« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Actul juridic civil și enigmele sale: un obiect, două sau trei?
18.10.2021 | Elena SÂRGHI

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Elena Sârghi

Elena Sârghi

1. Introducere

Dacă forma, cauza, capacitatea și consimțământul nu se bucură în doctrină de păreri și opinii împărțite, dat fiind faptul că nu prezintă decât un singur element, obiectul actului juridic este privit din perspective diferite de către specialiștii în drept, ba chiar acest subiect a împărțit doctrina în trei categorii: una care consideră că există un singur obiect, alta potrivit căreia actul conține două obiecte și a treia care susține că există trei obiecte. În cadrul acestui material vom descrie mai întâi modul în care a fost privit obiectul AJC în dreptul roman, ab initio, apoi vom compara cele trei obiecte, iar, nu în ultimul rând, vom prezenta, pe scurt, condițiile de valabilitate ale obiectului, ca, în aceeași ordine de idei, actul în finalitatea sa să fie valabil.

2. Istoric

Potrivit dreptului roman, contractul prezintă urmele elemente: capacitatea părților, consimțământul, cauza și prestațiunea sau obiectul juridic. Obiectul juridic trebuia să fie licit, adică să nu aducă atingere normelor juridice, moral, prin neîncălcarea ordinii publice și a bunelor moravuri, în circuitul civil, și aici se poate observa o distincție între acțiune sau prestație și obiectul corelativ sau material, determinat sau determinabil, adică să fie stabilite încă de la încheierea actului elementele cele mai importante pentru ca actul să își producă efectele juridice într-un mod valabil, iar fiecare parte să știe exact ce are de executat, în baza prevederilor contractului, posibil, adică debitorul să nu se oblige la ceva imposibil pentru toată lumea, nu doar pentru propria persoană, în caz contrar, actul va fi lovit de nulitate absolută. Nu în ultimul rând, obiectul trebuie să fie personal, reprezentând o faptă personală a părții, iar aceasta să nu se oblige cu fapta altei persoane. Două  alte condiții de valabilitate a obiectului în dreptul roman, care însă nu au fost reținute și în legislația românească, subliniază necesitatea ca obiectul să fie oportun pentru creditor, adică să nu îl fi încheiat fără vreun motiv anume și fără a urmări o îmbunătățire a situației sale. În această situație, există o linie subțire între oportunitatea obiectului și cauza mediată a actului. Încă o condiție a obiectului AJC se referă la evaluarea pecuniară, întrucât, în circumstanța în care obiectul nu a fost executat, partea în culpă să ofere celeilalte părți echivalentul valoric al obiectului. Această condiție a fost impusă în urma dezvoltării pedepsei aplicate asupra patrimoniului debitorului, în defavoarea pedepselor corporale sau legisacțiunii manus injectio. Obiectul obligației, adică prestația la care se obligă debitorul, poate fi o obligație de dare, adică de a face, facere, a face, non facere, a nu face sau praestare, ce reprezenta, terminologic,  a oferi, a pune la dispoziție, a se îngriji cu ceva, a împlini o datorie, a respecta o promisiune, a apăra ceva, a aduce la îndeplinire o sarcină, iar din perspectiva conținutului juridic, cumula dare, facere sau non facere. Spre exemplu, dacă a fost încheiat un contract de vânzare cu privire la bunuri viitoare, spre exemplu, cu privire la o recoltă de mere, debitorul obligației de a preda bunurile, adică vânzătorul sau înstrăinătorul, are obligația de praestare întrucât prin dare trebuie să transfere dreptul de proprietae, prin facere trebuie să culeagă merele, să le depoziteze și să le predea în materialitatea lor, iar prin non facere se obligă să nu stropească merele cu pesticide și nici să vândă altei persoane respectivele recolte.

3. Comparație între obiectele actului

Delimitarea obiectului juridic civil trebuie să fie clară. Primul obiect se referă la obiectul actului, iar acesta desemnează operațiunea juridică realizată de către autorul sau de către autorii ei. Așadar, dacă avem un contract de vânzare, obiectul juridic este transmiterea dreptului.

Al doilea obiect al actului este reprezentat de obiectul obligației, denumit și prestația datorată de către debitor, este obligația la care s-a obligat subiectul pasiv. Utilizând același exemplu, obiectul obligației este predarea bunului pentru debitorul obligației de predare, și plata pentru debitorul obligației de plată.

Al treilea obiect este obiectul material sau corelativ sau obiectul obiectului obligației, și se referă la obiectul în considerarea căruia se încheie actul. În cazul aceluiași contract, dacă am presupune că se urmărește vânzarea unui autoturism, obiectul obiectului obligației este autoturismul.  Chiar dacă sunt obiecte diferite, ele compun obiectul AJC, în întregul său, iar nevalabilitatea oricărui obiect dintre cele trei influențează nevalabilitatea obiectului AJC în final, iar actul va fi lovit de nulitate.

4. Condițiile de valabilitate ale obiectului AJC

Întrucât reprezintă elemente distincte, cele trei obiecte ale AJC prezintă propriile condiții de valabilitate, însă în privința nesocotirii unei singure condiții, actul în întregul său nu mai este valabil.

Așadar, obiectul actului sau operațiunea, trebuie să fie determinat, și nu determinabil, și licit și moral.

Obiectul obligației, sau obligația  debitorului, trebuie să fie, de asemenea, licit și moral, dar de această dată, nu este lovit de nulitate absolută actul care are un obiect nedeterminat, întrucât acesta este valabil și determinabil, adică să existe posibilitatea de a fi conturate elementele esențiale și coordonatele importante pentru a putea fi executată obligația.

Obiectul prestației sau obiectul obiectului obligației trebuie să fie determinat sau determinabil, licit și moral, posibil pentru toată lumea, adică o posibilitate obiectivă, să existe, să fie în circuitul civil și să fie prezinte autorizația necesară.

Indiferent de condiția încălcată, în privința obiectului AJC, sancțiunea este nulitatea absolută.

5. Jurisprudență

O hotărâre relevantă pentru a se realiza distincția dintre obiectul actului și alte condiții de valabilitate este hotărârea nr. 2046/2001 de pe rolul Judecătoriei Câmpina, prin care reclamantul a cerut anularea actului de vânzare încheiat de tatăl său, în timpul cât acesta era în viață, întrucât ar avea un obiect imoral. În speță, potrivit afirmațiilor reclamantului, în anul 2008, tatăl său în urma unui control de rutină, a descoperit că este bolnav la plămâni, în fază incipientă, iar fratele său l-a convins să nu facă nicio operație în acest sens și nici să urmeze un tratament, ci îi face cunoștință cu o femeie din municipiul B_____ cu care, de altfel, se și căsătorește, după ce, în anul 2006, divorțase de mama lor. De atunci, a stat numai prin spitale, întrucât fratele său, pârâtul, nu l-a luat să locuiască cu el, în municipiul Ploiești, unde a sa locuință are cinci camere. Arată că tatăl său, nici de această dată, nu a vrut să vândă niciun bun de-al său. În data de 31 august 2016, pârâtul se duce cu numita A_____ L____ în municipiul B_____, în vederea autentificării unei procuri, pentru ca tatăl său să vândă, prin intermediul acesteia, bunuri imobile pe care acesta le deține în proprietate. Astfel, cu numai patru zile înainte de a deceda, la data de 15 decembrie 2016, s-a încheiat actul de vânzare – cumpărare a cărui nulitate o solicită. Precizează că, în perioada  _______________, tatăl său era foarte bolnav, nu se mai putea ține pe propriile picioare, nu putea fi dus la niciun birou notarial și niciun notar nu putea să se deplaseze la locul unde acesta se afla, pentru a semna procura. Consideră că tatăl său nu a împuternicit pe nimeni să încheie acte de vânzare – cumpărare, în numele său, presupunând că suma de 5.000 de euro, menționată în actul atacat este, de fapt, posibil, recompensa mandatarei. Prin întâmpinare, pârâtul solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, și aduce în discuție o nulitate relativă, nu absolută, întrucât nu ar fi în ipoteza unui obiect imoral, ci în a unui viciu de consimțământ, condiție a consimțământului, ce atrage nulitatea relativă, așadar ea nu poate fi invocată de fiul părții, întrucât nu ar avea calitate procesuală. Totodată, Terenul ce a făcut obiectul actului a cărui nulitate se solicită este teren moștenit de la părinții săi, situat în prelungirea casei părintești, pe care l-a împărțit, în mod legal, cu fratele său, așa cum au considerat, iar, pe restul de teren, în suprafață de 779 mp, au rămas în indiviziune. În legătură cu vânzarea terenului ce face obiectul prezentei acțiuni, arată că a fost voința fratelui său de a i-l vinde, voință neviciată, s-a oferit să îl cumpere. „Raportat la cauza pendinte, instanța reține că, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică depus la dosarul cauzei, la fila 225, numitul C______ G_______ nu prezenta semne sau simptome clinice de boală psihică sau deteriorare cognitiv intelectuală. S-a apreciat că avea capacitatea psihică de exercițiu păstrată și, astfel, nu se impunea punerea sa sub interdicție. Cercetând obiectul actului în discuție, în absența altor precizări ori elemente de probă în acest sens, instanța consideră că acesta respectă regulile morale, fiind vorba despre o procură în vederea vânzării unor bunuri mobile și imobile, care, în principiu, nu poate avea nimic imoral, prin ea însăși. ” (2046/2021, Anulare act, Judecătoria Câmpina[1]).

Într-o altă hotărâre, reclamanta a cerut anularea contractului de locațiune, întrucât acesta este lipsit de obiect, atât la încheiere, cât și ulterior. În mod concret, este vorba despre o închiriere a unui teren care aparține domeniului privat al Municipiului ______. Instanța a admis aceasta prin administrarea probei cu înscrisuri. Problema a constat însă în formula „lipsa obiectului”, întrucât, potrivit instanței „Este evident că nu se poate susține că obiectul contractului de locațiune nu există, întrucât terenul există în materialitatea lui  și chiar poate fi identificat. Totodată, este în circuitul civil, astfel cum rezultă din adresa nr . 7385/21.07.2007 a Primăriei C________, însă nu este posibil. Imposibilitatea este absolută, deoarece nu numai pârâta este în imposibilitate de a-l preda, dar și orice altă persoană este împiedicată să asigure reclamantei folosința terenului, cât timp el este ocupat de o construcție asupra căreia proprietarii au obținut recunoașterea dreptului de proprietate printr-o hotărâre judecătorească”, așadar nu avem o încălcare a condiției care solicită ca obiectul să existe, ci a condiției potrivit căreia obiectul trebuie să fie posibil. (Hotărârea 192/2013, Acțiune în constatare, Tribunalul Constanța[2]).

6. Concluzie

Cu așa de multe obiecte, instituția actului juridic civil, cu condițiile sale de valabilitate, pare o provocare, mai ales în contextul în care nu există o opinie unanimă cu privire la numărul de obiecte ale actului juridic civil. Cu certitudine putem spune doar că, indiferent de numărul sau delimitarea lor, încălcarea unei singure condiții de valabilitate periclitează valabilitatea întregului obiect juridic, iar, mai departe, a actului.


[1] Disponibil aici
[2] Disponibil aici


Elena Sârghi
Studentă – Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

 
Secţiuni: Articole, Drept civil, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD