Judecătoria Bacău. Contestație Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar. Infracțiune privitoare la viața sexuală

Radu-Gabriel Patriche

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău data de 25.05.2022 reclamantul P.N. a solicitat instanței, în contradictoriu cu I.P.J. Bacău, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la ştergerea în integralitate a datelor sale personale din Registrul înfiinţat conform Legii nr. 118/2019, întrucât nu au fost respectate prevederile art. 26 din această lege.

În motivarea cererii, reclamantul a arată că la data de 21.02.2022 a formulat plângere prealabilă administrativă, înregistrată la nivelul I.P.J. Bacău în data de 23.02.2022.

În plângerea adresată s-a contestat actul administrativ prin care a fost înscris în Registrul înfiinţat conform Legii nr. 118/2019, întrucât la data operaționalizării acestuia, nu erau îndeplinite condiţiile legale pentru ca datele sale să fie preluate în această bază de date.

Prin răspunsul primit în urma plângerii reclamantului i s-a adus la cunoştinţă faptul că datele sale nu pot fi scoase din registru, motivându-se: „Chiar dacă a intervenit reabilitarea de drept, acest fapt nu poate conduce la scoaterea din evidenta Registrului, cazurile de scoatere din această evidență fiind în mod expres stipulate în cuprinsul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 118/2019″.

Reclamantul a considerat că plângerea sa administrativă a fost înţeleasă eronat, iar răspunsul primit nu a lămurit temeiul de drept invocat. A precizat că nu a solicitat scoaterea din evidenţele registrului motivat de faptul că a intervenit reabilitarea după înscrierea sa în registru, ci a dorit să conteste însuşi actul prin care datele sale au fost preluate în registru, deoarece la data operaționalizării registrului nu erau îndeplinite condiţiile legale ca acestea să fie preluate întrucât intervenise reabilitarea anterior operaționalizării registrului.

Conform adresei emise de I.P.J. Bacău reiese că reabilitarea de drept ar fi intervenit la data de 16.02.2022, însă data reabilitării era de fapt 18.11.2019, astfel cum reiese din interpretarea textelor de lege, reclamantul rămânând în evidenţele cazierului fără temei legal timp 3 (trei) ani calendaristici după împlinirea termenului de prescripţie (având în vedere că la data de 16.11.2016 a rămas definitivă condamnarea la pedeapsa amenzii).

În consecinţă, reclamantul consideră că la data de 30.06.2021, când s-a operaționalizat registrul, era reabilitat deja de aproximativ 2 (ani) de zile, astfel că ar datele sale au fost preluate în Registru din eroare, nefiind operată reabilitarea sa de drept.

Având în vedere aceste aspecte, reclamantul P.N. a solicitat lămuriri de la I.P.J. Bacău, în baza Legii nr. 544/2001, la care a primit următorul răspuns:

– interdicţiile/obligaţiile stabilite prin lege au început să fie aplicabile după intrarea în vigoare a legii, respectiv după operaționalizarea Registrului, nu anterior;

– 26 din Legea nr. 118/2019 prevede în mod expres faptul că toate persoanele aflate în evidențele cazierului judiciar privind săvârşirea infracţiunilor indicate de lege care îndeplinesc cerinţele prevalate de lege se înscriu în Registru, la momentul operaționalizării. Prin urmare, persoanele care au săvârşit fapte ce atrag înscrierea în Registru anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2019 au fost avute în vedere de legiuitor, iar situaţia lor a fost reglementată distinct;

– înregistrarea în Registru se face potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 118/2019. Potrivit art. 20 din Legea nr. 118/2019, prevederile art. 32-33 din Legea nr. 290/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în situaţia cererilor de rectificare a datelor din Registrul. Din studierea celor menţionate mai sus, reiese că, potrivit art. 20 alin (2) din Legea nr. 118/2019, rectificările aduse datelor cazierului judiciar produc efecte asupra datelor din Registru, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor art. 9″.

Reclamantul solicitase rectificarea datelor sale din cazierul judiciar în sensul identificării dății exacte când a intervenit reabilitarea de drept și implicit rectificarea datelor din registru, acestea necontravenind prevederilor art. 9, deoarece la data la care datele au fost preluate, intervenise deja reabilitarea de drept, iar acestea nu puteau să se mai regăsească în evidenţele cazierului judiciar.

De asemenea, reclamantul a mai arătat faptul că în cererea adresată .I.P.J. Bacău a criticat în mod explicit faptul că înscrierea sa s-a făcut în Registru în mod eronat, aceasta trebuind să aibă ca bază legală art. 9 din Legea nr. 118/2019. În sprijinul ipotezei sale a venit adresa I.G.P.R. care a susţinut aceleaşi aspecte, cu toate că acestea au fost respinse de către I.P.J. Bacău.

Temeiul legal în baza căruia datele unei persoane sunt înregistrate în Registru are o importantă deosebită, întrucât, în funcţie de acesta, pot rezulta o serie de consecinţe juridice. Spre exemplu, art. 2 din Legea nr. 118/2019 precizează categoriile de persoane ce fac obiectul registrului, în timp ce art. 9 stipulează modalitatea exactă de preluare a datelor persoanelor care fac obiectul Registrului, precum condiţiile pe care acestea trebuie le îndeplinească pentru a fi reluate, mai precis, condiţia conform căreia persoanele trebuie să fie înscrise în cazierul judiciar cu faptele ce fac obiectul Legii nr. 118/2019.

Dacă o persoană nu este înscrisă în cazierul judiciar sau este înscrisă deşi nu ar fi trebuit conform legii, atunci nu există temei legal pentru care datele ei să fie preluate în Registru. De asemenea, prin adresa I.G.P.R. se specifică exact condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi preluată în registru, anume ca aceasta să figureze înscrisă în registrul judiciar în momentul operaționalizării. Acest aspect întăreşte susţinerile sale, conform cărora la momentul preluării datelor era incidenta instituţia reabilitării, astfel că datele au ajuns în evidentele Registrului din eroare.

Reclamantul P.N. a prezentat un scurt istoric al situaţiei juridice personale. Astfel, acesta a arătat faptul că data de 26.06.2015 s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. și ped. de 415 C. pen. şi art. 299 C. pen. La data de 11.05.2016 s-a pronunțat Sent. Pen. nr. 20 de către Tribunalul laşi, prin care s-a dispus achitarea sub aspectul săvârşirii faptei prevăzute la art. 415 C.pen., totodată s-a aplicat amendă în cuantum de 18.000 lei pentru fapta prevăzută de art. 299 C. pen. La data de 16.11.2016 s-a pronunțat Dec. Pen. nr. de către Curtea Militară de Apel, prin care s-a respins apelul exercitat în cauză.

Începând cu data de 16.11.2016 a curs termenul de reabilitare de 3 ani, prevăzut de art. 156 C. pen., astfel că reabilitarea de drept a intervenit la data de 18 noiembrie 2019.

La data de 16.02.2022 i s-a eliberat reclamantului P.N. cazierul judiciar nr. 30861397 de către I.P.J. Bacău.

PARCURS LEGISLATIV AL LEGII NR. 118/2019

La data de 20 iunie 2019 este emisă de către Parlament Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea funcţionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare.

Legea este promulgată prin Decretul Preşedintelui României nr. 518 din 20 iunie 2019 și publicată în M. Of. nr. 522 din 26 iunie 2019. Conform menţiunilor din art. 28 din Legea nr. 118/2019 aceasta urma să intre în vigoare la 3 zile de la data publicării, cu excepţia prevederilor art. 22-24, care intrau în vigoare la 30 de zile de la publicarea în M. Of. al României, Partea I.

Conform aceloraşi menţiuni din cuprinsul art. 28, articolele 22 – 24 din lege, urmau să intre în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea legii, însemnând data de 25 iulie 2019.

Din analiza articolelor menţionate mai sus reiese că acestea prevedeau o serie de obligaţii ce reveneau instituţiilor statului, respectiv pentru I.G.P.R. să demareze procesul de operaţionalizare a registrului pe infrastructura tehnică a Sistemului National de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar), pentru Ministerului Finanţelor Publice să efectueze modificări în volumul și structura Ministerului Afacerilor Interne în scopul finanţării procesului de operaționalizare a Registrului, pentru structurile de cazier judiciar precum şi pentru Poliţia Română de a aduce la cunoştinţa publică prevederile prezentei legi.

Totodată, din prevederile art. 22, intrat în vigoare la data de 25 iulie 2019, reiese că: „Inspectoratul General al Poliţei Române operaționalizează Registrul pe infrastructura tehnică a Sistemului National de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar până la data de 31 decembrie 2020″ (dată la care reclamantul apreciază că era reabilitat de drept).

Întrucât termenul de mai sus nu a fost respectat, iar registrul nu a fost operaționalizat, termenul de operaţionalizare a Registrului a fost prorogat conform art. I din O.U.G. nr. 206 din 27 noiembrie 2020, publicată în M. Of. nr.1169 din 3 decembrie 2020, care dispune că termenul prevăzut la art. 22 alin. (1) se prorogă până la data de 30 iunie 2021.

În raport de data operaționalizării, 30 iunie 2021, luând În calcul și data de 18 noiembrie 2019 când a intervenit reabilitarea de drept, se pune problema dacă menţiunile și implicit adresa contestată sunt legale.

MOTIVE DE NELEGALITATE ALE ÎNSCRIERII MENŢIUNILOR IN REGISTRU

Luând în calcul momentele petrecute în timp expuse anterior, reclamantul a solicitat a se constata că o normă juridică, fie că e vorba despre una care reglementează un cadru penal sau civil, nu poate retroactiva, mai ales în detrimentul unei persoane care a suferit o sancţiune procesual penală.

Aşadar, o normă procesual penală, ce vizează punerea în executare a unei sentinţe, nu poate retroactiva, decât în condiţiile art. 6 din Codul Penal privind instituirea principiului ,Aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei”, care urmăreşte o uşurare a condiţiei persoanei sancţionate, nefiind acceptată sub nicio formă îngreunarea situaţiei unor astfel de persoane.

Conform principiul activităţii (tempus regit acum) — legea procesual penală se aplică în procesul penal actelor efectuate, măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare până în domeniul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii [art. 13 fin. (1) CPP].

Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepţiile prevăzute de lege [art. 3 din Legea nr. 255/20131.

Legea procesuală este de imediată aplicare — nici nu retroactivează, nici nu ultraactivează.

În ceea ce priveşte normele juridice de natură civilă, cum este cazul Legii nr. 118/2019, acestea trebuie să respecte principiul neretroactivității (aplicarea normelor juridice se face numai pentru viitor).

Sistemul nostru de drept consfinţeşte acest principiu în prevederile art. 78 din Constituţia României.

La data de 29.06.2019 a intrat în vigoare Legea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale. Acest act normativ se află în strânsă legătură cu legea privind cazierul judiciar, acest aspect reieşind chiar din prevederile articolului 5 alin. (2) în cadrul căruia este stipulat faptul că: „Registrul se constituie ca o evidentă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul sistemului National de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare” .

Sediul materiei în ceea ce priveşte modalitatea de înregistrare în „Registru” o regăsim atât la art. 9 alin. (1) lit. a, care prevede că înregistrarea se face „automat, prin preluarea în acest sistem de evidentă a informaţiilor introduse in evidentele cazierului judiciar privind persoanele fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a, b, cât și în conţinutul art. 26 din acelaşi act normativ, în care este stipulat că: „După operaționalizarea registrului, toate persoanele aflate în evidențele cazierului judiciar privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 1 alin. (2) care îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezenta lege se înscriu şi în Registru urmând a le fi aplicate prevederile prezentei legi”.

Ambele articole invocate mai sus, sunt intercondiționate de prevederile art. 15 alin. (1) lit. b din Legea privind cazierul judiciar în care se dispune că: „Persoanele fizice înscrise în cazierul judiciar sau cu privire la care s-au făcut notări provizorii se scot din evidență dacă se află în una dintre următoarele situaţii: (….) a intervenit reabilitarea judecătorească sau de drept”.

Nu există nicio prevedere legală care să abroge art. 15 din Legea 290/2004, acesta producând efecte şi în prezent.

Totodată, de menţionat sunt prevederile art. 22 alin. (1) din Legea 118/2019, care în forma sa iniţială prevedeau că „Inspectoratul General al Poliției Române operaționalizează Registrul pe infrastructura tehnică a Sistemului National de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar până în data de 31 decembrie 2020″.

Ulterior, din cauza faptului că registrul nu a putut fi operaționalizat până la data stipulată, articolul a fost modificat prin O.U.G. nr. 206/2020, în forma actuală, termenul de 31 decembrie 2020 prorogându-se până la data de 30.06.2021.

Coroborând prevederile legale de mai sus reiese că după operaționalizarea registrului (30.06.2021), baza de date a acestuia se va forma prin preluarea automată a persoanelor care figurează în evidențele cazierului judiciar cu fapte penale dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea 118/2019.

Reclamantul a arătat că nu trebuie făcută confuzie cu data intrării în vigoare a prev. art. 22 din Legea nr. 118/2019, mai exact data de 25.07.2019, data când acest registru devine operaţional.

În mod concret, I.G.P.R. a început demersurile pentru crearea infrastructurii informatice în vederea operaționalizării, infrastructură care se bazează pe cea a Sistemului National de Evidență Informatizata a Cazierului Judiciar. Acest pas este unul premergător operaționalizării, acţiune sau situaţie ce a apărut din punct de vedere legislativ de abia la momentul 30.06.2021.

Aşadar, toate persoanele care figurează în evidențele cazierului judiciar cu fapte dintre cele menţionate la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 118/2019, după operaționalizarea registrului vor fi înscrise automat în registru, supunându-se prevederilor legii, iar per a contrario persoanelor nu figurează în evidențele cazierului judiciar cu faptele specificate nu le sunt opozabile prevederii Legii nr. 118/2019.

Un aspect foarte important de clarificat este cel conform căruia, prevederile art. 10 din Legea nr. 118/2019 nu alterează raţionamentul de mai sus, tocmai datorită intervenţiei principiului retroactivităţii. Aşadar, în cadrul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 este prevăzut că: „Scoaterea din evidența cazierului judiciar a persoanelor fizice, în condiţiile art. 15 din Legea nr. 290/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu produce efecte asupra datelor din registru”, iar în art. 10 alin. (5) din Legea nr. 118/2019 este precizat că „Grațierea, prescripţia executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea intervenită cu privire la persoanele fizice înscrise în Registrul nu conduc la scoaterea acestora din evidența registrului”.

Putem trage concluzia că art. 10 din Legea nr. 118/2019 produce efecte ulterior înscrierii persoanelor în registru, aşa cum este reglementat de către art. 26 din Legea 118/2019.

Aşadar, art. 10, cum este reglementat în Legea nr. 118/2019, nu poate determina o retroactivare a normelor juridice și nici nu poate face posibilă o înscriere în registru a persoanelor care la data de 30.06.2021 nu îndeplineau condiţiile legale pentru a fi înscrise în evidențele cazierului judiciar.

Reclamantul a susținut că aceasta este concluzia care se desprinde din interpretarea gramaticală, sistematică, teleologica a normelor indicate anterior.

În cazul reclamantului, prin adresa cu nr. 21/DES/59803 din 16.02.2022, acestuia i s-a comunicat faptul că la data de 29.06.2021 a fost înscris în Registrul constituit ca urmare a intrării în vigoare a Legii 118/2019.

P.N. a considerat că actul administrativ ce i-a fost înmânat, are ca bază legală art. 11 alin. (5) din Legea nr. 1182019, care prevede că: „Înfiinţarea se transmite la domiciliul sau reşedinţa persoanei înscrise în Registru și va cuprinde informaţii referitoare la data înscrierii în registru, temeiul legal al înscrierii, precum și obligativitatea de a se prezenta la sediul organului de politie în vederea preluării datelor prevăzute la alin. (1)”.

Ca şi temei legal al înscrierii la data de 29.06.2021 în registru, i-au fost aplicate prevederile art. (2) alin. (1) lit. b și c (după caz) din Legea nr. 118/2019.

Înregistrarea persoanelor în registru trebuie să se facă în conformitate cu prevederile art. 9 şi 26 din Legea nr. 118/2019, din coroborarea acestora rezultând că poate fi automată sau nominală prin înscrierea datelor persoanelor care se află în evidențele cazierului judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ.

În consecinţă, având în vedere motivele precizate anterior, reclamantul a considerat că înscrierea în registru s-a efectuat în urma unei erori, deoarece atât la data de 31 decembrie 2020, cât și la data de 30 iunie 2021, acesta nu figura în evidențele cazierului judiciar și astfel datele personale nu puteau fi reluate în registru.

Ca un ultim argument, reclamantul a arătat că nu trebuie făcută confuzie între ceea ce înseamnă “cazier judiciar” (reprezentând evidența gestionată de structurile de Cazier Judiciar, Statistică și Evidență Operativă din cadrul I.P.J.- urilor si I.G.P.R.-ului, în care sunt înscrise date conform art. 9 din Legea 290/2004) si ceea ce înseamnă „istoricul condamnărilor” sau „situaţia juridică generală” a unui individ.

Pentru a nuanţa ideea de mai sus, s-au adus în discuție următoarele texte legale. Conform art. 26 alin. (1) pct. 25 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliției Române, reiese că una dintre atribuţiile principale ale acesteia constă în faptul că: „organizează, în condiţiile legii cazierul judiciar pentru ținerea evidenței persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal și constituie baza de date necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor operative specifice poliției”, iar la alin. (2) al aceluiaşi articol este precizat că: „Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Poliția Română organizează propria bază de date, potrivit legii”.  

Aşadar, s-a concluzionat că Poliția Română îşi organizează „Cazierul Judiciar” ca instituţie distinctă gestionată de către structurile denumite marginal „cazier judiciar şi evidență operativă” din cadrul IPJ-urilor sau IGPR-ului, dar o bază de date care să ajute la efectuarea activităţilor zilnice, baze de date care poate fi de asemenea în subordinea structurilor de „cazier judiciar evidență operativă” sau a altor structuri.

În sprijinul afirmaţiei de mai sus, reclamantul a arătat că la art. 6 din Legea nr. 290/2004  este prevăzut că „La Inspectoratul General al Poliţiei Române se organizează și funcţionează cazierul judiciar central în care se ține evidența persoanelor fizice născute în afara României și a persoanelor juridice străine care fac obiectul cazierului judiciar, al evidenței operative și al evidenţelor speciale ale politiei (…)”, iar la art. 7 alin. (2) al aceluiaşi text de lege se dispune că: „În structura inspectoratelor de poliție județene și a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București vor funcționa servicii specializate în domeniu, care vor asigura la nivelul unităților teritorial-administrative activitățile pe linie de cazier judiciar, evidență operativă și evidențe speciale ale Poliției Române”.

Aşadar, se pot distinge trei noţiuni distincte, anume „cazier judiciar”, „evidență operativă” „evidențe speciale”, toate acestea în subordinea structurilor de „Cazier judiciar local” sau „Cazier Judiciar Central”.

O altă atribuţie consfințită de către art. 26 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 218/2002 este că Poliția Română: „Culege informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii și combaterii infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite”. Activitatea de culegere a informaţiilor este detaliată mai amănunţit în cuprinsul art. 32 din Legea 218/2002.

În concluzie, evidențele speciale din cadrul structurilor de cazier judiciar au un rol benefic în prevenirea și combaterea faptelor antisociale, în cadrul acestor evidențe fiind stocate date cu privire la persoane fizice sau juridice care pot fi exploatate în diverse modalităţi.

Prin activitatea de culegere, verificare și valorificare a datelor, informaţiilor, polițiștii nu trebuie în niciun fel să lezeze sau să îngrădească în mod ilegal drepturile și libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa privată, onoarea sau reputaţia acestora, dispoziţii ce reies din art. 32 alin. (3) din Legea 218/2002.

Este obligatoriu a se face distincţie între ceea ce înseamnă Evidența Cazierului Judiciar şi alte evidențe speciale, care bineînţeles pot conţine date cu privire la situația juridică generală sau istoricul unei persoane.

Astfel, în cadrul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 290/2004 este reglementat că: „La copia de pe cazierul judiciar transmisă instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție se atașează și istoricul condamnărilor ori al altor măsuri cu caracter penal sau administrativ (…)”.

Potrivit textului de lege, formularea este că la copia de pe cazierul judiciar „se ataşează”, nu este menţionat nicăieri, în niciun text de lege expresia potrivit căreia copia de pe cazierul judiciar conţine istoricul condamnărilor.

Interpretând normele juridice de mai sus, se poate observa că la copia de pe cazierul judiciar solicitată de către instanţele de judecată sau de către un organ de urmărire penală pentru o persoană aflată deja în curs de urmărire penală sau de judecată se ataşează acest istoric al condamnărilor tocmai pentru a se stabili pericolul social concret, pentru a o bună individualizare a unei eventuale sancţiuni, nu pentru a încălca prevederile referitoare la reabilitare sau pentru a desconsidera principiul neretroactivității legii.

Acest „istoric” al condamnărilor sau „situaţie juridică generală” face obiectul unei evidențe speciale din cadrul structurilor de cazier, însă nu trebuie confundată cu înscrierea în cazierul judiciar câtă vreme au intervenit prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 290/2004.

Pe cale de consecinţă, având în vedere motivele invocate, reclamantul a solicitat:

– rectificarea datelor personale din cazierul judiciar, în sensul notificării datei exacte când a intervenit reabilitarea de drept, respectiv 18.11.2019;

– anularea actului administrativ prin care datele personale au fost preluate în Registru în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 118/2019, deoarece baza legală este reprezentată de art. 9 din Legea nr. 118/2019, iar încălcarea acesteia determină consecinţe care nu respectă principiile;

– rectificarea datelor din registru, în sensul ştergerii datelor personale din aceste evidențe, întrucât contravin prevederilor art. 9, deoarece la momentul la care datele au fost preluate, intervenise deja reabilitarea de drept, iar acestea nu puteau să se mai regăsească în evidențele cazierului judiciar.

Prin adresa contestată reclamantului i-a fost respinsă cererea de rectificare a menţiunilor din cazier, pe aceleaşi argumente invocate anterior de către pârâtă, acesta considerând că în mod greşit a fost dispusă respingerea cererii de rectificare, în condiţiile în care argumentele de drept invocate și interpretate în acelaşi sens de către I.G.P.R. duceau la concluzia ca el reabilitat de drept, remediul fiind cererea de rectificare, care a fost depusă și respinsă în mod surprinzător.

Inspectoratul de Poliție Județean Bacău a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând următoarele.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat rectificarea datelor sale personale din cazierul judiciar, în sensul notificării datei exacte când a intervenit reabilitatea de drept, respectiv 18.11.2019. În conformitate cu prevederile art. 165 C. pen., reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii dacă în decurs de trei ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune.

Totodată, termenul de reabilitare de drept pentru cei condamnați la pedeapsa amenzii curge din momentul în care amenda a fost achitată integral sau executarea acesteia s-a stins în orice alt mod, conform art. 166 alin (2) C. pen.

În conformitate cu prevederile art. 186 din Codul penal, anul se socoteşte împlinit cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă.

Numitul P.N. a fost condamnat definitiv prin Decizia Penală din data de 16.11.2016 a Curţii Militare de Apel București, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 18.000 lei pentru fapta prevăzută de art. 299 din Codul penal. Numitul P.N. a fost înscris în evidenţele cazierului judiciar cu menţiuni referitoare la amenda penală dispusă prin Sentinţa Penală din 11.05.2016 a Tribunalului Iași, definitivă prin Decizia Penală din 16.11.2016 a Curţii Militare de Apel București, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 299 alin. (1) art. 299 alin. (2) C. pen.

Pârâtul a susținut că în mod eronat petentul a precizat că reabilitarea sa de drept a intervenit la data de 18.11.2019. Conform prevederilor art. 165 și art. 167 alin. (2) C. pen. condiţiile reabilitării de drept sunt îndeplinite la data de 18.12.2020 inclusiv, adică trei ani de la momentul în care amenda a fost achitată integral (plata amenzii a fost în 12 rate lunare).

De la data de 19.12.2020 petentul putea solicita verificarea îndeplinirii condiţiilor operării instituţiei reabilitării de drept, aceasta fiind condiţionată pe de o parte de tipul pedepsei aplicate (amendă/ închisoare mai mică de 2 ani), pe de altă parte de nesăvârşirea unei alte infracţiuni înăuntrul termenului prevăzut de art. 165 C. pen., îndeplinirea/neîndeplinirea condiţiilor este constatată de un lucrător din cadrul Inspectoratului de Politie Județean Bacău, Serviciul Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative, această activitate fiind realizată cu ocazia comunicării datelor din evidențele cazierului judiciar, conform prevederilor legale, în speţă solicitarea de către numitul P.N. a unui certificat de cazier judiciar la data de 16.02.2022.

Pârâtul a considerat că este esenţială analizarea preliminară a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcţionarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare potrivit cărora: „Registrul se constituie ca o evidență distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.   

Prin urmare, legiuitorul a prevăzut în mod expres faptul că Registrul este o evidență distinctă de cea a cazierului judiciar, operând potrivit reglementărilor speciale în domeniu reprezentate de Legea nr. 118/2019, iar nu potrivit Legii privind cazierul judiciar nr. 290/2004.

Totodată, pentru o delimitare clară a registrului de cazierul judiciar, pârâtul a considerat că este necesară analizarea scopului ce stă la baza reglementării celor două instituţii.

Art. 1 din Legea nr. 118/2019 stabilește că: „În scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute pedepsite de legea penală, precum pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, denumit în continuare Registrul.”

Totodată, conform art. 2 din actul normativ anterior menţionat: „În Registru se ține evidența:

a) persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările completările ulterioare, precum a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2) de către organele române competente;

b) persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidentă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin (2);

c) persoanelor născute in străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2) cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

(2) Nu se înscriu in Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor in care instanţa de judecată a dispus aceasta in mod expres în cadrul unui proces penal”.

Registrul are drept scop nu doar prevenirea și combaterea faptelor expres indicate în legea specială, ci și aceea de a evita riscul recidivei, menţiunile cuprinse în acesta fiind scoase din evidență în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 118/2019, în cuprinsul căruia se stipulează expres că graţierea, prescripţia executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea intervenită cu privire la persoanele fizice înscrise in Registru nu conduc la scoate acestora din evidenta Registrului.

Prin contrast, în ceea ce priveşte certificatul de cazier judiciar, potrivit art. 1 din Legea nr. 290/2004: „În scopul prevenirii combaterii faptelor prevăzute pedepsite de legea penală se organizează cazierul judiciar, ca mijloc de cunoaştere identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni contra persoanei a liberalii acesteia, a patrimoniului şi, în general, a ordinii de drept”, iar conform art. 2 din acelaşi act normativ: „În cazierul judiciar se ţine evidenta persoanelor fizice a persoanelor juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale”.

În consecinţă, spre deosebire de Registru, cazierul judiciar se organizează în vederea prevenirii și combaterii tuturor faptelor prevăzute și pedepsite de legea penală, cuprinzând evidența persoanelor fizice ce au fost condamnate ori față de care s-au luat anumite măsuri, menţiuni ce sunt scoase, iar nu şterse, în conformitate cu art. 15 din Legea nr. 290/2004 care, potrivit art. 10 din Legea nr. 118/2019, nu produce efecte asupra menţiunilor din Registru.

Aşadar, se poate constata că Registrul în cadrul căruia figurează reclamantul constituie o evidență distinctă de cea a cazierului judiciar, menţiunile din cadrul acestuia fiind păstrate în condiţiile expres stipulate de Legea nr. 118/2019.

Cu privire la datele înregistrate în Registru, vă rugăm să observaţi că, potrivit art. 9 din Legea nr. 118/2019 „(l) Înregistrarea în Registru se făcea: a) automat, prin preluarea in acest sistem de evidentă a informaţiilor introduse în evidenţele cazierului judiciar privind persoanele fizice prevăzute la art. 2 alin. (l) lit. a) și b);”

În ceea ce priveşte informaţiile introduse în evidențele cazierului judiciar, potrivit art. 6 alin. (l) din Legea nr. 290/2004:  La Inspectoratul General al Poliției Române se organizează și funcționează cazierul judiciar central în care se ține evidența persoanelor fizice născute în afara României și a persoanelor juridice străine care fac obiectul cazierului judiciar, al evidenței operative și al evidențelor speciale ale poliției, care au comis infracțiuni pe teritoriul României și au fost condamnate sau față de care a fost pronunțată renunțarea ori amânarea aplicării pedepsei sau față de care au fost dispuse măsuri preventive, precum și a celor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (2).”

La momentul operaționalizării Registrului, datele au fost preluate automat din evidenţele cazierului judiciar, fiind preluate toate persoanele care aveau în istoricul condamnărilor mențiuni privind săvârșirea unor fapte care fac obiectul Registrului pentru care nu este constatată îndeplinirea uneia dintre condiţiile reglementate la art. 10 din Legea 118/2019.

Art. 9 alin. (2) precizează categoriile datelor preluate :„în Registru se preiau, în integralitate, pentru fiecare persoană in cauză, datele cu caracter personal datele judiciare prevăzute la art. 8 alin. (l l) (I 3), art. 9 şi 11 din Legea nr. 290/2004, republicată, cu modificările completările ulterioare”, deci inclusiv faptele pentru care a intervenit reabilitarea.

Referitor la susţinerile petentului privind aplicarea retroactivă a legii, amintim prevederile art. 26 din Legea nr. 118/2019 unde în mod expres se menţionează faptul că toate persoanele aflate in evidențele cazierului judiciar privind săvârşirea infracţiunilor indicate de lege care îndeplinesc cerinţele prevăzute, se înscriu în Registru la momentul operaționalizării acestuia. Prin urmare persoanele care au săvârșit fapte ce atrag înscrierea în Registru anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2019 au fost avute în vedere de legiuitor, iar situaţia lor a fost reglementată distinct.

Scopul legiuitorului este, potrivit art. 1 din Legea 118/2019, acela de prevenire, combatere a faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute și pedepsite de legea penală, precum şi pentru a evita riscul recidivei”. Aceste persoane au fost înscrise in Registru la momentul operaționalizării lui, iar ulterior au fost supuse obligaţiilor şi interdicţiilor stabilite prin legea menţionată.

În concluzie, pârâta a apreciat că înregistrarea numitului P.N. în Registru, s-a făcut în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea funcţionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare. Prin urmare, Registrul, la momentul operaționalizării a preluat datele ce existau în evidențele cazierului judiciar reprezentate atât de menţiunile cuprinse în certificatul de cazier ce se eliberează la cerere, cât și în evidențele operative și evidențele speciale ale poliției.

Instanța, analizând probele administrate, a reținut că instituția reabilităţii de drept la care reclamantul face referire este una eminamente de drept penal, reglementată de Codul penal şi Codul de procedură penală.

În situaţia în care autoritatea care ţine evidenţa condamnărilor nu îşi îndeplinește obligația (dacă ar fi îndeplinite cerinţele legii privind reabilitarea de drept) de a şterge menţiunile cu privire la care a intervenit reabilitarea de drept, reclamantul poate solicita constatarea intervenirii reabilitării de drept printr-o cerere în faţa instanţei penale, iar nu în baza actelor normative invocate de reclamant în acțiunea pendinte.

De asemenea, modalitatea în care pârâtul a preluat datele reclamantului în vederea înscrierii acestuia în Registrul national automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, nu poate fi analizată de instanţa civilă, aceasta aşa cum s-a arătat nu poate constata intervenirea reabilitării de drept a reclamantului şi nici nu poate analiza legalitatea sau temeinicia unui act administrativ emis de pârât, pentru o astfel de analiză reclamantul putându-se adresa instanței penale respectiv de contencios administrativ, motiv pentru care acțiunea acestuia a fost respinsă. (Hotărârea nr. 6456/2022 din 20.12.2022 pronunțată de Judecătoria Bacău, cod RJ g86792496)

Av. Radu-Gabriel Patriche

Citeşte mai mult despre cazier judiciar, contestatie, Judecatoria Bacau, Legea nr. 290/2004, Radu-Gabriel Patriche, Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, viață sexuală! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.