« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Cyberlaw
CărţiProfesionişti

Ghid privind utilizarea platformelor online de către avocați. UPDATE: Publicare în Monitorul Oficial
04.11.2021 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: Anunțuri, Cyberlaw, Media & Publicitate, Monitorul Oficial al României, Selected, UNBR+INPPA+Barouri | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1055 din 4 noiembrie 2021 a fost publicată Hotărârea nr. 195/2021 pentru modificarea și completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011.

Intrare în vigoare: 4 noiembrie 2021

***

Consiliul UNBR, întrunit în ședința din 10-11 septembrie 2021, a stabilit că Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, Statutul), se modifică și se completează după cum urmează:

1. Subsecțiunea a 4-a din Capitolul IV „Integritatea profesiei de avocat” își schimbă denumirea și se va intitula „Publicitatea în profesia de avocat”.

2. Art. 243 din Statut se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de prezentare a activității și serviciilor avocațiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în fața publicului.

(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.

3. Prevederile art. 244-250 din Statut se abrogă.

4. Se introduc 3 noi articole, art. 2431 – 2433, cu următorul conținut:

 „Art. 2431 – (1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea şi reputația profesiei.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei și toate informațiile difuzate public de acestea prin orice mijloc, inclusiv  în spațiul virtual, privind activitatea avocaților, trebuie să fie transparente, veridice, corecte și nu trebuie să fie comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii.

(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate și informațiile furnizate de avocați și formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura și limitele obligațiilor profesionale ale avocaților și să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al avocatului roman.

Art. 2432 – Condițiile ce trebuie îndeplinite de conținutul mijloacelor folosite pentru publicarea informațiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională și atragerea și dobândirea  clientelei sunt prevăzute în Anexele prezentului Statut referitor la ”Ghidul de bune practici privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei” și referitor la „Ghidul privind utilizarea platformelor on-line de către avocați”.

Art. 2433 – Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege și în  Statul profesiei de avocat constituie abatere disciplinară.

5. Se introduc 2 anexe la Statut, Anexa nr. XXXIII, intitulată „Ghidul privind utilizarea platformelor on-line de către avocați”, cu conținutul indicat în anexa 1 la prezenta hotărâre, respectiv, Anexa nr. XXXIV, intitulată „Ghidul de bune practici privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei”, cu conținutul indicat în anexa 2 la prezenta hotărâre.

Art. II  – Prezenta hotărâre va fi supusă ratificării Congresului avocaților și intră în vigoare la data de 01.10.2021.

Anexa nr. XXXIII la Statutul profesiei de avocat
Ghid privind utilizarea platformelor online de către avocați

 Sumar:
Preambul/Natura juridică și utilitatea ghidului

1. Cadrul legal
1.1. Reglementări generale
1.2. Reglementări profesionale specifice
1.3. Alte reglementări

2. Noțiuni și terminologie
2.1. Platforma de intermediere online
2.2. Servicii de intermediere online
2.3. Furnizor de servicii de intermediere online
2.4. Întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online
2.5. Consumator /Client

3. Clasificarea platformelor online
3.1. Directoare/Anuare ale avocaților
3.2. Platforme de recomandare a avocaților
3.3. Platforme de intermediere servicii și brokeraj juridic
3.4. Platforme de întrebări și răspunsuri tip forum(Q&A)
3.5. Platforme de întrebări și răspunsuri automatizate

4. Recomandări și principii generale
4.1. Obligativitatea stabilirii unei relații contractuale directe cu clienții
4.2. Cunoașterea clientelei de către avocat
4.3. Principii privind costurile și onorariile
4.4. Informarea publicului și publicitatea

5. Transparența parametrilor de ierarhizare

6. Utilizarea și asigurarea securității datelor colectate pe platformă

7. Reglementări și principii privind relația avocatului cu furnizorul de platformă 
7.1. Termenii și condițiile furnizorului de platformă
7.2. Clauze necesare în contractul avocatului cu furnizorii de platformă

8. Rolul UNBR în elaborarea Codurilor de conduită privind participarea avocaților la platformele de intermediere online

9. Litigii și abateri disciplinare

10. Concluzii

Preambul/Natura juridică și utilitatea ghidului

Platformele online de intermediere  a relației avocat client sunt în plină expansiune în întreaga lume și reprezintă o nouă provocare pentru avocați și pentru organizațiile profesionale, cu atât mai mult cu cât criza pandemică tinde să accelereze digitalizarea piețelor și cererea de servicii online.

Deși utilizarea platformelor de intermediere online prezintă o serie de avantaje, permițând avocaților să se conecteze mai ușor cu clienții care doresc servicii juridice, activitatea online comportă riscuri de natură socială și profesională, pe care avocații trebuie să le cunoască și să le ia în considerare atunci când își oferă serviciile pe platformele online.

Prezentul ghid, elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1150[1], legislația profesiei de avocat și Ghidul CCBE[2] privind utilizarea platformelor online de către avocați, trasează liniile de bază în relația avocat – platformă – client, în scopul protejării intereselor clienților  și avocaților, prin conștientizarea riscurilor profesionale la care pot fi expuși.

Din perspectiva Comisiei Europene, furnizarea serviciilor juridice prin intermediul platformelor online nu poate fi considerată ca fiind nereglementată, doar pentru că aceasta nu e prevăzută specific în normativul național, întrucât statele membre au obligația aplicării acelorași reguli acestor servicii ca și regulile care sunt aplicabile serviciilor tradiționale.

Având în vedere faptul că profesia de avocat se caracterizează prin reglementări și norme deontologice specifice, trebuie făcută precizarea că niciun furnizor de servicii de intermediere online nu poate oferi  direct și în nume propriu servicii ce intră în sfera de exercitare a profesiei de avocat, potrivit Legii 51/1995, nici online, prin intermediul platformelor, și nici în orice alt mod. Acești furnizori oferă servicii de intermediere avocat client prin intermediul platformei. Serviciile juridice nu pot fi oferite consumatorilor decât direct de către avocați, în condițiile prevăzute de lege.

Fără îndoială, prezența avocaților pe platformele online care intermediază servicii juridice  naște numeroase provocări, de la respectarea legislației specifice și a deontologiei profesionale până aspectele tehnice privind și modul de raportare a avocatului la deținătorul platformei și chiar la client în mediul digital etc.

Prezentul ghid este menit să conducă la conștientizarea de către avocați a noilor provocări date de amploarea fenomenului de digitalizare a serviciilor și de îndrumare a acestora în abordarea relațiilor create în mediul online.

Ghidul se dorește a fi un instrument cu caracter de recomandare,  flexibil și permanent adaptabil la evoluția instrumentelor oferite de mediul online.

1. Cadrul legal

1.1. Reglementări generale

Cadrul normativ general de reglementare a platformelor de intermediere online este dat de Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online[3] (în continuare Regulamentul). Acesta este direct aplicabil în statele membre din data de 12 iulie 2020.

Regulamentul este urmat de Comunicarea Comisiei Europene: Orientări privind transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 a Parlamentului European și a Consiliului[4]. Scopul acestor orientări este acela de a facilita respectarea de către furnizorii de servicii de intermediere online a cerințelor Regulamentului referitor la ierarhizarea/ vizibilitatea relativă a ofertelor de servicii în cadrul platformelor.

În aplicarea Regulamentului, Consiliul Concurenței a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru completarea Legii concurenței nr. 21/1996[5].

1.2. Reglementări profesionale specifice

Regulamentul este cadrul  normativ general care reglementează platformele de intermediere online pentru orice furnizori de bunuri și servicii, indiferent de domeniul de activitate comercială sau profesională.

Însă relația avocat-client se desfășoară sub rezerva normelor profesionale specifice, care au scopul de a proteja atât clienții, cât și avocații, și sunt obligatorii pentru avocați. Ca atare, avocații care utilizează o platformă online în scopul de a furniza servicii juridice trebuie să respecte în primul rând regulile profesionale specifice, care uneori derogă de la cele generale sau sunt mai stricte decât acestea, în special în privința confidențialității și protecției secretului profesional, a regulilor privind publicitatea și sub aspectul interdicției partajării onorariilor. Astfel, ori de câte ori își oferă serviciile pe platformele de intermediere online, avocații trebuie să analizeze dacă platforma respectivă oferă garanțiile respectării de către avocați a reglementărilor profesionale, respectiv:   Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat,  Statutul profesiei de avocat, Codul deontologic al avocatului român.

Obiectivul adaptării regulilor profesionale specifice la domeniul tehnologiilor informaționale este de a asigura același nivel de protecție în mediul digital ca și în cel tradițional.

1.3. Alte reglementări

În funcție de context, sunt și alte acte normative care trebuie avute în vedere de către avocați atunci când își oferă serviciile pe platformele de intermediere online, cum sunt cele referitoare concurență,  la protecția datelor personale, securitatea informatică, legislația spălării banilor în ceea ce privește obligațiile de cunoaștere a clientelei și de raportare etc.

2. Noțiuni și terminologie

2.1. Platforma de intermediere online (în continuare platforma) acționează ca o „piață”, permițând întâlnirea cererii cu oferta. Aceste platforme oferă servicii de intermediere online avocat client și alte instrumente tehnice care permit sau facilitează livrarea serviciilor avocaților. Este important de menționat că aceste platforme nu pot oferi în nume propriu consultanță juridică sau alte servicii avocațiale (care sunt rezervate doar avocaților).

Funcționarea platformei de intermediere online implică mai multe relații diferite (relația avocat-furnizorul platformei, furnizorul platformei-client, relația avocat-client) și contracte.

2.2. „Serviciile de intermediere online” se referă la servicii ale societății informaționale care se caracterizează prin faptul că vizează să faciliteze inițierea de tranzacții directe între întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (avocați) și consumatori (potențiali clienți), indiferent dacă tranzacțiile sunt încheiate, în final, online, pe platforma online a furnizorului de servicii de intermediere online în cauză sau al întreprinderii utilizatoare de servicii de intermediere online, offline sau dacă nu se mai încheie deloc [6].

Pentru a intra sub incidența Regulamentului, serviciile de intermediere online trebuie să îndeplinească trei condiții[7] cumulative:

(a) sunt servicii ale societății informaționale în sensul articolului 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului, adică ”orice serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului”;
(b) le permit întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online să ofere bunuri sau servicii consumatorilor, cu scopul de a facilita inițierea unor tranzacții directe între respectivele întreprinderi și consumatori, indiferent de locul în care se încheie în final respectivele tranzacții;
(c) sunt furnizate întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online pe baza unei relații contractuale între furnizorul respectivelor servicii și întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online care oferă bunuri sau servicii consumatorilor;

2.3. ”Furnizor de servicii de intermediere online” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care furnizează sau se oferă să furnizeze servicii de intermediere online întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online [8].

2.4. În accepțiunea Regulamentului, avocatul se încadrează în noțiunea de Întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online”[9], care înseamnă „orice persoană fizică care acționează în capacitate comercială sau profesională sau orice persoană juridică care oferă bunuri sau servicii consumatorilor, prin intermediul serviciilor de intermediere online, în scopuri legate de activitatea sa comercială, de afaceri, meșteșugărească sau profesională” [10].

2.5.Consumator” înseamnă orice persoană fizică care acționează în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa comercială, de afaceri, meșteșugărească sau profesională a acestei persoane[11]. Pentru avocat, acesta este clientul (potențial).

3. Clasificarea platformelor online

În modelul de platformă de intermediere avocat client, furnizorul de platformă acționează ca un intermediar între avocați și clienți: primul este conectat la platforma care le oferă serviciile, iar acesta din urmă alege un furnizor de servicii [12].

Serviciile de intermediere diferă în principal în funcție implicarea furnizorului de platformă.

3.1. Directoare/Anuare ale avocaților[13]

Acestea sunt website-uri pe care sunt înregistrate datele de contact ale avocaților, certificatele de specializare (dacă e cazul) sau domeniile de practică ale avocaților. Furnizorul platformei nu este implicat în niciun fel în alegerea avocatului de către un potențial client. Clientul este cel care selectează avocatul în baza opțiunilor de căutare, care pot fi: numele avocatului, domeniul de practică, aria geografică în care profesează, vechimea în profesie, dreptul de a pune concluzii la diferite instanțe sau orice alte criterii pe care clientul  înțelege să le folosească în opțiunile de căutare oferite de platformă.

Accesul avocaților la aceste site-uri este în general deschis, în sensul că orice avocat se poate înregistra, iar furnizorul platformei nu face nicio selecție între avocați. În general, avocații nu plătesc  ca să fie menționați pe platformă și uneori chiar sunt înscriși fără voința lor.

Clientul  contactează avocatul ales de el în conformitate cu procedurile furnizate (telefon, e-mail etc). Odată stabilit contactul, avocatul ar trebui să aibă o relație autonomă și directă  cu clientul său.

3.2. Platforme de recomandare a avocaților

Aceste site-uri reprezintă mai mult decât directoarele, respectiv anuarele,  întrucât un furnizor de servicii de intermediere este implicat în alegerea avocatului de către client, prin una sau mai multe din următoarele modalități:  când platforma în sine selectează avocații care apar pe website, definește ordinea apariției pe site sau modul în care apar, recomandă un avocat sau direcționează un client către anumiți avocați  etc.

Aceste tipuri de platforme sunt uneori echipate cu instrumente de evaluare sau rating pentru avocați, pentru a ierarhiza avocații după diverse criterii, care pot influența alegerea pe care o face clientul. De obicei, astfel de platforme primesc o remunerație fie de la avocat, fie de la client.

Se recomandă atenție sporită în utilizarea acestui tip de serviciu, respectiv în acceptarea instrumentelor de rating, existând astfel o expunere publică ce conduce la riscuri de imagine pentru avocat. În plus riscul de a încălca regulile concurenței loiale și cele deontologice sunt semnificative.

3.3. Platforme de intermediere servicii și brokeraj juridic

Aceste platforme oferă posibilitatea clienților de a pune întrebări juridice, iar furnizorul de platformă alege un avocat ”bun” din rețeaua sa de colaboratori sau ”cabinete afiliate”. Aceste website-uri solicită cel mai adesea clientului informații privind identitatea acestora, natura litigiului sau chiar cuantumul onorariilor pe care ar fi de acord să le plătească profesionistului. Avocații sunt, de asemenea, chemați să răspundă cu o cerere de ofertă.  Prin urmare, principalul risc constă în faptul că furnizorul platformei online interferează în relația dintre client și avocat și, de asemenea, produce breșe în secretul profesional, mai ales dacă editorul platformei intenționează să ofere monitorizarea calității serviciului furnizat.

3.4. Platforme de întrebări și răspunsuri tip forum(Q&A)

Această categorie include website-uri unde direct sau indirect este prestat un serviciu juridic pentru care platforma, care este și prestator, poate fi plătită în principal de către client (de exemplu prin abonament la platforma respectivă pentru a putea posta întrebări) Astfel de  platforme pot fi gratuite atât pentru avocați, cât și pentru clienți. Ceea ce urmăresc este creșterea traficului online, astfel încât să obțină cât mai multă finanțare din reclame.

De cele mai multe ori, avocații oferă răspunsuri scurte și gratuite pe astfel de platforme, mai mult în ideea de a identifica potențiali clienți cu care să dezvolte relația ulterior.

Avocații ar trebui să se intereseze cu privire la modul în care își obțin veniturile astfel de platforme pentru a evita să ofere consultanță juridică plătită, de fapt, platformei.

3.5. Platforme de întrebări și răspunsuri automatizate

Acestea pot fi, spre exemplu:

– chatbots care oferă un serviciu de conversație folosind inteligența artificială;

– website-uri care utilizează procese automatizate, cum ar fi șabloane sau automatizare documente.

Standardizarea unor aspecte ale muncii de rutină a avocatului cu ajutorul inteligenței artificiale se înscrie în tendințele evidente ale economiei digitale. Tot mai multe societăți de avocatură folosesc inteligența artificială pentru reducerea costurilor.

Platformele online prin care se pot interoga un robot în chestiuni juridice simple, de rutină se înscriu în contextul tendințelor de democratizare a accesului la informația juridică.

 4. Recomandări și principii generale

Avocații își pot oferi serviciile numai pe platformele de intermediere care respectă principiile și reglementările specifice profesiei de avocat, în special cele privind secretul profesional și confidențialitatea relației avocat client, principiul liberei alegeri a avocatului și principiul concurenței loiale. Avocații trebuie să respecte regulile privind concurența profesională, să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor clienților și a cerințelor concurenței loiale în mediul online potrivit acelorași reguli ca în mediul offline.

Principalele aspecte de care trebuie să țină seama avocatul, potrivit reglementărilor profesionale, atunci când utilizează o platformă online în scopul de a furniza servicii juridice sunt următoarele:

4.1. Obligativitatea stabilirii unei relații contractuale directe cu clienții

În ceea ce privește relația cu clientul, aceleași reguli pe care avocatul le aplică în relația cu clientul în mediul offline trebuie aplicate și în mediul online.

Avocatul este obligat să stabilească întotdeauna o relație contractuală directă cu clientul.

Avocații nu pot permite nicio interferență a furnizorului platformei în relația cu clienții, care le-ar putea afecta independența sau secretul profesional.

4.2. Cunoașterea clientelei de către avocat

Avocatul are obligația de a se informa asupra identității clientului pentru a evita conflictele de interese. Atunci când avocații se angajează într-o relație cu clienții printr-o platformă online, aceștia ar trebui să aplice reguli obligatorii la orice relație nouă, inclusiv în privința cerințelor de cunoaștere a clientelei sau a celor privitoare la protecția datelor personale, conform legii.

Poate fi de asemenea analizat riscul de a fi abordat de un potențial client, care are calitatea de adversar/  parte potrivnică (sau un interpus) într-o situație juridică reală cu un client al avocatului, care, expunând o situație identică, ar putea afla strategia sau modul de abordare a acestuia în cauza reală. Astfel de documente ce cuprind strategia juridică pot ajunge ulterior, depuse în scop potrivnic, în cadrul dosarului aflat pe rolul instanței, pentru a prejudicia apărarea. Aceleași probleme se ridică și în cazul în care chiar deținătorul platformei poate avea interese directe (spre exemplu, o platformă deținută de o companie de asigurări) sau în cazul în care s-ar putea induce un fals conflict de interese prin abordarea avocatului de către un (potențial) client care are acest scop, pentru a-l vulnerabiliza.

4.3. Principii privind costurile și onorariile

De cele mai multe ori, participarea avocatului pe platformele de intermediere presupune costuri sub diverse forme: taxă fixă lunară sau anuală, plata per click, plata pentru una sau mai multe sesizări neexclusive sau exclusive, plata pe caz acceptat, plata pentru reclamă, poziționare sau ierarhizare etc.

a) O anumită poziție de vizibilitate pe platformă poate fi gratuită sau plătită. Este gratuită atunci când modelul economic al furnizorului nu se bazează pe taxele plătite de avocați, cum ar fi în cazul în care interesul economic al furnizorului platformei este de a atrage un număr maxim de avocați, deoarece clienții plătesc informațiile furnizate de avocați.

b) Poziția de vizibilitate pe platformă poate fi, de asemenea, supusă unei taxe care poate varia, întrucât nu toate pozițiile sunt egale. Se recomandă atenție privind plata sau încurajarea plății unui astfel de produs, întrucât ar determina o competiție tarifară ce ar dezavantaja avocații, stimulați astfel să plătească mai mult, unii față de ceilalți.

c) În anumite cazuri, se susține că taxa plătită furnizorului platformei este o rată forfetară a contribuției la costurile tehnice. Cu toate acestea, în general, furnizorii de platforme nu își propun doar să acopere costurile tehnice, ci și să obțină un profit. Mai mult, este imposibil ca avocatul să verifice costurile tehnice care corespund vânzării individuale pe platformă, în special în cazul platformelor double sided.

În toate circumstanțele, trebuie respectate regulile deontologice.

Cu privire la onorarii, avocații trebuie să respecte regulile profesionale privind stabilirea acestora și interdicția de partajare a lor, cum ar fi comisioanele din onorarii. Avocatului îi este interzis să își împartă onorariile cu o persoană care nu este avocat, cu excepția cazului în care reglementările profesionale permit conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului.

Este interzisă partajarea onorariilor cu alți profesioniști, în special în cazul în care furnizorul platformei percepe o taxă pentru serviciile de intermediere, care ar putea fi cotă parte din onorariul avocatului. Se recomandă respectarea acestor norme nu doar pentru protecția financiară a confraților (care se pot expune negativ acestor tendințe ale pieței) cât și pentru a proteja principiile de bază ale profesiei, precum secretul profesional, confidențialitatea, etc., în situații în care avocații ar trebui să declare furnizorului de platforme termenii și condițiile contractului de asistență juridică.

4.4. Informarea publicului și publicitatea

Pe lângă serviciile de intermediere, platformele online pot conține instrumente de promovare a avocaților. Acestea cuprind spații publicitare sau spații publicistice în care se pot plasa reclame, articole de specialitate și / sau advertoriale.

Orice comunicare publică, și / sau orice formă de publicitate utilizată de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei în spațiul public online este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale legale, statutare și deontologice precum și regulile concurenței oneste.

Avocații sunt obligați să pună la dispoziția clienților, înainte de încheierea contractului cu clientul și înainte de orice prestație juridică, informațiile prevăzute de art. 26 din O.U.G. nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România[14].

Orice informații transmise prin comunicări făcute de avocat pe platforme, în scopul promovării serviciilor avocațiale, trebuie să corespundă unor criterii obiective de verificare a veridicității[15].

Pe platformele de intermediere, avocatul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu condiția ca informația să fie fidelă, obiectivă și veridică și să respecte principiile esențiale ale profesiei, reglementările profesionale și regulile unei concurențe loiale și oneste, să nu conțină informații false ori care ar putea induce publicul în eroare sau ar afecta imaginea profesiei ori reputația colegilor[16].

Comunicările avocatului pe platformele online nu pot conține[17]:

– onorariile practicate în relația cu clienții. Anunțarea tarifelor orare este permisă, cu condiția ca acestea să fie aceleași pentru toți clienții.

– mențiuni false ori cu potențial de a induce în eroare și care nu pot fi verificate privind rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes;

– mențiuni comparative și/sau denigratoare;

– comunicări prin care să asigure clienții sau potențialii clienți de garanția rezultatului;

– referiri la funcții sau activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei de avocat, precum și orice referire la eventuale rezultate ce ar putea fi generate de rolurile jurisdicționale ori în cadrul altor autorități publice;

– În promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său;

– Avocatul trebuie să se abțină de la orice formă de publicitate prin care se aduce atingere imaginii profesiei de avocat;

– Avocații nu pot accepta profilarea lor în scopurile de marketing ale platformei

5. Transparența parametrilor de ierarhizare

Avocatul trebuie să manifeste atenție la modalitățile de recomandare oferite de platforme, în scopul evitării încălcării regulilor concurenței oneste și a evitării riscurilor de afectare a imaginii sau reputației profesionale.

Majoritatea platformelor fac diferite ierarhii, clasamente, poziționări ale avocaților în funcție de diferiți parametri mai mult sau mai puțin transparenți. Acești parametri pot fi foarte diverși, de exemplu: numărul, recenziile sau ratingul clienților, interacțiunea dintre avocat și client (de exemplu, întrebări care au primit răspuns, viteza de reacție), istoricul soluționării litigiilor (de exemplu, numărul de plângeri ale consumatorilor, soluțiile găsite), contractele încheiate, tarifele orare practicate etc.

Ierarhizarea ar putea fi manipulată cu rea credință, fiind influențată de interese proprii ale furnizorilor serviciilor de intermediere, care pot pune în poziții preferențiale propriile servicii. De multe ori, furnizorii platformei sunt implicați direct în afacerile privind serviciile oferite. De exemplu, o societate de audit financiar sau contabilitate care oferă inclusiv consultanță juridică prin societăți de avocatură partenere. În acest sens, furnizorii de platforme trebuie să fie transparenți și să prezinte exhaustiv orice avantaj pe care îl pot oferi propriilor lor servicii față de alții.

Ierarhia se referă la vizibilitatea relativă a ofertelor de servicii, astfel cum sunt acestea prezentate, organizate sau comunicate de către furnizorii de servicii de intermediere online, rezultând din utilizarea secvențierii algoritmice a unor mecanisme de evaluare sau notare, a efectelor vizuale distinctive sau a altor instrumente de scoatere în evidență ori a unor combinări ale acestora[18].

Manipularea cu rea credință a ierarhizării pe o platformă ar putea avea un impact negativ asupra libertății de alegere a avocatului și uneori și asupra reputației acestuia. De aceea, avocații trebuie să manifeste prudență sporită față de platformele care conțin instrumente de evaluare, rating / ranking ale prestațiilor avocațiale și orice alte instrumente comparative sau care sunt contrare principiilor esențiale ale profesiei.

Nu toți avocații înscriși pe o platformă pot apărea pe prima pagină a acesteia și într-o poziție vizibilă. Totuși, conform Regulamentului, pentru a nu încălca regulile concurenței furnizorii platformelor de intermediere trebuie să respecte condițiile privind transparența și previzibilitatea parametrilor de ierarhizare.

Furnizorii ar trebui să prezinte în prealabil principalii parametri de ierarhizare, pentru a spori previzibilitatea pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, pentru a le permite acestora să înțeleagă mai bine modul de funcționare a mecanismului de ierarhizare. Previzibilitatea implică faptul că furnizorii de servicii de intermediere online stabilesc ierarhia într-un mod nearbitrar.

Având în vedere aspectele extrem de sensibile privind ierarhizarea utilizatorilor în contextul regulilor privind concurența, Comisia Europeană a adoptat Orientări detaliate privind transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 a Parlamentului European și a Consiliului[19].

Aceste reguli sunt cu atât mai stricte în cazul avocaților și de aceea ar trebui evitate platformele în cadrul cărora ierarhizarea se face în baza unor parametri netransparenți și imprevizibili sau incompatibili cu reglementările specifice profesiei.

Pe de altă parte, având în vedere riscurile unei reputații negative, avocatul trebuie să manifeste prudență atunci când își oferă serviciile pe platforme care permit evaluarea publică a acestora deoarece astfel de evaluări pot fi făcute cu rea credință sau de către persoane care nu sunt calificate să facă astfel de aprecieri.  Practica CEDO[20] arată pe de o parte că interzicerea evaluărilor făcute de clienți poate echivala cu o limitare a dreptului la exprimare a consumatorului (client), iar pe de altă parte investiția financiară în publicitate cu scopul dobândirii unor potențiali clienți poate încuraja avocatul să solicite o clasare cât mai bună pe platformă. Se recomandă avocaților evitarea expunerii în clasamente atât din perspectiva respectării normelor privind concurența loială cât și din perspectiva expunerii sale de către deținătorul platformei de intermediere cu date și informații față de terți (spre exemplu date despre colaboratorii săi – experți, clienți, etc). Garanțiile de anonimizare (ulterioară) a datelor nu sunt certe, din punct de vedere tehnic, acestea putând fi, de cele mai multe ori, recuperate.

6. Utilizarea și asigurarea securității datelor colectate pe platformă

În stabilirea relației cu furnizorul platformei de intermediere a serviciilor, avocatul trebuie să acorde atenție garanțiilor privind stocarea și utilizarea / reutilizarea datelor și informațiilor colectate de platformă.

Abordarea relațiilor cu furnizorii de servicii de intermediere online naște și o serie de provocări din afara sferei de cunoaștere profesională.

Printre acestea, enumerăm:

– riscul securității IT

– accesul neautorizat al persoanelor terțe, la datele și informațiile furnizate;

– stocarea datelor și reutilizarea lor de către furnizorii de platforme;

– lipsa accesului avocatului la datele furnizate de el însuși clientului, în cazul unei dispute cu furnizorul platformei;

– o securitate cât mai bună a platformei, care să reducă accesul altor utilizatori, avocați sau clienți la datele și informațiile furnizate în cadrul serviciului;

– furtul de identitate al utilizatorilor (avocați sau clienți) prin acces neautorizat;

Fără a fi limitativă, enumerarea de mai sus este de natură a atrage atenția avocaților utilizatori ai platformelor de intermediere asupra riscurilor, cu atât mai mult cu cât, în general, principalele subiecte abordate cu furnizorul platformei se axează pe sfera marketingului și a funcționării efective.

Avocatul  trebuie să selecteze acei furnizori de platforme care furnizează detalii reale și clare asupra tipului de securitate IT și certificatele pe cale le deține în acest sens.

Avocatul trebuie sa  analizeze daca poate avea încredere în platforma online pornind de la cercetarea certificatului de server web SSL, care asigura două lucruri ce stau la baza oricărei relații bazate pe încredere: cunoașterea identității persoanei/entității cu care comunici (a deținătorului site-ului web, în cazul nostru) și protejarea confidențialității datelor pe care le comunici (date cu caracter personal, date bancare, user și parolă, etc.).

Avocatul trebuie să se asigure  de protejarea informațiilor transmise deoarece certificatele  de server creează o conexiune securizată SSL între website-ul și browser-ul utilizatorului, astfel încât  datele confidențiale introduse de utilizator pe site sunt protejate prin criptare și nu pot fi vizualizate de persoane neautorizate.

Avocatul trebuie să se informeze cu privire la garanțiile protecției confidențialității avocat client, pe care le asigură platforma.

Avocatul trebuie sa se informeze cu privire la modul în care sunt procesate și utilizate datele clienților și  trebuie să se asigure că furnizorul platformei va raporta acestora, precum și avocaților,  orice breșe de securitate și orice  încălcări ale Regulamentului general privind protecția datelor GDPR. Avocatul trebuie sa solicite furnizorului de platforma detalii cu privire la tipul de securitate IT pe care aceștia îl utilizează sau la care, prin certificări încearcă să-l atingă. Avocatul trebuie sa solicite nivelul de securitate IT p9 , nivel ce poate  asigura securitatea datelor furnizate platformei.

Este de asemenea important să fie analizată jurisdicția în care sunt stocate datele de către un anumit furnizor de platformă. Dacă este posibil, avocații ar trebui să evite stocarea datelor clientului în jurisdicții din afara UE sau pe platforme ale căror furnizori nu pot oferi garanții legate de jurisdicția în care se află datele stocate. Așadar, chiar dacă furnizorul platformei de intermediere a serviciilor este o companie din spațiul UE, aceasta poate avea serverul de stocare a datelor în afara acestui spațiu, în jurisdicții în care criptarea datelor nu oferă garanții suficiente sau clare.

Se recomandă utilizarea platformelor dedicate exclusiv serviciilor juridice față de cele dedicate unor servicii de larg consum, din perspectiva securității modului de separare, stocare și utilizare a datelor și informațiilor colectate ca urmare a diverselor servicii intermediate.

În orice caz, relaționarea cu platformele de intermediere ar trebui să stabilească dacă datele clienților stocate de prestatorul de servicii rămân accesibile acestora la rezilierea contractului și / sau în cazul unei dispute între avocat și prestatorul de servicii de intermediere.

În cazul unei dispute între avocat și deținătorul platformei, accesul acestuia la clienții gestionați, la datele și informațiile furnizate, ar putea fi sistat, caz în care, avocatul este lipsit de posibilitatea dovedirii / înregistrării identității clientului față de orice organisme de control, indiferent că acestea ar putea proveni din interiorul profesiei sau din afara ei. Totodată, în considerarea instrumentelor facile pe care platforma le poate oferi în scopul încărcării de documente, acestea ar putea fi pierdute în cazul în care nu există o alternativă de stocare.

7. Reglementări și principii privind relația avocatului cu furnizorul de platformă

7.1. Termenii și condițiile furnizorului de platformă

Furnizorii de servicii de intermediere au obligația de a pune la dispoziția întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online, respectiv avocaților, într-o formă ușor accesibilă, termenii și condițiile lor, inclusiv în etapa precontractuală a relației lor comerciale. De cele mai multe ori, acești furnizori au tendința de a prestabili în mod unilateral termenii și condițiile în relațiile contractuale și să negocieze de pe poziții de forță cu utilizatorii profesionali de site-uri, respective avocații, care au nevoie de instrumente pentru a-și oferi serviciile pe piețele digitale

Prin urmare, ori de câte ori un avocat hotărăște să-și ofere serviciile pe platformele online, trebuie să verifice cu mare atenție termenii și condițiile, care reglementează relația contractuală cu furnizorul de servicii de intermediere [21].

În privința termenilor și condițiilor, furnizorii de servicii de intermediere online au următoarele obligații prevăzute în Regulament[22]:

Furnizorii de servicii de intermediere online se asigură că termenii și condițiile:

– sunt redactate într-un limbaj simplu și inteligibil;

– sunt ușor accesibile pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online pe parcursul tuturor etapelor relației comerciale cu furnizorul de servicii de intermediere online, inclusiv în etapa precontractuală;

– stabilesc motivele pentru deciziile de a suspenda, de a sista sau de a impune orice alt fel de restricție privind, în totalitate sau în parte, furnizarea serviciilor lor de intermediere online către întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online;

– includ informații privind toate canalele suplimentare de distribuție și programele afiliate potențiale prin care furnizorul de servicii de intermediere online ar putea comercializa bunurile și serviciile oferite de întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online;

– includ informații generale privind modul în care termenii și condițiile afectează proprietatea și controlul drepturilor de proprietate intelectuală ale întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online

7.2. Clauze necesare în contractul avocatului cu furnizorii de platformă

De cele mai multe ori platformele nu negociază cu avocații contracte personalizate, ci se rezumă la semnarea acordului avocatului în privința termenilor și condițiilor prestabilite, care țin loc de contract.

Totuși, avocatul n-ar trebui să accepte un contract de adeziune fără a se asigura că platforma oferă garanțiile respectării legislației, inclusiv a reglementărilor și deontologiei profesionale a avocaților, în special în privința următoarelor aspecte:

a) dreptul avocatului de a stabili o relație contractuală directă cu clientul

b) angajamentul furnizorului platformei privind respectarea confidențialității avocat client

c) angajamentul furnizorului platformei că nu va interveni sub nicio formă în relația dintre avocat-client

d) angajamentul furnizorului platformei că nu va interveni în alegerea avocatului și nu va influența în vreun fel această alegere (platforma respectivă nu ar trebui să ofere vreo posibilitate de reclamă sau de evidențiere a unor avocați în detrimentul celorlalți; eventualele criterii de căutare ar trebui să fie obiective)

e) dreptul avocatului de a nu accepta un client

f) angajamentul platformei de intermediere că nu va interveni în niciun fel în modalitatea de stabilire și percepere a onorariului

g) garanțiile privind protecția datelor cu caracter personal și informații privind modul în care sunt utilizate datele cu caracter personal atât ale avocaților, cât și ale clienților

h) condițiile de acces la baza de date / informații utilizată în relația cu clienții, prin intermediul platformei, în cazurile apariției unei dispute cu platforma, ce conduce la restricționarea accesului pentru viitor;

i) Pentru a garanta avocatului suficient de clar unde și cui îi sunt comercializate serviciile, furnizorii de servicii de intermediere online ar trebui să asigure transparența față de acesta în ceea ce privește toate canalele de distribuție suplimentare și potențialele programe afiliate pe care le pot utiliza serviciile de intermediere online pentru a promova serviciile sale.

Din practica observăm ca  aceste „contracte” sunt de adeziune, în sensul în care acesta este redactat și pus la dispoziție de către platforma respectivă, avocatul având doar posibilitatea de a accepta sau nu. În aceste condiții, o responsabilitate mare revine avocatului, care are obligația de a verificarea toate  aspectele evidențiate mai sus și pentru a evita  riscurile enumerate în utilizarea acelor platforme, care nu oferă suficiente garanții pentru respectarea reglementărilor și deontologiei specifice profesiei de avocat.

8. Rolul UNBR în elaborarea Codurilor de conduită privind participarea avocaților la platformele de intermediere online

Regulamentul prevede elaborarea de către furnizorii de platforme a unor coduri de conduită, care să reglementeze sub aspect deontologic participarea utilizatorilor la astfel de platforme. Se precizează că, la elaborarea codurilor de conduită, în consultare cu toate părțile interesate relevante, ar trebui să se țină seama de caracteristicile specifice ale sectoarelor în cauză. Cu alte cuvinte, furnizorii de  platforme  care oferă servicii de intermediere online pentru avocați, ar trebui să se consulte cu UNBR în elaborarea unor coduri de conduită pentru a garanta respectarea deontologiei specifice profesiei. Altfel, există riscuri de încălcare a deontologiei dar și a legislației profesionale, a legislației concurenței, a celei pentru combaterea spălării banilor, a celei privind protecția datelor etc.

Conform art. 17 din Regulament, “Codurile de conduită”, Comisia Europeană încurajează elaborarea de coduri de conduită de către furnizorii de servicii de intermediere online și de către organizațiile și asociațiile care îi reprezintă, împreună cu întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (respectiv avocații) și cu organizațiile reprezentative ale acestora (respective UNBR), menite să contribuie la aplicarea corespunzătoare a prezentului regulament, ținând seama de caracteristicile specifice ale diverselor sectoare în care sunt furnizate serviciile de intermediere online, precum și de caracteristicile specifice ale IMM-urilor. De asemenea, Comisia încurajează furnizorii de servicii de intermediere online să adopte și să pună în aplicare coduri de conduită specifice sectorului, atunci când există și sunt utilizate pe scară largă astfel de coduri de conduită specifice sectorului.[23]

9. Litigii și abateri disciplinare

Având în vedere rolul UNBR în asigurarea respectării legislației și deontologiei profesionale și în adoptarea codurilor de conduită care să reglementeze sub aspect deontologic participarea utilizatorilor la astfel de platforme, se recomandă avocaților să-și ofere serviciile numai pe platformele agreate de UNBR.

Abaterile disciplinare ale avocaților, precum și procedura aplicabilă acestora sunt prevăzute de legea nr. 51/1995.

Pe de altă parte, în virtutea rolului său de apărare și reprezentare a profesiei de avocat, UNBR monitorizează respectarea legii de către platformele online și are dreptul expres prevăzut de Regulament de a introduce acțiuni în justiție împotriva furnizorilor de platforme pentru a opri orice încălcări ale legii și ale drepturilor avocaților.

Conform Regulamentului, organizațiile și asociațiile care au un interes legitim în ceea ce privește reprezentarea întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online, respectiv a avocaților,  au dreptul de a introduce acțiuni în fața instanțelor naționale competente din Uniune, în conformitate cu dispozițiile în materie din dreptul intern al statului membru în care este introdusă acțiunea, în vederea opririi sau a interzicerii oricărei nerespectări de către furnizorii de servicii de intermediere online sau de către furnizorii de motoare de căutare online a cerințelor relevante stabilite în Regulament[24].

Inclusiv Proiectul de Ordonanță de Urgență privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1150 conferă explicit calitate procesuală activă organizațiilor profesionale pentru a introduce acțiuni în justiție împotriva furnizorilor de platforme. La art. 13 alin. 2 din proiect se precizează că ”Acțiunile în justiție pot fi introduse și de către organizațiile și asociațiile care au un interes legitim în ceea ce privește reprezentarea întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online sau a utilizatorilor profesionali de site-uri”.

10. Concluzii:

Platformele de intermediere online reprezintă un pilon de bază al economiei digitale și pot oferi oportunități pentru avocați pentru a-și promova serviciile în mediul online și pentru a răspunde cererii crescânde de consultanță juridică online.  Totuși, în mediul digital riscurile pentru avocat sunt mult mai mari, în special în ceea ce privește încălcarea standardelor etice.

Într-adevăr, principiile fundamentale ale profesiei de avocat sunt mult mai expuse în mediul online, cu atât mai mult cu cât furnizorii de servicii de intermediere online oferă niște servicii noi și necesare avocaților și tind să negocieze de pe poziții de forță cu aceștia și să-și impună regulile.

De aceea, avocatul care decide să își ofere serviciile pe platformele de intermediere avocat client ar trebui să analizeze cu atenție în ce măsură platforma respectivă oferă avocatului garanțiile respectării de către acesta a principiilor libertății și independenței avocatului, al  secretului profesional, al evitării conflictului de interese, al demnității, onoarei, probității. respectării confraților și a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relații profesionale.

Dezvoltarea viitoare a acestor platforme online poate avea un impact semnificativ, având în vedere modul în care avocații oferă servicii juridice și se angajează cu (potențiali) clienți pe aceste platforme.

De aceea, este esențial ca avocații să își impună încă de la început standardele etice în colaborarea cu aceste platforme.

Un prim pas către asigurarea unui mediu digital în care avocații își pot oferi serviciile în conformitate cu legea și deontologia profesională este prezentul Ghid, care va fi adaptat periodic, în funcție de evoluția pieței digitale.

În continuare, UNBR va monitoriza platformele de intermediere avocat client și va colabora cu acestea în vederea elaborării Codurilor de conduită prevăzute de Regulament.


[1] Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online , direct aplicabil în statele membre din 12 iulie 2020.
[2] Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați (iunie 2018)
[3] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 186/57 din 11.07.2019
[4] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 424/1 din 8.12.2020
[5] Acest proiect a fost avut în vedere la elaborarea prezentului Ghid, care trebuie însă finalizat imediat după adoptarea proiectului.
[6] Par. 10 din Regulament
[7] Art. 2, alin. 2 din Regulament
[8] Art. 2, alin 3 din Regulament
[9] Conform Regulamentului, avocatul poate intra în noțiunea de „ întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online” atunci când apare ca utilizator al platformelor de intermediere  sau „utilizator profesional de site-uri”, când apare ca utilizator al motoarelor de căutare.
[10] Art. 2, alin 1 din Regulament
[11] Art. 2, alin 4 din Regulament
[12] Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați
[13] In dreptul continental se folosește termenul ”anuare” iar în dreptul anglo-saxon ”directoare”
[14] Ordonanță de urgență  nr. 49 din 20 mai 2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România
[15] Codul deontologic al avocatului român: art.20, alin 5-8
[16] Codul deontologic al avocatului român: art.20, alin 3-4
[17] Codul deontologic al avocatului român, art. 20, alin. 6
[18] Par. 24-25 și art. 2, alin. 8 din Regulament
[19] COMUNICAREA COMISIEI: Orientări privind transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 a Parlamentului European și a Consiliului
[20] Decizia CtEDO în cazul Włodzimierz KUCHARCZYK v Polonia din 24 noiembrie 2015
[21] Art. 2, alin.10 din Regulament
[22] Art. 3 din Regulament
[23] Par. 48 și Art. 17 din Regulament
[24] Art. 14 din Regulament


:: Hotărârea

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.