Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
 1 comentariu

Studiu privind Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție privită la nivel Comunitar. Considerentele Comisiei de la Veneția. Partea a II-a
01.10.2021 | Marian Sergiu OPREAN

Secţiuni: Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Marian Sergiu Oprean

Marian Sergiu Oprean

Una dintre cele mai importante prerogative ale unui stat de drept demn de standardele democratice impuse la nivel European este reprezentată de un sistem de justiție eficient, independent și sănătos. În vederea atingerii acestui deziderat, Statul are îndatorirea de a pune în funcțiune mecanisme eficiente care să poată constitui garanții ale unui sistem de justiție performant. Acum, mai mult decât niciodată, este nevoie de o viziune coerentă și de viitor pentru protejarea valorilor care au stat la baza sistemului judiciar și pentru dezvoltarea unor noi soluții care să remedieze deficiențele existente.

Atingerea principiului independenței judecătorilor, imixtiunea politicului în funcționarea sistemului judiciar și instrumentarea dosarelor împotriva magistraților reprezintă doar câteva dintre problemele actuale pentru care a existat o preocupare continuă, aparență sau nu. Este de notorietate faptul că în momentul de față se proclamă desfășurarea unei reforme a justiției în România, având că “main event” proiectul de desființare al Secției pentru Investigarea Infracțiuniilor din Justiție (În continuare SIIJ).

Cândva văzută și concepută ca reprezentând o măsură de bună credință pentru apărarea independenței judecătorilor și pentru eliminarea cazurilor de cercetări și procese penale pornite în mod abuziv împotriva magistraților, SIIJ, sau mai corect spus desființarea acesteia, reprezintă astăzi punctul 0 al reformei din justiție. În mod aproape ironic, însuși înființarea acestei structuri specializate s-a născut din dorința de reforma, de schimbare.

Pe tot parcursul existenței, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a atras controverse și polemici. Fără a discuta pe fondul unor premise subiective, ne dorim să analizăm parcursul SIIJ dintr-o perspectiva obiectivă și cât de mult posibil juridică.

SIIJ a devenit operațională la dată de 23 octombrie 2018. Încă din stadiul de proiect, aceasta a întâmpinat o opoziție destul de vehementă. În decembrie 2017, Curtea Constituțională a României a fost sesizată de către Secretarul General al Senatului cu o excepție de neconstituționalitate privind forma de înființare a structurii și materializarea ei legislativă că fiind o modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul creării SIIJ sub formă de structură specializată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a considerat că această reglementare nu contravine dispozițiilor Constituționale și a reținut că stabilirea unor norme de competență specială privind o anumită categorie de persoane nu reprezintă un element de noutate în cadrul procesual penal actual, precum și că obiectivul urmărit a fost „crearea unei structuri specializate cu un scop determinat de investigare și constituie o garanție legală a principiului independenței sistemului judiciar, sub aspectul componenței sale individuale, independența judecătorului.”

De asemenea, într-o decizie preliminară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a concluzionat că o asemenea structură nu se află în contradicție cu dreptul comunitar dacă prezintă o justificare obiectivă impusă de nevoi ce privesc o bună administrare a sistemului judiciar și dacă există garanții suficiente că aceste proceduri penale nu vor fi folosite în vederea exercitării unui control politic asupra activității magistraților.

Mai mult decât atât, Comisia de la Veneția a emis două avize în anii 2018[1], respectiv 2019[2], reprezentând opinia acesteia cu privire la oportunitatea modificării legilor justiției și a instituirii structurii SIIJ. Comisia de la Veneția, în avizul său din octombrie 2018 cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a criticat planul de înființare a SIIJ: „Înființarea noii structuri a ridicat întrebări și îngrijorări puternice, în special în ceea ce privește motivele existenței sale, impactul său asupra independenței judecătorilor și procurorilor și asupra încrederii publice în sistemul penal justiție și în sistemul judiciar românesc, în general. Posibilele conflicte de competență cu parchetele specializate (cum ar fi DNA sau DIICOT, în special cu ceea ce privește anchetele deja bine avansate), precum și aspecte legate de eficiența centralizării tuturor unor astfel de investigații într-un singur loc sunt aspecte suplimentare care au stârnit îngrijorare. În cele din urmă, dar nu mai puțin îngrijorător, posibila redirecționare a cazurilor de corupție de profil înalt, care sunt aflate în curs de soluționare la DNA, a fost semnalată ca fiind unul dintre cele mai grave riscuri pe care le implică, deoarece, alături de judecătorii și procurorii anchetați, alte persoane anchetate pentru corupție vor vor fi scoase de sub jurisdicția specializată a DNA; acest lucru ar submina atât activitatea anticorupție a DNA, cât și DNA ca instituție.

La punctul 90 din Avizul din 2018, Comisia de la Veneția a considerat legitime temerile că noua structură ar servi drept instrument de intimidare și de exercitare de presiuni asupra judecătorilor și procurorilor.

În Avizul său din iunie 2019 privind ordonanțele de urgență OUG nr. 7 și OUG nr. 12 de modificare a legilor justiției, Comisia de la Veneția a afirmat că motivele pentru înființarea SIIJ, cu o competență vag definită, rămân neclare. Comisia de la Veneția a concluzionat că „întrucât Secția nu ar putea trata în mod eficient toate cazurile care intră în competența sa, aceasta riscă să fie un obstacol în calea luptei împotriva corupției și a criminalității organizate”.

Niciunul dintre aceste avize ale Comisiei nu au fost luate în considerare de către organele legislative ale României, iar Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a luat astfel ființă, devenind operațională la dată de 23 octombrie 2018. Astăzi, la aproape 3 ani de funcționare, această este la un pas de desființare. Ne dorim să analizăm succint bilanțul activității întreprinse de procurorii SIIJ în această perioada de activitate.

În cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în perioada 01.01.2021 – 23.08.2021, au fost înregistrate 1.290 de dosare, dintre care 736 de dosare au fost soluționate prin netrimitere în judecată și 1 dosar a fost soluționat prin trimitere în judecată. De la înființare până în prezent, SIIJ a gestionat în total 6.465 de dosare, întocmind numai 5 rechizitorii, conform datelor hotnews de la 30 august 2021. Un alt aspect care comportă relevanță în discuție este reprezentat de bugetul de care se dispune pentru operaționalizarea SIIJ, cu tot ce înseamnă această. Conform unor date prezentate în spațial public de către un partid politic, de la înființare și până la începutul anului SIIJ a cheltuit peste 12,2 milioane de lei pentru salariile brute ale angajațiilor, majoritatea constând în veniturile celor 7 procurori care profesează în cadrul Secției.

De asemenea, conform acelorași date, 1,76 milioane de lei au fost folosite pentru diurne și transport, iar alte 1,1 milioane de lei pentru decontarea chiriilor procurorilor și polițiștilor din cadrul SIIJ, la care se adaugă chiria pentru sediul din centrul Bucureștiului. Ministerul Justiției a declarat recent faptul că până în ianuarie 2021, Secția specială a cheltuit aproximativ 17 milioane de lei. Deși numărul de rechizitorii întocmite nu constituie un indicator obiectiv pentru calitatea efectuării actelor de urmărire penală, scopul acestora fiind stabilirea adevărului, iar nu trimiterea în judecată, totuși reprezintă un context care credibilizează semnele de întrebare puse de către Comisia de la Veneția. Toate aceste date trebuie interpretate sub aspectul oportunități și al utilității și prin prisma desființării aparent inevitabile a Secției, realizată poate prematur.

Desființarea Secției este un punct în agenda politicului încă de la finalul anului 2019. Un prim proiect de lege privind desființarea secției a fost pus în dezbatere în februarie 2020. Un an și un guvern mai târziu, se adopta de către Camera Deputaților proiectul de lege, însă cu mai multe amendamente, care privesc printre altele și un tip special de imunitate al magistraților, în sensul posibilității trimiterii acestora în judecată cu încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul de lege în general, precum și amendamentele propuse în Camera Deputaților în special, au fost întâmpinate cu critici puternice din partea societății juridice, prin asociații ale magistraților. Momentan, pe fondul unei eventuale crize politice, discuțiile și evoluția acestui demers sunt blocate.

Referitor la proiectul de desființare al SIIJ s-a solicitat un aviz din partea Comisiei de la Veneția de către Ministrul Justiției la acea vreme, Stelian Ion. Punctul de interes al acestor avize îl reprezintă amendamentele la proiectul de desființare care introduce un nou tip de imunitate: „Judecătorii și procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Imunitatea funcțională a magistraților reprezintă un principiu de baza în exercitarea acestor profesii întrucât acționează că o garanție împotriva posibilității de a îngrădi marja de acțiune a acestora, fiind totodată și o prerogativa importantă a îndeplinirii actelor de urmărire penală sau judiciare. Acest principiu se bucură de consacrare pe toate planurile legislative, comunitare sau naționale. Cu toate acestea, nu sunt benefice absolutizarea și generalizarea imunității magistraților, deoarece s-ar produce, în mod paradoxal, efectul invers celui dorit, anume crearea unei conjuncturi favorabile îndeplinirii abuzive ori necorespunzătoare a actelor magistraților. Este clar că avem nevoie de un echilibru și de o reglementare clară, intuitivă și judicioasă, realizată la detaliu.

Concluzia Comisiei de la Veneția este că ar trebui să se renunțe la amendamentele aduse proiectului de desființare. Această a reținut următoarele:

– Articolul 4 din modificările aduse de Camera Deputaților introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil (urmărirea penală), care depășește cu mult imunitatea funcțională și, prin urmare, ar trebui să fie eliminată.

– Articolul 6 din Modificările Camerei Deputaților (în conformitate cu articolul 4) prevede următoarele o nouă competență a CSM prin atribuirea secției relevante a CSM a competenței exclusive de a decide cu privire la acțiunile în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor. Procedurile penale care nu intră în sfera imunității funcționale nu ar trebui să intre în competența CSM și ar trebui să fie introduse direct în fața instanțelor de judecată, fără a fi supuse controlului prealabil al CSM.

– Plângerile vexatorii (adesea plângeri penale) depuse de persoane private împotriva judecătorilor și a procurori ar trebui să fie soluționate de către procuratura obișnuită. Această chestiune trebuie să fie privită ca o chestiune urgentă care necesită o reformă.

Sintetizând, Comisia de la Veneția salută inițiativa României de a reforma unele aspecte din justiție. Deși desființarea secției sau mai bine spus, constituirea acesteia într-o altă formă decât cea agreată la nivel intern, este în concordanță cu viziunea Comisiei, poartă o deosebită importanță și formă în care se realizează această desființare, deoarece poate lasă loc unor alte lacune legislative.

Necesitatea de a crea un filtru de control pentru infracțiunile comise de magistrați reprezintă un fond bine conturat în România. Un raport al Inspecției Judiciare a arătat faptul că în perioada 2014-2018 au fost deschise peste 3.000 de dosare penale la DNA care vizau magistrate. Uzitarea de acest mijloc pentru a pune presiune pe judecători și procurori în scopul influențării acesteia reprezintă o practică periculoasă, care poate stabili un precedent cu potențial dezastruos. Desigur, punerea în execuție a unei structuri de parchet care să preia astfel de cazuri și să poată remedia problema dosarelor pornite fictive este etapă cea mai importantă. Altfel, creăm o himeră legislativă periculoasă, al cărei scop poate fi foarte ușor denaturat sau chiar întors la 180 de grade.

În concluzie, ne putem întreba dacă toată existența SIIJ, în fiecare dimensiune a sa – socială, judiciară, economică – a contribuit până la urmă la construirea unui sistem judiciar mai sănătos, mai transparent și mai flexibil. Fără a oferi un răspuns cu caracter absolut, lucru ce ar fi imposibil, putem afirmă cu siguranță că reprezintă un eufemism al potențialului neatins și rezultatul unei viziuni incoerente executate defectuos.


[1] Disponibil aici
[2] Disponibil aici


Marian Sergiu Oprean
Student – Facultatea de Drept a Universității din București

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti