« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Elementele de bază ale planului general lansat de OCDE pentru impozitarea economiei digitale
20.10.2021 | Florin MOROZ

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Florin Moroz

Florin Moroz

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică („OCDE”) a lansat planul general prin care se dorește implementarea unui sistem universal de impozitare a economiei digitale. Acest plan se bazează pe doi Piloni și vizează „toate activitățile economice în care stă la bază, sau care beneficiază semnificativ de, utilizarea intrărilor digitale, inclusiv tehnologii digitale, infrastructură digitală, servicii digitale și date” – conform definiției oferite de OCDE pentru economia digitală.

Impozitarea economiei digitale a fost un subiect de interes pentru majoritatea economiilor importante, atât prin prisma furnizorilor (unde statul poate impozita rezultatul global), cât și prin prisma clienților (unde statul nu poate impozita banii plăți de clienții rezidenți către furnizori nerezidenți). Anumite state au optat chiar pentru implementarea propriilor reguli de impozitare în acest sens, cum este cazul Italiei și Franței – care au decis asupra unui impozit de 3% asupra veniturilor totale generate local. Chiar și în aceste cazuri, impozitul special a fost aplicat pentru grupurile care au înregistrat o cifră de afaceri globală de cel puțin 750 milioane EUR, au avut un nivel anual minim de venituri în respectivul stat (5,5 milioane EUR în Italia și 25 milioane EUR în Franța) și oferă anumite tipuri de servicii, în special de reclamă și informații despre utilizatori.

După cum se poate observa, în absența unui cadru comun de referință, impozitarea economiei digitale poate să ducă la noi tratamente fiscale preferențiale stabilite de fiecare stat în parte.

Pilonul 1

Modul de impozitare detaliat prin Pilonul 1 vine ca răspuns la discuțiile existente la nivel mondial cu privire la impozitarea economiei digitale – după cum implică și mențiunea că implementarea Pilonului 1 va fi însoțită de eliminarea oricăror măsuri naționale de impozitare a serviciilor digitale.

Acest Pilon se va aplica, în prima fază, grupurilor care au o cifră de afaceri globală de cel puțin 20 miliarde EUR și o rată de rentabilitate la nivel mondial de cel puțin 10%, calculată global ca raport între rezultat (înainte de impozitare) și cifra de afaceri. Ulterior, în urma implementării cu succes a mecanismului de calcul și impozitare, este preconizată reducerea pragului pentru cifra de afaceri globală la 10 miliarde EUR. Pilonul 1 nu se aplică pentru servicii financiare sau care țin de industria extractivă.

Mecanismul presupune alocarea a 25% din orice depășește rata globală minimă de rentabilitate (adică 10%) către statele în care furnizorii înregistrează veniturile locale de cel puțin 1 milion EUR sau 0,25 milioane EUR (dacă produsul intern brut al statului în cauză este mai mic de 40 miliarde EUR). Separat se va stabili și o modalitate de remunerare pentru activitățile de marketing și distribuție întreprinse la nivel de grup pentru fiecare stat.

Deși implementarea Pilonului 1 ar putea aduce beneficii la nivelul bugetului de stat prin posibilitatea de a impozita venituri din servicii digitale în funcție de sursa acestora, există anumite semne de întrebare asupra vitezei de implementare în legislația din România după momentul în care OCDE va publica forma finală în anul 2022. De exemplu, România a semnat încă din anul 2017 participarea la Convenția multilaterală privind modificarea tratatelor pentru evitarea dublei impozitări în scopul prevenirii diminuării bazei de impunere și mutării profitului, dar nici până în acest moment nu a fost depus documentul de ratificare – care ar duce la implementarea efectivă a modificărilor. Astfel, rămâne de văzut dacă, dincolo de o aprobare a participării la această inițiativă OCDE, România va implementa foarte curând măsurile în legislația proprie.

Pilonul 2

Implementarea Pilonului 2, care impune un nivel minim de impozitare de 15%, nu afectează direct România având în vedere că nivelul impozitului pe profit este de 16%.

Totuși, posibilitatea oferită jurisdicției în care este rezidentă fiscal societatea-mamă de a impune rezultatul global al unui grup ar putea fi analizată împreună cu noile aspecte implementate în legislația fiscală din România cu privind la stabilirea locului conducerii efective. Într-un astfel de caz ipotetic, România ar putea impozita rezultatul global al unui grup, indiferent de statul în care este înregistrată societatea-mamă, dacă se constată că directorii executivi sau membrii consiliului de administrație iau decizii din România (sau sunt rezidenți aici).

Având în vedere că forma finală a liniile directoare oferite de OCDE pentru implementarea Pilonului 2 este încă în dezbatere, rămâne de văzut dacă vor fi oferite anumite excepții sau exemple care să clarifice situații ipotetice precum cea menționată anterior.

Orice exemple sau excepții indicate de OCDE vor fi foarte utile deoarece baza minimă de cuprindere a Pilonului 2 este mult mai extinsă decât cea a Pilonului 1, fiind incluse toate grupurile care au o cifră de afaceri globală de cel puțin 750 milioane EUR – conform sistemului de raportare pentru fiecare țară în parte deja implementat prin acțiunea 13 din cadrul inițiativei BEPS (pentru prevenirea diminuării bazei de impozitare și mutării profitului). Mai mult, planul general prezentat de OCDE sub Pilonul 2 oferă posibilitatea statelor de a impune nivelul minim de impozitare și grupurilor cu o cifră de afaceri mai mică, atât timp cât acestea au sediul central rezident fiscal în respectivul stat.

Concluzie

Planul general avansat la nivelul OCDE, la care au achiesat deja 136 state, vine cu propuneri concrete privind impozitarea economiei digitale atât la nivelul fiecărui stat unde sunt beneficiari, cât și la nivelul statului unde este consolidat rezultatul global al unui furnizor.

Florin Moroz, Transfer Pricing Specialist DLA Piper Romania

 
Secţiuni: Cyberlaw, Fiscalitate, Opinii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD