Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Dreptul deținuților de a primi sume de bani. Provocări în contextul pandemic
30.09.2021 | Zsolt ERLI

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Drept penal, Dreptul sanatatii, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Zsolt Erli

Zsolt Erli

Persoanele private de libertate au dreptul de a primi sume de bani în acord cu prevederile art. 70 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor private de libertate dispuse de  organele juridice în cursul procesului penal[1]. Conform alin. (3) din textul de lege „persoanele condamnate pot primi sume de bani care se consemnează în fișa contabilă nominală, ce se întocmește la intrarea în penitenciar”. Deținuții pot folosi aceste sume de bani pentru a efectua cumpărături, pentru a achita contravaloarea apelurilor telefonice, fotocopierea de documente din dosarul de penitenciar, plata transportului până la domiciliu cu ocazia punerii în libertate, repararea eventualelor pagube cauzate bunurilor ce aparțin unității penitenciare și altele.

Regulamentul de aplicare a legii stabilit prin H.G. nr. 157/2016 instituie două modalități distincte  prin care această primire a sumelor de bani de către deținuți se poate realiza. Astfel, potrivit art. 149 alin. (1) din Regulament „sumele de bani, în lei și în valută, se primesc de la membri de familie, aparținători sau alte persoane prin mandat poștal ori prin depunere directă la sectorul de acordare a drepturilor la pachet și vizită, se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite conform prev. art. 70, alin. (4) din Lege”.

Dacă în ceea ce privește modalitatea de primire a sumelor de bani prin sectorul vizită lucrurile sunt simple, nu la fel se prezintă situația în cazul expedierii sumelor de bani prin mandat poștal. Pentru  această situație, art. 12 din O.M.J. nr. 1416/C/2017[2] prevede:

„(1) Pentru sumele de bani expediate prin mandat poștal de membri de familie, aparținători sau alte  persoane, pe numele deținuților, casierul unității întocmește borderoul de încasare, emite chitanță  pentru întreaga sumă înscrisă în borderou și reține cupoanele mandatelor.

(2) Exemplarul nr. 1 al chitanței se predă factorului poștal concomitent cu restituirea mandatelor poștale completate cu seria, numărul actului de identitate, semnătura casierului și ștampila unității.

(3) Sumele primite se aduc la cunoștința deținuților de către o persoană desemnată de directorul loculu  de deținere și sunt confirmate de către deținuți, prin semnătură în borderoul de încasare.”

Poșta Română oferă, în acest sens, două servicii de transmitere a sumelor de bani, ele deosebindu-se prin durata de procesare și, evident de costul serviciului. Ca atare prin mandatul electronic, suma este transferată în câteva zeci de minute în timp ce tradiționalul mandat poștal este operat în Z+5 zile lucrătoare. Astfel, raportat la metoda de lucru instituită de O.M.J. nr. 1416/C/2017, o sumă de bani trimisă de aparținător prin mandat electronic era disponibilă deținutului, de obicei în ziua  următoare lucrătoare. Spun de obicei, deoarece existau unități penitenciare unde această procedură se  întindea pe durata a două zile lucrătoare, din motive doar de ele cunoscute. Iar în cazul expedierii sumei prin mandatul simplu poștal, procedura se întindea pe durata unei săptămâni.

În luna mai 2020, Administrația Națională a Penitenciarelor a intervenit (depășindu-și competența) și a schimbat modalitatea de lucru mai sus descrisă. Punctual, prin adresa nr. 32966/DEA/18.05.2020, structura centrală a solicitat directorilor de penitenciare să încheie protocoale de colaborare cu C.N. Poștă Română S.A. pentru virarea centralizată în conturile de trezorerie a sumelor aferente mandatelor poștale ce au destinatari persoanele condamnate. Toți directorii de penitenciare și de penitenciare-spital s-au conformat și au pus în aplicare aceste protocoale.

Noua metodă, impusă de Administrația Națională a Penitenciarelor fără a avea vreo baza legală și contrar prevederilor O.M.J. nr. 1416/C/2017 presupune că aparținătorul se prezintă la oficiul poștal,  achită taxa pentru trimiterea sumei de bani, să zicem, prin mandat electronic, după care Poșta Română  virează suma în contul de trezorerie a penitenciarului respectiv (unde e custodiat beneficiarul) într-un termen de Z+1 zile lucrătoare. Doar că acest transfer între conturile de trezorerie durează între 1-2 zile lucrătoare iar extrasul de cont aferent zilei de operațiuni este generat abia în ziua următoare lucrătoare.

Așadar, dacă înainte de luna mai 2020, deținutul avea suma de bani disponibilă (în cazul mandatului electronic) în cel mult două zile lucrătoare, astăzi, această perioadă s-a extins la 5-6 zile  lucrătoare.

În cuprinsul adresei nr. 32966/DEA/2020, Administrația Națională a Penitenciarelor face clară  precizarea că „modalitatea de lucru stabilită de unitățile penitenciare cu C.N. Poșta Română este utilă sistemului penitenciar”. Chemată de Curtea de Apel Cluj – secția contencios administrativ și fiscal să explice concret această utilitate pentru sistemul penitenciar, ANP a exprimat: „s-a redus numărul de deplasări efectuate de casierul unității la oficiile poștale și la unitățile trezoreriei (precizăm că anterior protocolului, acesta se deplasa la sediul oficiului poștal pentru ridicarea mandatelor poștale, iar după confirmarea de către administrația locului de deținere a faptului că deținuții care primeau sumele de bani se află în custodia unității, se mai deplasa odată pentru ridicarea sumelor de bani în numerar, urmând ca ulterior să se deplaseze la unitatea de trezorerie pentru depunerea numerarului în contul deschis, conform legii cu această destinație), cu implicații în reducerea costurilor înregistrate de unitățile penitenciare”. Bineînțeles, decizia ANP a fost corelată și de contextul epidemiologic și de necesitatea luării unor măsuri în scopul răspândirii virului SARS-Cov-2.

Cu alte cuvinte, Administrația Națională a Penitenciarelor s-a gândit la protejarea celor 40 de  persoane (36 de unități penitenciare și 6 unități penitenciare-spital) responsabile de casieriile unităților. Dar cum rămâne cu aparținătorii?

La nivelul întregului sistem penitenciar există peste 25.000 de persoane custodiate. Să admitem că doar 10.000 de deținuți beneficiază de sprijin din exterior (familie, prieteni) și că, fiecare primește  sume de bani, periodic de la cel puțin două persoane diferite. Asta înseamnă că, lunar cca. 20.000 de  aparținători se prezintă la ghișeele Poștei Române, de multe ori stau la cozi, achită comisioane pentru a trimite sume de bani și toate acestea pentru ca un număr de 40 de funcționari publici să aibă un volum  de lucru mai redus. Apropo, vorbesc de acei funcționari care încasează același spor de periculozitate la salariu pe care îl încasează și agentul supraveghetor de pe secția de deținere. Diferența între cei doi este că doar unul dintre ei a avut vreodată contact direct cu deținutul.

Revenind la adresa emisă în luna mai 2020 de Administrația Națională a Penitenciarelor, aceasta pare nelegală. Conform art. 4 alin. (3) din O.M.J. nr. 160/C/2018 „deciziile și instrucțiunile cu caracter  normativ emise de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se publică în  Monitorul Oficial al României, Partea I”[3]. Mai mult, chiar Legea nr. 254/2013 în cuprinsul art. 191 prevede că „ordinele ministrului justiției, ale ministrului afacerilor interne, deciziile directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu caracter normativ, emise în temeiul prezentei legi, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și pe pagina de internet al Ministerului Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Administrației Naționale a Penitenciarelor”.

Pe de altă parte, cum să emită ANP o decizie cu caracter normativ și care să fie publicată în  Monitorul Oficial, decizie contrară unui ordin de ministru? Nu prea putea. A ales să emită o adresă,  comunicată unităților penitenciare prin fax, instituind o nouă metodă de lucru și golind de conținut  prevederile art. 12 din O.M.J. nr. 1416/C/2017.


[1] Publicată în M. Of. nr. 514 din 14 august 2013;
[2] Ordinul Ministerului Justiției nr. 1416/C/2017 privind aprobarea Normelor ce privesc modalitățile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare și a sumelor de bani, în lei sau în valută declarate și ridicate de la deținuți precum și de gestionare a sumelor de bani, în lei sau în valută nedeclarate și deținute în alte  condiții decât cele legale de către deținuți din 15 mai 2017;
[3] Ordinul nr. 160/C din 8 ianuarie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, publicat în M. Of. nr. 127 din 9 februarie 2018.


Student Zsolt Erli, Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
În executarea unei pedepse privative de libertate de 30 de ani, pentru infracțiuni de evaziune fiscală și înșelăciune, încarcerat în Penitenciarul Oradea

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti