Facilității fiscale constând în anularea unor obligații principale și accesorii

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 905 din 6 septembrie 2024 a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Intrare în vigoare: 6 septembrie 2024

***

Guvernul României, în cadrul ședinței din 4 septembrie 2024, a adoptat Ordonanță de urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Prin această ordonanță de urgență, vor fi aplicate facilități fiscale constând în anularea unor obligații restante la bugetul de stat atât pentru firme, cât și pentru persoane fizice, precum și bonificații. Toate acestea, dacă se respectă anumite condiții privind plata datoriilor.

Măsura este luată pentru o colectare mai bună și încurajarea conformării voluntare.

De asemenea, un set consistent de măsuri se referă la cheltuirea mai eficientă a banilor publici și sprijinirea investițiilor finanțate din fonduri europene.

Estimarea Ministerului Finanțelor privind influențele pozitive ale aplicării prevederilor cuprinse în această ordonanță de urgență este estimat la 9 miliarde de lei.

1. Facilități fiscale constând în anularea obligațiilor fiscale accesorii:

Pentru toate categoriile de debitori, inclusiv persoane fizice, juridice, asocieri fără personalitate juridică, și unități administrativ-teritoriale, Ordonanța prevede anularea accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale restante la 31 august 2024, cu condiția îndeplinirii anumitor criterii, cum ar fi stingerea obligațiilor până la depunerea cererii de anulare și depunerea tuturor declarațiilor fiscale.

– Stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv;

– Stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– Depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– Depunerea, până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, a cererii de anulare a accesoriilor, sub sancțiunea decăderii.

Pentru debitorii care depun declarații rectificative, anularea accesoriilor se aplică obligațiilor bugetare principale declarate suplimentar, cu condiția depunerii declarației rectificative și stingerii obligațiilor înainte de depunerea cererii de anulare.

– Declaraţia rectificativă trebuie să fie depusă începând cu data de 1 septembrie 2024 până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– Obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la aceeaşi dată;

– Stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– Depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024

– Depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Pentru obligațiile stinse înainte de 31 august 2024, anularea accesoriilor este posibilă dacă sunt îndeplinite condițiile de plată și depunerea cererii de anulare, astfel:

– Obligațiile bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv să fie stinse până la această dată;

– Stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– Depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– Depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Pentru obligațiile stabilite prin decizie de impunere în urma unui control fiscal, diferențele de obligații trebuie achitate conform deciziei, iar cererea de anulare a accesoriilor trebuie depusă în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei.

– Diferențele de obligații bugetare principale să fie achitate în termenul de plată stabilit prin decizia de impunere;

– Cererea de anulare a accesoriilor să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, sub sancțiunea decăderii.

În prezent, volumul total al arieratelor recuperabile se ridică la aproximativ 71,8 mld.lei, din care 60,5 mld. lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 11,3 mld. lei sunt obligații fiscale accesorii. În România există circa 1,179 milioane de contribuabili.

2. Anularea unor obligații fiscale principale pentru persoane fizice:

Persoanele fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice independente sau practică profesii libere, care au obligații bugetare restante la data de 31 august 2024, vor putea beneficia de anularea unor obligații restante, în anumite condiții, astfel:

– Pentru persoane fizice cu obligații fiscale restante sub 5.000 lei: dacă 50% din obligațiile restante la 31 august 2024 sunt stinse până la data de 25 noiembrie 2024, se anulează 50% din obligațiile fiscale principale și toate accesoriile aferente.

– Pentru persoane fizice cu obligații fiscale restante peste 5.000 lei: dacă 75% din obligațiile restante la 31 august 2024 sunt stinse până la data de 25 noiembrie 2024, se anulează 25% din obligațiile fiscale principale și toate accesoriile aferente.

Această măsură este concepută pentru a încuraja plata voluntară a obligațiilor fiscale, în funcție de cuantumul datoriilor restante.

În prezent, există în România un număr de 122.311 contribuabili persoane fizice care înregistrează obligații fiscale principale restante al căror cuantum depășește plafonul de 5.000 lei. Astfel, cuantumul obligațiilor fiscale restante la data de 31 iulie 2024 datorate de contribuabilii persoane fizice care se încadrează în această condiție se ridică la 6,1 mld. lei, din care 4,2 mld. lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 1,9 mld. lei sunt obligații fiscale accesorii.

3. Acordarea bonificațiilor financiare:

O altă facilitate fiscală propusă vizează acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul fiscal 2024, acordată automat de ANAF, condiționată de respectarea anumitor criterii fiscale.

Bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii și în situația respectării condițiilor prevăzute de actul normativ.

Bonificația nu se aplică în cazul în care la sfârșitul anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, contribuabilii datorează impozit minim pe cifra de afaceri.

Guvernul estimează că va încasa, în urma aplicării acestei măsuri, circa 0,9 miliarde lei.

4. Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare:

– Diferențele dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituțiilor din sistemul judiciar și drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018, neachitate la 15 noiembrie 2023, vor fi plătite eșalonat în perioada 2025-2029, astfel:
a) în anul 2025 se plătește 5% din diferență;
b) în anul 2026 se plătește 10% din diferență;
c) în anul 2027 se plătește 25% din diferență;
d) în anul 2028 se plătește 25% din diferență;
e) în anul 2029 se plătește 35% din diferență.

– Plafonarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile la nivelul mediei lunare din primul semestru, cu excepția cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale cu îngrijirea bolnavilor, cu serviciile cu asigurarea hranei în unitățile sanitare, în instituții de asistență socială și în unități de asistență medico-socială, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar, precum și în cazul cheltuielilor generate de intervenții în situații de urgență, de menținerea ordinii publice și operative, cheltuielile aferente lucrărilor de deszăpezire precum și cheltuielile cu serviciul datoriei publice și plata de comisioane și servicii aferente serviciului datoriei publice;

Măsura nu include autoritățile publice locale.

– Se emit noi reglementări pentru emiterea și plata titlurilor de despăgubire conform legislației în domeniul despăgubirilor proprietății.

– Se implementează măsuri pentru o conduită prudentă în ceea ce privește deschiderea de credite și efectuarea plăților de către autoritățile publice.

– Suspendarea organizării de noi concursuri pe bază de memorandumuri aprobate în Guvernul României, precum și suspendarea exceptării de la reorganizare/comasare a instituțiilor publice până la data de 31 decembrie 2024;

Fac excepție domeniile: educație sănătate, apărare națională, instituțiile nou înființate și pentru promoția de magistrați aferentă anului 2024.

– Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului va putea fi utilizat și pentru necesitățile Casei Naționale de Pensii Publice și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

– Autoritățile publice vor putea să redistribuie credite bugetare și de angajament pentru a asigura finanțarea necesităților curente.

– Majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor pentru unitățile administrativ-teritoriale de la Trezorerie de la 1 miliard lei la 2 miliarde lei; Majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor din alte surse de către unitățile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde lei, precum și a plafonului de tragere cu suma de 700 milioane lei.

– Se reglementează utilizarea excedentului din anii precedenți și a sumelor neutilizate pentru anumite programe naționale.

– Pentru proiectele de infrastructură de transport feroviar și metrou, se permit contracte adiționale pentru a include finanțare prin euroobligațiuni verzi. Se urmărește finanțarea proiectelor de infrastructură verde prin emisiuni de euroobligațiuni verzi, având în vedere cererea ridicată și costurile reduse de finanțare.

– Ordonatorii principali de credite sunt autorizați să ajusteze bugetele activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii și să aprobe noi programe bugetare prin redistribuirea fondurilor existente.

– În urma consultărilor cu structurile asociative, se prelungește termenul pentru depunerea documentațiilor aferente împrumuturilor contractate prin Trezoreria Statului.

aceste măsuri, Guvernul intenționează reducerea deficitul bugetar prin controlul cheltuielilor, utilizarea prudentă a resurselor financiare, și stimularea investițiilor în infrastructura verde. Se încearcă optimizarea administrării financiare prin măsuri ce vizează atât reducerea cheltuielilor, cât și o mai bună gestionare a fondurilor publice.

5. Măsuri pentru utilizarea disponibilului necesar proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile

– Extinderea termenului pentru utilizarea temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru finanțarea programelor operaționale din perioada 2014-2020.

Acest termen este prelungit până la sfârșitul anului 2025, comparativ cu termenul inițial stabilit la sfârșitul anului 2024. Fondurile utilizate temporar vor fi restituite până la sfârșitul anului 2025.

– În contextul disponibilității fondurilor europene pentru perioada 2021-2027 și a cererilor de plată estimate pentru anii 2024 și 2025, ordonanța propune utilizarea temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile din PNRR pentru a acoperi eventualele lipsuri de finanțare.

– Ordonanța detaliază mecanismul prin care fondurile europene nerambursabile disponibile din PNRR pot fi utilizate temporar și apoi reîntregite până la finalul anului 2025. Aceasta permite gestionarea mai eficientă a resurselor financiare disponibile pentru a asigura continuitatea finanțării proiectelor esențiale și respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană.

***

Luni, 2 septembrie 2024, Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de Urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În contextul actual, având în vedere faptul că gradul de recuperare a arieratelor este destul de scăzut, iar volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget este de aproximativ 175 mld.lei, măsurile de executare silită nu sunt o soluție pentru susținerea mediului de afaceri, se impune adoptarea unor măsuri care să permită o mai bună colectare a creanțelor bugetare și care să nu antreneze efectul de neplată a datoriilor față de bugetul de stat.

Astfel, ținând cont de contextual macroeconomic al unei creșteri economice de 0,1% din PIB, de ritmul scăzut al colectării creanțelor bugetare, de ritmul de creștere al cheltuielilor publice dar și de ținta de deficit bugetar asumată de 5% din PIB pentru anul 2024 categoriile de măsuri care se impun sunt clasificate astfel:

A. Măsuri pentru acordarea facilității fiscale constând în anularea unor obligații accesorii
B. Măsuri pentru monitorizarea cheltuielilor publice;
C. Flexibilizarea alimentării Fondului de Rezervă Bugetară;

MĂSURI PRIVIND ACORDAREA FACILITĂȚII FISCALE CONSTÂND ÎN ANULAREA UNOR OBLIGAȚII ACCESORII

Facilitățile fiscale care îmbracă forma anulării obligațiilor de plată accesorii aferente creanțelor bugetare acordate pe termen limitat de timp, pot conduce la recuperarea mai rapidă a arieratelor bugetare.

În acest sens, se adoptă anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice.

Astfel, se propun următoarele facilități fiscale:

I – A. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:

– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv;

– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea, până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, a cererii de anulare a accesoriilor, sub sancțiunea decăderii.

B. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declarație rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:

– declaraţia rectificativă să fie depusă începând cu data de 1 septembrie 2024 până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la aceeaşi dată;

– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

C. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv și stinse până la această dată, cu următoarele condiții:

– obligațiile bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, au fost stinse până la această dată;

– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Astfel, prin măsura propusă se permite anularea accesoriilor aferente unor obligații bugetare principale ce au fost stinse până la data de 31 august 2024 inclusiv, dacă aceste accesorii sunt calculate prin acte administrativ fiscale comunicate de organul fiscal.

D. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a controlului fiscal, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgență, cu următoarele condiții:

– diferențele de obligații bugetare principale să fie achitate în termenul de plată stabilit prin decizia de impunere;

– cererea de anulare a accesoriilor să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, sub sancțiunea decăderii.

Anularea accesoriilor se aplică in condițiile anterior menționate şi pentru:

a) diferențele de obligații bugetare principale aferente perioadelor fiscale de până la 31 august 2024 inclusiv, stabilite de organul fiscal competent prin decizie de impunere emisă și comunicată până la data intrării în vigoare ordonanței de urgență, ca urmare a unui control fiscal;

b) obligațiile bugetare principale aferente perioadelor fiscale de până la 31 august 2024, stabilite prin decizie de impunere emisă din oficiu de organul fiscal sau prin declarație de impunere depusă cu întârziere de către contribuabil, în perioada 1 septembrie 2024 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024.

De asemenea și contribuabilii la care urmează a începe inspecția pot depune declarații de impunere rectificative în primele 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, iar, prin derogare de la prevederile Codului de procedură fiscală, acestea vor fi luate în considerare de organul fiscal. Această măsură are ca scop acordarea posibilității contribuabililor de a beneficia de facilitatea fiscală prevăzută la lit. B, având în vedere că potrivit Codului de procedură fiscală eventualele declarații rectificative depuse de contribuabili pe perioada controlului fiscal nu se iau în considerare de organul fiscal.

Este de menționat că cererea de anulare a accesoriilor, se soluționează de organul fiscal prin decizie de anulare a accesoriilor în cazul în care debitorul îndeplinește condițiile prevăzute pentru acordarea anulării accesoriilor sau prin decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor dacă debitorul nu îndeplinește condițiile de acordare a anulării acestora.

Facilitățile prevăzute la lit. A – D sunt aplicabile și de alte autorități sau instituții publice care administrează obligații bugetare, în sensul că și aceste entități anulează accesoriile pentru obligațiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordonanța de urgență;

Ținând cont de faptul că volumul arieratelor este în creștere, precum și că, în contextul în care digitalizarea activității de executare silită prin înființarea popririlor bancare nu a condus la o mai bună colectare a veniturilor statului, constatându-se astfel faptul că mediul de afaceri se confruntă cu o lipsă temporară de lichidități, se impune adoptarea unor măsuri care să vină în sprijinul contribuabililor.

În fapt, scopul facilităților fiscale este acela de a susține conformarea voluntară la plată, sens în care, prin măsurile adoptate de impulsionare a achitării obligațiilor fiscale/bugetare, statul se asigură pe de o parte de faptul că volumul arieratelor scade, iar pe de altă parte, veniturile bugetare cresc astfel încât să se poată susține cheltuielile care sunt imperios necesare a fi efectuate pentru susținerea economică.

Având în vedere faptul că facilitățile fiscale se acordă în baza unei cereri depusă de contribuabili, se constată că estimarea potențialilor beneficiari este relativă, ținânD cont de faptul că pentru a li se acordă acestea este necesar să fie îndeplinite o serie de condiții, cum ar fi existența lichidităților financiare pentru achitarea obligațiilor fiscale principale.

În acest context, având în vedere, pe de o parte, că volumul total al arieratelor recuperabile se ridică la aproximativ 71,8 mld., din care 60,5 mld. lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 11,3 mld. lei sunt obligații fiscale accesorii, iar pe de altă parte, în condițiile în care din totalul de 1.179.440 contribuabili, ar accesa 15% dintre aceștia facilitatea fiscală constând în anularea obligațiilor fiscale accesorii, se constată că s-ar putea încasa suma de 9 mld lei, reprezentând obligații fiscale principale restante la data de 31 iulie 2024.

ANULAREA UNOR OBLIGAȚII FISCALE PRINCIPALE ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE

O altă facilitate fiscală prevede ca în cazul debitorilor, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, stinse în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, să se acorde:

– anularea unui procent de 50% din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv;

– anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

Prin această măsură fiscală se are în vedere impulsionarea achitării voluntare de către contribuabili persoane fizice, a obligațiilor fiscale cu o valoare nesemnificativă, ținând cont de faptul că statul român trebuie să-și axeze atenția asupra celor care prezintă un risc fiscal ridicat de neplată din perspectivă bugetară.

În acest context, la data de 31 iulie 2024, un număr de 705.432 contribuabili persoane fizice, înregistrează obligații fiscale principale restante sub plafonul de 5.000 lei, în cuantum de 0,6 mld. lei, din care 0,45 mld. lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 0,15 mld. lei reprezintă obligații fiscale accesorii.

Pe de altă parte, în cazul debitorilor persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei, stinse în procent de 75 % până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, să se acorde:

– anularea unui procent de 25% din obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv;

– anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

Raportat la această facilitate fiscală, se constată că un număr de 122.311 contribuabili persoane fizice înregistrează obligații fiscale principale restante al căror cuantum depășește plafonul de 5.000 lei. Astfel, cuantumul obligațiilor fiscale restante la data de 31 iulie 2024 datorate de contribuabilii persoane fizice care se încadrează în această condiție se ridică la 6,1 mld. lei, din care 4,2 mld. lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 1,9 mld. lei sunt obligații fiscale accesorii.

Nu fac obiectul amnistiei fiscale obligațiile fiscale/bugetare care fac obiectul unor procese penale aflate în curs de desfășurare până la termenele prevăzute pentru acordarea facilităților fiscale prevăzute în ordonanța de urgență, precum și obligațiile bugetare stabilite prin hotărâri penale definitive. În acest sens, contribuabilii declară pe propria răspundere prin cererea de anulare depusă, faptul că nu se află în niciuna dintre aceste situații. Cuantumul obligațiilor bugetare stabilite prin hotărâri penale definitive este de 8,19 mld. lei, din care 7,69 mld. lei în cazul persoanelor fizice și 0,5 mld. lei la persoane juridice.

ACORDAREA BONIFICAȚIILOR FINANCIARE:

O altă facilitate fiscală propusă vizează acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz. În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă.

Bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii și în situația respectării condițiilor prevăzute de actul normativ.

Sumele care fac obiectul bonificației nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligațiile fiscale ale contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. Prin excepție, obligațiile fiscale care fac obiectul bonificației, pentru care se împlinește termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea, se restituie potrivit art. 168 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, dacă acestea nu au fost compensate cu alte obligații bugetare.

Bonificația nu se aplică în cazul în care la sfârșitul anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, contribuabilii datorează impozit minim pe cifra de afaceri, potrivit art. 181 din Legea 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Această măsură fiscală are în vedere faptul că obligația fiscală reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, declarată anual, are un impact financiar semnificativ pentru contribuabili, din perspectiva lichidităților financiare pe care trebuie să le dețină în vederea respectării termenului legal de plată.

În acest context, pentru a veni în sprijinul contribuabililor buni platnici și recompensarea acestora pentru conformarea voluntară la plată, se impune acordarea unei bonificații în condițiile în care aceștia își declară și li se stinge integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Raportat la cuantumul obligațiilor fiscale reprezentând impozit pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului 2024 care ar putea fi încasat prin acordarea unei astfel de facilități fiscale, s-au avut în vedere sumele încasate din aceste impozite în anul 2024, pentru impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023, care a fost în valoare de aproximativ 3 mld. lei – impozit pe veniturile microîntreprinderilor și 29 mld. lei – impozitul pe profit anual. Astfel, prin aplicarea procentului de 3% din aceste sume, rezultă o sumă estimată de aproximativ 0,9 mld. lei.

MĂSURI PENTRU REDUCEREA DEFICITULUI BUGETAR PRECUM ȘI ALTE CATEGORII DE MĂSURI:

De asemenea, se propun o serie de măsuri menite să conducă la reducerea cheltuielilor bugetare, astfel:

– plata eșalonată, în perioada 2025-2029, a diferenței dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituțiilor din sistemul judiciar și drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;

– limitarea, începând cu luna septembrie 2024 a unor naturi de cheltuieli cu bunurile și serviciile și a cheltuielilor cu investițiile;

– limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal din sectorul bugetar (stimulente acordate din fonduri externe nerambursabile, decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu);

– reglementări cu privire la emiterea și plata titlurilor de despăgubire emise în baza legislației în domeniul despăgubirilor proprietății;

– reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce privește deschiderile de credite și plăți efectuate de către autoritățile publice;

– suspendarea unor reglementări în domeniul ocupării posturilor vacante, respectiv reorganizării autorităților și instituțiilor publice;

– reglementarea posibilității ca la nivelul Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate să poată fi utilizate sumele reținute în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;

– reglementarea posibilității alocării din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru Casa Națională de Pensii Publice și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

– autorizarea ordonatorilor principali de credite de a efectua virări de credite de angajament si credite bugetare în vederea asigurării necesităţilor de finanţare curente;

– autorizarea Ministerului Finanțelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a economiilor constatate din analiza execuţiei bugetare;

– alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului numai în situaţia în care la nivelul ordonatorului principal de credite nu este posibilă asigurarea acestora prin modificarea repartizării pe trimestre a bugetului aprobat sau prin virări de credite de angajament și credite bugetare, inclusiv în condițiile reglementate prin prezentul proiect;

– majorarea de la 1.000.000 mii lei la 2.000.000 mii lei a plafonului de contractare de împrumuturi pentru unităţile administrativ-teritoriale;

– majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unitățile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 mld. lei, precum și a plafonului de tragere cu suma de 0,700 mld. lei;

– reglementarea modalității de utilizare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a excedentului anilor precedenți, precum și a sumelor neutilizate pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, precum și unele măsuri cu privire la rectificările bugetelor autorităților locale;

– reglementarea unor măsuri cu privire la aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) – (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 precum și cu privire la activitatea operatorilor economici cu capital integral de stat;

– posibilitatea încheierii de contracte adiţionale la contractele de finanțare încheiate din fonduri externe nerambursabile cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar si/sau cu metroul, având ca sursă de finanţare emisiunea de euroobligaţiuni verzi;

– autorizarea ordonatorilor principali de credite să opereze virări în bugetele activităților finanțate integral din venituri proprii, respectiv în bugetele instituțiilor finanţate parţial din venituri proprii;

– autorizarea ordonatorilor principali de credite să aprobe spre finanțare programe bugetare noi, prin redistribuiri de la celelalte programe finanţate în prezent;

– reglementări cu privire la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

– În vederea implementării facile a proiectelor referitoare la infrastructura de transport feroviar și transport cu metroul, autoritățile de management ale programelor operaționale pentru perioada de programare 2021-2027 sau după caz coordonatorii de reformă/investiții ai Planului Național de Redresare și Reziliență stabiliți potrivit legii pot încheia acte adiționale la contractele de finanțare încheiate cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar și/sau pentru infrastructura de transport cu metroul, cu avizul Ministerului Finanțelor, în limita sumelor disponibil a fi alocate provenind din împrumuturi contractate de România din emisiunile de obligațiuni verzi pentru a asigura finanțarea categoriilor de cheltuieli neeligibile, a cofinanțărilor sau după caz a finanțării publice naționale sau oricăror alte categorii de cheltuieli stabilite potrivit legii cu respectarea legislației privind datoria publica si a Hotărârii Guvernului nr. 83/2024 privind aprobarea Cadrului referitor la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice și doar în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare alocate cu această destinație prin legea bugetului de stat. Astfel, pe de o parte, se asigură o sursă de finanțare concretă unor proiecte de infrastructură verde, în condițiile în care se asigură și posibilitatea utilizării în continuare a emisiunilor de euroobligațiuni verzi care beneficiază de o cerere foarte mare din partea mediilor investiționale cu beneficii din perspectiva diversificării bazei investiționale și asupra costurilor de finanțare (prim emisiune de euroobligațiuni verzi în suma de 2 miliarde EUR si maturitate de 12 ani, din acest an, a beneficiat de o prima negativă de emisiune, respectiv o reducere a marjei de 10bps – 0,1%)

– având în vedere susținerea propunerilor formulate de UNCJR și AMR transmise Ministerului Finanțelor de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației privind completarea prevederilor OUG nr. 35/2024 pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative aferente reprezentării statului în litigiile arbitrale și judiciare internaționale și concesionării proprietății publice a statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin introducerea unui paragraf referitor la includerea proiectelor etapizate definite potrivit art. 4 alin.(5) din OUG nr. 36/2023, cât și majorarea în anul 2024, prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 417/2023, a plafonului privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrative-teritoriale, în limita căruia se pot efectua trageri, până la 5.200 milioane lei, și a plafonului de contractare până la 3.500 milioane lei.

Totodată, în urma consultărilor cu structurile asociative în cadrul ședințelor Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale a fost solicitată și agreată necesitatea prelungirii termenului de depunere a documentațiilor aferente împrumuturilor contractate în baza prevederilor OUG nr. 35/2024 de la Trezoreria Statului, până la data de 31 octombrie 2024.

MĂSURI PENTRU UTILIZAREA DISPONIBILULUI NECESAR PROIECTELOR FINANȚATE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE:

Având în vedere insuficiența fondurilor publice pentru finanțarea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse, precum și a atingerii alocării de fonduri europene în cadrul programelor operaționale din finanțare europeană, este necesară continuarea reglementării asigurării unor surse alternative de finanțare a acestor proiecte 2014-2020.

Astfel, prin prezentul act normativ se propune prorogarea atât a termenului de utilizare temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020, cât și a celui de reîntregire, de la finele anului 2024 până la sfârșitul anului 2025.

Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite până la finele anului 2025 din sumele alocate de la bugetul de stat, potrivit art. 10 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015, cu modificările și completările ulterioare, în limita alocărilor bugetare, precum și din sumele disponibile existente în contul de disponibil 57.07.03.60, deschis la Trezoreria Operativă Centrală pe numele Ministerului Finanțelor, după caz.

Menționăm că, în lipsa adoptării măsurilor incluse în prezentul proiect de act normativ, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către autoritățile de management a plăților aferente cererilor de rambursare primite de la beneficiari și, implicit, nerespectarea prevederilor cadrului legal național și european, în vederea finalizării proiectelor 2014-2020.

De asemenea, în contextul bugetar actual, luând în considerare disponibilitățile de fonduri europene primite sub formă de prefinanțare de la Comisia Europeană pentru programele 2021-2027, precum și estimările de cereri de plată care urmează să se transmită la Comisia Europeană în anii 2024 și 2025, coroborate cu estimările de cereri de fonduri ce urmează a fi primite de la autoritățile de management, este necesară crearea premiselor pentru asigurarea la nivelul autorităților de management a necesarului de finanțare în vederea onorării cererilor de prefinanțare/plată/rambursare primite de la beneficiari, inclusiv în situația indisponibilității surselor de finanțare prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021, prin identificarea și utilizarea surselor alternative de finanțare, respectiv utilizarea temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, până la finele anului 2025.

Având în vedere că la 31 decembrie 2025 este primul termen de dezangajare automată a alocărilor de fonduri europene la nivelul Comisiei Europene, este necesară asigurarea fondurilor necesare implementării proiectelor, în vederea declarării la Comisia Europeană a cheltuielilor eligibile, care vor fi luate în considerare pentru evitarea dezangajării și creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene 2021-2027.

De asemenea, în cadrul prezentei ordonanțe sunt descrise atât mecanismul de utilizare temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR, cât și cel de reîntregire a acestora, până la finalul anului 2025.

:: Proiect
:: Referat de aprobare

Citeşte mai mult despre anularea unor obligații accesorii, facilității fiscale, Ministerul Finantelor, OUG, OUG nr. 107/2024! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.