii) contribuabilul nu a formulat acțiune în contencios administrativ împotriva deciziei de soluționare a contestației, caz în care soluția de confirmare a deciziei de soluționare a contestației poate fi atacată în fața instanței de contencios administrativ, potrivit art. 2811 alin. 6 din Codul de procedură fiscală, se pune problema identificării termenului în care o astfel de acțiune poate fi formulată.

Mai mult, în lumina unor repere rezonabile de tehnică legislativă, lipsite de urma unui formalism excesiv, considerăm că maniera de reglementare a instituției reexaminării deciziei de soluționare a contestației, și cu precădere a raportului dintre aceasta și acțiunea în contencios administrativ împotriva deciziei de soluționare a contestației este departe de a satisface standardul de claritate și previzibilitate consacrat, aceasta fiind o împrejurare suplimentară ce se va regăsi la un moment dat pe masa Curții Constituționale.

Fără a fi epuizat aspectele ce ar putea fi analizate cu privire la reexaminarea deciziei de soluționare a contestației, o reglementare pe cât de utilă – în plan teoretic, pe atât de criticabilă – în plan material, apreciem că ansamblul chestiunilor semnalate ca fiind vădit sau cel puțin aparent nelegale va face ca aplicarea în practică a reexaminării și, mai ales, supraviețuirea acesteia să fie o veritabilă provocare.

Rămâne așadar ca practica administrativă, și mai ales cea judiciară să suplinească cel puțin o parte din scăpările legiuitorului, respectiv să modeleze instituția reexaminării, ne dorim noi, după șablonul de legalitate corespunzător.

Avocat Simona Brăileanu, NICULEASA LAW FIRM

 
Secţiuni: Articole, Fiscalitate, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD