« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Supravegherea executării hotărârilor CEDO. Decizii privitoare la cauza Al Nashiri v. Romania. Implicarea autorităților în punerea în aplicare a programului CIA „deţinuţi de mare valoare”
18.09.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

În perioada 14-16 septembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a organizat o nouă reuniune dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, adoptând o decizie privitoare la România.

Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei are, potrivit art. 46 din Convenție, atribuții esențiale în supravegherea executării hotărârilor și face eforturi susținute pentru ca statele să recunoască victimelor o reparație completă și să schimbe situațiile care au determinat constatarea încălcării.

H46-26 Al Nashiri v. Romania (Application No. 33234/12)

Decizii

Delegaţii Miniştrilor,

1. salută participarea Secretarului de Stat al Ministerului Afacerilor Externe la întâlnire;

2. reamintesc faptul că, în prezenta hotărâre, CEDO a stabilit răspunderea României în temeiul convenției pe baza cunoștințelor și implicării autorităților în punerea în aplicare a programului CIA „deţinuţii de mare valoare” și a constatat încălcări grave ale mai multor drepturi ale Convenției de către România în cadrul unei operațiuni de „predări extraordinare”, care a permis autorităților Statelor Unite să aducă solicitantul sub jurisdicția ilegală a Statelor Unite;

În ceea ce privește măsurile individuale

3. reamintesc că, de asemenea, consecințele pentru reclamant ale încălcărilor Convenției constatate de Curte nu au fost remediate deoarece acesta continuă să se confrunte cu un risc de negare flagrantă a justiției în cadrul procedurilor în fața unei comisii militare a Statelor Unite, astfel cum arată recentele evoluții îngrijorătoare din procesul său, în care utilizarea dovezilor obținute în timpul interogatoriilor sale de către CIA au fost admise, deși temporar, și în riscul pedepsei cu moartea, și-a exprimat îngrijorarea profundă față de riscurile grave pe care le suportă în continuare domnul Al Nashiri;

4. reiterând în acest context opoziția fermă, fără echivoc, față de pedeapsa capitală și subliniind inacceptabilitatea oricărei utilizări a dovezilor obținute prin tortură sau alte forme de tratament nefavorabil în cadrul procedurilor penale, astfel cum este riscat de solicitant în acest caz în Statele Unite, a menționat cu îngrijorare profundă faptul că autoritățile Statelor Unite rămân în poziția lor de a nu sprijini cererile de asigurare diplomatică că solicitantul va beneficia de garanțiile unui proces echitabil și că acesta nu va fi supus pedepsei cu moartea;

5. consideră că situația impune autorităților române să se angajeze într-un dialog mai eficient cu autoritățile Statelor Unite în încercarea de a elimina riscurile prezentate de solicitant și de a-și îndeplini astfel obligațiile prevăzute la articolul 46 din Convenție; salută informațiile recent furnizate cu privire la acțiunile întreprinse de autoritățile române în august 2021 pentru a solicita din nou asigurări diplomatice; le-a solicitat să continue acțiunile diplomatice fără întârziere și să epuizeze orice cale posibilă pentru ca acestea să devină eficiente, inclusiv să se angajeze cu autoritățile Statelor Unite la un nivel superior;

6. insistă, având în vedere situația, inclusiv evoluțiile îngrijorătoare din procesul dlui Al Nashiri, că, în plus, autoritățile române au în vedere alte căi care să le permită să încerce eliminarea riscurilor; solicită să ia în considerare în mod serios intervenția as amicus curiae în orice procedură relevantă pendinte în Statele Unite și să informeze Comitetul în consecință; au reiterat invitația adresată statelor membre ale Consiliului Europei în cauză de a oferi autorităților române toată asistența posibilă;

7. reamintesc încă o dată că Statele Unite au statut de observator cu Consiliul Europei și, prin urmare, împărtășesc idealurile și valorile sale și că acest statut și aceste valori încurajează cooperarea, solicitând din nou ferm autorităților Statelor Unite să își reconsidere poziția și să ofere asigurările și asistența necesare sau să adopte alte măsuri echivalente;

8. au convenit să invite Biroul Observatorului Permanent al Statelor Unite ale Americii la Consiliul Europei să participe la următoarea examinare a acestui caz;

9. în ceea ce privește investigația penală internă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului, efectuată acum fără acuzație, regretă profund faptul că informațiile disponibile nu permit să se concluzioneze că, după pronunțarea hotărârii Curții, au fost desfășurate toate mijloacele posibile pentru a căuta elucidarea circumstanțelor relevante în măsura necesară pentru îndeplinirea standardelor interne de probă; în acest sens, a observat cu îngrijorare că dovezile sau probele care ar fi putut permite autorităților să coroboreze concluziile Curții par să fi fost eliminate și că nu s-au făcut eforturi suplimentare pentru a solicita asistență juridică din partea autorităților Statelor Unite sau pentru a lua în considerare măsuri alternative să depășească efectele refuzului Statelor Unite de a susține prima astfel de cerere a României, făcută înainte de hotărâre;

10. deplâng, în aceste condiții, concluziile divergente ale procedurilor naționale și ale Convenției privind funcționarea unui centru secret de detenție al CIA pe teritoriul României, transferul solicitantului către și dinspre România, precum și detenția și maltratarea sa secretă în această țară; de asemenea, a deplâns omisiunea autorităților, în pofida apelurilor repetate ale Comitetului, de a se asigura că rezultatele investigației sunt aduse la cunoștința publicului și, prin urmare, de a menține un grad suficient de control public asupra acesteia;

11. remarcă informațiile potrivit cărora expirarea termenului legal de prescripție pentru infracțiunile de privare ilegală de libertate și tortură exclude acum urmărirea unei anchete penale pe baza acestor infracțiuni, dar, având în vedere necesitatea de a remedia deficiențele menționate anterior, a solicitat autorităților să precizeze dacă, în lumina constatărilor Curții și a oricăror alte elemente relevante, faptele stabilite de Curte ar putea beneficia de o clasificare juridică diferită, care le-ar permite să urmărească ancheta într-un mod conform obligațiilor care le revin în temeiul Convenției și să informeze Comitetul în consecință;

În ceea ce privește măsurile generale

12. și-au exprimat satisfacția profundă față de reforma legislativă recent adoptată de Parlament, care a respins în totalitate statutul limitărilor la adresa criminalității de tortură și mesajele transmise de Ministrul Afacerilor Externe al României în februarie și iunie 2021, subliniind că este inacceptabilă privarea de libertate arbitrară și necesitatea de a asigura tragerea la răspundere a agenților de stat responsabili, precum și opoziția fermă a României față de tortură și alte forme de tratament inacceptabil și angajamentul fundamental față de prevenirea și eliminarea acestora;

13. consideră că, prin acțiunea decisivă a Parlamentului de a garanta că nu va exista impunitate pentru făptașii actelor de tortură din cauza limitării legii și a mesajelor ministrului, autoritățile române, la nivel înalt, au transmis acum un mesaj public clar cu privire la toleranța zero față de detenția și tortura arbitrară și au salutat reacția lor la solicitările Comisiei în această privință;

14. subliniază, cu toate acestea, din nou că, pentru a garanta nerepetarea unor abuzuri similare și a unor încălcări grave ale drepturilor omului, rămâne imperativ să se depună eforturi reale și susținute pentru a stabili adevărul despre ceea ce s-a întâmplat, astfel încât solicitantul să poată primi „o relatare precisă a suferinței îndurate și a rolului celor responsabili pentru calvarul său” și al publicului, inclusiv o relatare a modului în care aceste acte dezvăluie o ignorare flagrantă a cadrului juridic care reglementează acțiunile agenților de stat, inclusiv obligațiile prevăzute de convenție;

15. au cerut, prin urmare, autorităților, în eventualitatea în care stabilesc cu fermitate că reluarea investigației penale nu este o opțiune viabilă, să informeze Comitetul cu privire la modul în care intenționează să se asigure că circumstanțele cunoașterii și implicării României în punerea în aplicare a programului CIA „deţinuţi de mare valoare” sunt elucidate și, prin urmare, asigură dreptul la adevăr în acest caz;

16. au cerut autorităților să prezinte informații cu privire la toate întrebările rămase până cel târziu la 15 decembrie 2021 și au decis să reia examinarea acestui caz în cadrul reuniunii din martie 2022 privind drepturile omului.

 
Secţiuni: CEDO, Dreptul Uniunii Europene, Drepturile omului, Internațional | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD