« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Dau din cap și consimțământul e dat?
23.09.2021 | Elena SÂRGHI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Elena Sârghi

Elena Sârghi

1. Introducere

Pentru a fi valabil un act juridic civil, acesta trebuie să îndeplinească patru condiții generale (capacitate, obiect, cauză și consimțământ) și o condiție specială (forma ad validitatem, atunci când este expres cerută de lege). Întrucât prezentul articol se axează pe o singură condiție a validității, și anume consimțământul, se cade să menționăm, în noțiunile preliminare, care sunt regulile care asigură validitatea consimțământului, pentru că, exact ca în cadrul pieselor de domino, actul să fie valabil. Articolul 1.240 C.civ trece în revistă condițiile valabilității consimțământului: „Consimţământul părţilor trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză.” În privința primei condiții, cea a seriozității, doctrina a subliniat patru condiții des întâlnite în practică, toate ducând la același rezultat: nulitatea absolută. Acestea sunt: consimțământul să nu fie dat în glumă sau iocandi causa, să nu fie dat sub rezervă mental, cunoscută de destinatar, iar în caz de necunoaștere, își produce efecte, să nu fie sub condiție suspensivă pur potestativă din partea debitorului, adică să își producă efectele doar prin voința acestuia, iar, în fine, manifestarea de voință să nu fie prea vagă. Consimțământul liber este cel neviciat prin eroare, dol, violență sau leziune (1.206- 1.224 C.civ), iar consimțământul dat în cunoștință de cauză se referă la prezența discernământului. Aceste ultime două reguli atrag nulitatea relativă sau anulabilitatea, dacă actul a fost încheiat cu nerespectarea lor, cu excepția situației în care discernământul a lipsit total, când intervine nulitatea absolută, cu regimul ei juridic specific. Putem observa că regula potrivit căreia consimțământul pentru a fi valabil trebuie să fie exprimat, nu există. De ce? Pentru că dacă nu e exprimat, atunci actul nu poate fi încheiat, așadar actul juridic nu există, așa cum nu există nici consimțământul, pentru că, spre exemplu, cocontractantul nu poate pătrunde în conștiința celeilalte părți pentru a afla dacă aceasta dorește sau nu să încheie actul. Vom încheia această introducere prin afirmația că modul atipic de oferire a consimțământului menționat în titlu poate suscita interes atât din perspectiva exteriorizării manifestării de voință, a violenței, cât și a unor excepții de la principiul consensualismului, prin care se cere, de pildă, o anumită formă actului, așadar consimțământul trebuie să fie urmat de un înscris sub semnătură privată sau de un act autentic, aspect ce vor fi detaliate în secțiunile următoare.

2. Forța juridică a tăcerii

Modalitățile de exteriorizare a consimțământului, vizate de doctrină, sunt cele exprese sau tacite, denumite și implicite, care sunt incompatibile cu forma ad validitatem. Din această perspectivă, actele juridice au fost împărțite în trei categorii. Prima categorie este compusă din actele care necesită o exteriorizare expresă a consimțământului, iar ca exemple, ne putem gândi la: fiducie, fideiusiune sau acceptarea donației. Cea de-a doua categorie este alcătuită din acte care pot fi încheiate în mod valabil și prin exteriorizarea tacită a consimțământului, ca exemplu, tacita relocațiune, a fortiori, dacă acestea acceptă o formă implicit a exteriorizării, pot fi valabile și cu o exteriorizare expresă. Nu în ultimul rând, există acte care pot fi încheiate atât cu exteriorizarea tacită, cât și cea expresă: acceptarea moștenirii.

Ca moduri concrete, putem avea în vedere calea orală sau verbală, scrisă sau comportamentală, însă niciuna nu trebuie să fie îndoielnică. Totodată, s-a pus problema în trecut asupra valorii juridice a tăcerii. Ca regulă, ea nu valorează exteriorizarea consimțământului, însă sunt incidente trei excepții: legea prevede expres posibilitatea, părțile au atribuit această semnificație tăcerii, tot în mod expres, sau tăcerea are valoare juridică în baza obiceiurilor sau uzurilor profesionale.

3. Vicierea consimțământului și principiul voinței reale

Se poate foarte bine întâmpla ca acel mod de oferire a consimțământului să ascundă un viciu, ca eroarea, dolul, violența sau leziunea, sau doar ca voința exteriorizată să nu coincidă cu cea reală. Dacă în cazul viciilor de consimțământ, legea prevede posibilitatea anulabilității actului, în cazul neconcordanței dintre voințe, există un principiu care guvernează voința juridică, denumit principiul voinței reale. Potrivit acestuia, voința juridică este compusă din două elemente: unul subiectiv, psihologic sau intern și unul extern, obiectiv sau social. Când există concordanță între cele două elemente, atunci există o singură voință. În caz contrar, avem  de a face cu o neconcordanță, așadar subiectul de drept va declara ceva, dar va dori altceva în sinea sa. Pentru a soluționa această divergență între elementul subiectiv și cel obiectiv, au fost formulate două concepții: concepția subiectivă, cea care pune pe primul loc voința internă, și concepția obiectivă, cea care consideră că ar trebui să fie luată în considerare voința declarată. Deși legiuitorul nu consacră expres prioritatea concepției subiective, ea este omniprezentă, atât în legislație ( art. 1.266 (1) C.civ „Contractele se interpretează după voința concordantă a părților, iar nu după sensul literal al termenilor.”), cât și în practica judiciară, întrucât contractual secret este foarte des întâlnit, iar acesta produce efecte asupra părților, și nu cel public. Există, bineînțeles, excepții de la principiul voinței reale, respectiv, simulația, întrucât terților de bună-credință nu le poate fi opus actul secret, ci doar cel aparent, dar și situația în care voința consemnată în scris nu e reală, însă ea produce efecte, legea nepermițând administrarea altor probe în afară de înscrisuri pentru ca părțile să dovedească contrariul.

4. Excepții consensualism

Potrivit principiului autonomiei de voință, părțile au libertatea de a încheia orice act juridic, iar simpla manifestare de voință este mai mult decât suficientă pentru ca actul să-și producă efectele în mod valabil. Așadar, se pare că o simplă exteriorizare manifestată prin gesturi poate duce la încheierea unui act valabil. Situația este mult mai complexă întrucât există instituții de drept civil care prezintă o majoră importanță pentru circuitul civil și securitatea raporturilor juridice. Mai exact, limitele existente sunt normele imperative, normele de ordine public și bunele moravuri și diverse situații în care instanța poate interveni să modifice sau să adauge unele elemente secundare, pentru a menține un echilibru contractual.

5. Concluzie

Analizând cele descrise mai sus, putem afirma că în unele situații, simpla gesticulație poate cântări ca exteriorizarea consimțământului în așa fel încât actul încheiat să fie valabil, însă legiuitorul a trasat câteva limite clare peste care nu se poate trece, cum ar fi donația, căsătoria, adopția și alte instituții prezintă o importanță majoră pentru dreptul privat, și care, dacă ar putea fi încheiate doar prin simpla dare din cap ar conduce la un haos de neimaginat, în care nu există o stabilitate bine mărginită.

Elena Sârghi
Studentă – Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

 
Secţiuni: Drept civil, Note de studiu, Opinii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD