Secţiuni » Arii de practică » Business » Health & Pharma
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
 

Actualități constituționale (septembrie 2021). Jurisprudență relevantă a Curții Constituționale a României. Evenimente internaționale. Publicații
30.09.2021 | Marieta SAFTA

Secţiuni: Articole, CCR, Covid 19 Legal React, Drept constitutional, Dreptul sanatatii, Jurisprudență, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Marieta Safta

Marieta Safta

Sumar
I. Jurisprudență relevantă a Curții Constituționale a României

Obligativitatea purtării măștii de protecție, ca măsură de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19. Constituționalitate

II. Evenimente internaționale
Cea de-a 9-a Școală de vară organizată în perioada 7-8 septembrie 2021, în cadrul Asociației Curților Constituționale Asiatice și a Instituțiilor Echivalente (AACC)

III. Publicații
THE INTERNATIONAL REVIEW OF CONSTITUTIONAL REFORM – IRCR (editori prof. Dr. Luís Roberto Barroso și prof Richard Albert; editori asociați: Giulia Andrade, Elisa Boaventura, Bruno Cunha, Matheus Depieri, Júlia Frade, și Pedro Martins)

I. JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ A CCR – Obligativitatea purtării măștii de protecție, ca măsură în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. Constituționalitate. 

În perioada de referință au fost publicate în Monitorul Oficial al României decizii ale Curții Constituționale (CCR) pronunțate în exercitarea atribuției de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor [art. 146 lit. d) din Constituție].

Ne vom referi, în continuarea problematicii abordate în ediția din luna august a Actualităților constituționale[1], la o decizie vizând reglementări adoptate în contextul pandemiei COVID-19, respectiv Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 13 lit. a), ale art. 65 lit. h), ale art. 66 lit. a), în ceea ce priveşte trimiterea la art. 65 lit. h), şi ale art. 67 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii au formulat mai multe critici, între care și cu privire la dispoziţiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, susținând că instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie nu se poate realiza decât prin lege, şi nu prin ordin al miniştrilor, întrucât se aduce o restrângere a exerciţiului dreptului la liberă circulaţie. Prevederea art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 constituie „o delegare a stabilirii condiţiilor concrete către actul normativ inferior”, iar „necesitatea instituirii unei asemenea obligaţii nu rezultă din criterii clar determinate şi definite prin lege”.

Respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, Curtea a reținut că măsura purtării măștii de protecție face parte din ansamblul măsurilor reglementate de Legea nr. 55/2020 în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. Așa cum a arătat și în expunerea de motive la legea mai sus menționată, legiuitorul național, având în vedere situația de o gravitate excepțională generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și consecințele negative asupra sănătății publice, a considerat că este necesară intervenția sa legislativă, în condițiile prevederilor constituționale ale art.53, în vederea reglementării unor măsuri menite să combată efectele pandemiei de COVID-19.

Potrivit CCR, măsura a fost recomandată sau impusă în majoritatea statelor a căror populație a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2, constatându-se  o diversitate a modalităților în care autoritățile statale au înțeles să implementeze această măsură de igienă, dar o unanimitate în recunoașterea contribuției acesteia în procesul de prevenire a infectării cu virusul SARS-CoV-2. În contextul pandemiei de COVID-19, măsura respectivă  vizează acoperirea căilor respiratorii, respectiv a nasului și a gurii, cu un material, astfel încât să se diminueze într-o măsură cât mai eficientă inhalarea particulelor respiratorii provenind de la o persoană posibil infectată cu coronavirusul SARS-CoV-2, ca urmare a respirației, vorbirii, tușirii sau strănutului. Din această perspectivă, obligația vizează protecția persoanei care poartă mască. În egală măsură însă, măsura contribuie și la diminuarea răspândirii particulelor respiratorii de către persoana care poartă masca de protecție către celelalte persoane aflate în proximitatea sa. Privită astfel, măsura este văzută ca un mod de protejare a celor care vin în contact cu o persoană posibil infectată. Însoțită de alte măsuri de igienă și distanțare socială, purtarea măștii de protecție contribuie la realizarea obiectivului de prevenție a transmiterii intracomunitare a coronavirusului SARS-COV-2. Curtea a reținut astfel că în condițiile în care amploarea, evoluția pandemiei, precum și insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităților de răspuns față de acest fenomen impun concentrarea tuturor eforturilor și adoptarea tuturor măsurilor pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19, instituirea obligativității purtării măștii de protecție constituie o măsură justificată și necesară pentru protejarea dreptului la viață și la sănătate al persoanelor.

CCR a apreciat că nu pot fi reținute nici criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului la liberă circulație al persoanelor. În ceea ce privește susținerile autorilor excepției referitoare la reglementarea obligației de a purta mască de protecție prin acte normative inferioare legii, respectiv prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, Curtea a observat că dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 stabilesc în mod clar condițiile în care poate fi instituită obligația de a purta masca de protecție, precizând spațiile – „în spaţiile publice, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă” – și durata pentru care această obligație poate fi impusă – „pe durata stării de alertă”. De asemenea, întrucât nu operează nicio distincție între diferitele categorii de persoane, textul de lege are aplicabilitate generală.  Ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne este  în temeiul și în aplicarea art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, reglementare care corespunde dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Curtea a mai apreciat că, în măsura în care instituirea obligației de a purta masca de protecție s-ar efectua exclusiv în temeiul legii, pe toată perioada stării de alertă determinată de pandemia de COVID-19, s-ar ajunge în situația în care  una și aceeași măsură s-ar aplica nediferențiat, fără a da posibilitatea autorităților să selecteze necesitatea și întinderea acestei obligații, astfel încât să nu dobândească un caracter disproporționat în raport cu obiectivul urmărit.

II. EVENIMENTE INTERNAȚIONALE – Cea de-a 9-a Școală de vară organizată în perioada 7-8 septembrie 2021 în cadrul Asociației Curților Constituționale Asiatice și a Instituțiilor Echivalente (AACC)

Dintre evenimentele internaționale ale perioadei, semnalăm cea de-a 9-a Școală de vară organizată în perioada 7-8 septembrie 2021 în cadrul Asociației Curților Constituționale Asiatice și a Instituțiilor Echivalente (AACC), întrucât ne oferă prilejul prezentării unei structuri de asociere regională a curților constituționale. Evenimentul a fost organizat, ca și precedentele ediții, de Curtea Constituțională a Republicii Turcia, în calitate de inițiator al Programului de pregătire și perfecționare profesională respectiv, prin AACC, și a avut ca temă „Probleme actuale în executarea deciziilor: justiție constituțională”. Au fost transmise invitații și către curți constituționale care nu sunt membre ale AACC, între care și România.

În ceea ce privește Asociația Curților Constituționale Asiatice și a Instituțiilor Echivalente (AACC)[2], este o organizație regională în domeniul justiției constituționale înființate în 2010[3] pentru a promova dezvoltarea democrației, statul de drept și drepturile și libertățile fundamentale din Asia.

AACC este definită în articolul 2 din Statutul său ca „un organism autonom, independent și non-politic”, având ca obiectiv protecția drepturilor omului; garantarea democrației; implementarea statului de drept; independența curților constituționale și a instituțiilor echivalente; cooperarea și schimbul de experiențe și informații între membrii săi. Asociația are 18 membri, calitatea de membru fiind deschisă instanțelor constituționale asiatice și instituțiilor echivalente care exercită jurisdicție constituțională (articolul 6 din Statutul AACC). Statutul de observator poate fi acordat instanțelor supranaționale, instanțelor constituționale și instituțiilor echivalente printr-o decizie a Comitetului membrilor (articolul 9 din Statutul AACC) iar cel de invitat de președintele Asociația (articolul 10 din Statutul AACC), în vederea participării la Congres și la activitățile Asociației, cum ar fi simpozioane, ateliere de lucru și seminarii. În prezent, Consiliul Constituțional al Republicii Kazahstan deține președinția (2019-2021).

Cât privește inițiativa organizării unui program de perfecționare profesională  sub forma unei școli de vară, aceasta a aparținut Curții Constituționale din Turcia, la Congresul din 2013 al AACC. În acest cadru, Curtea Constituțională a Turciei a organizat prima școală de vară la Ankara, cu tema „Principiul egalității și interzicerea discriminării” în perioada 6-13 octombrie 2013. La eveniment au participat reprezentanți ai tuturor instituțiilor membre și Curții Europene a Drepturilor Omului, prezentările participanților fiind reunite în volumul ”Justiția constituțională în Asia”. De atunci, Curtea Constituțională Turcă organizează anual evenimentul, manifestându-se un interes crescând din partea instituțiilor membre, precum și a celor invitate. Lucrările tuturor edițiilor sunt cuprinse în volume disponibile pe pagina de internet a Curții.

Semnalăm, totodată, că în cadrul Conferinței internaționale desfășurate la Bandung, Indonezia, în perioada 15-17 septembrie 2021, la care au participat 38 de state, s-a convenit înființarea unei noi platforme în sfera justiției constituționale, sub numele de „Conferința jurisdicțiilor constituționale ale statelor membre ale Organizației de Cooperare Islamică (CCJ-OIC)[4]. De asemenea, în ședința plenară s-a decis organizarea congresului inițial (inaugural) al Conferinței la Istanbul în 2022[5].

III. PUBLICAȚII – THE INTERNATIONAL REVIEW OF CONSTITUTIONAL REFORM – IRCR (editori prof. Luís Roberto Barroso și prof Richard Albert; editori asociați: Giulia Andrade, Elisa Boaventura, Bruno Cunha, Matheus Depieri, Júlia Frade, and Pedro Martins.)

Lucrarea este caracterizată de profesorul Richard Albert, co-editor, într-un articol postat pe I.CONnect[6], ca fiind primul efort științific la nivel mondial de informare cu privire la  modalitățile  de revizuire a constituțiilor și evoluțiile sub acest aspect în întreaga lume în ultimul an. IRCR este o inițiativă comună a Programului de studii constituționale de la Universitatea Texas din Austin, în parteneriat cu Forumul internațional pentru viitorul constituționalismului.

Publicația cuprinde rapoarte din 71 de state, fiecare dintre acestea explicând și contextualizând evenimente din reforma constituțională în jurisdicțiile respective.

În scopul de a facilita comparația între jurisdicții, echipa editorială a optat – ca modalitate de elaborare a acestei lucrări,  pentru un  format comun al redactării rapoartelor,  începând cu o prezentare a reformelor realizate sau care au eșuat, sfera reformelor, a controlului de constituționalitate în acest context și perspective asupra provocărilor viitoare.

Scopul IRCR este acela de aprofundare a înțelegerii și de lărgire a cunoașterii schimbărilor constituționale din lume, motiv pentru care s-a optat și pentru un acces deschis pentru orice persoană interesată de subiect[7].


[1] Disponibil aici
[2] Sursa – pagina de internet a Curții constituționale a Turciei
[3] Declarația de la Jakarta
[4] A se vedea Declarația de la Bandung
[5] Sursa și detalii, pagina de internet a Curții Constituționale a Turciei
[6] Disponibil aici
[7] Disponibil aici


Conf. univ. dr. Marieta Safta

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti