« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Instanța de judecată în contextul prevederilor art. 12 alin. (4) și (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1130/2021 – câteva aspecte juridice
25.10.2021 | Alina ZORZOANĂ

JURIDICE - In Law We Trust
Ionela-Alina Zorzoană

Drd. Alina Zorzoană

În contextul apariției HG nr. 1130/2021 care prevede la art. 12 alin. (4) și (5) faptul că (4) Accesul persoanelor, cu excepția angajaților, în incintele instituțiilor publice centrale și locale, regiilor autonome și operatoriilor economici cu capital public este permis doar celor care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4) este permis accesul avocaților pentru exercitarea activităților prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a apărut întrebarea legitimă, ce regim juridic au instanțele de judecată?

Întrebarea a pornit de la premisa greșită conform căreia prevederea de la alin. (5) ar viza accesul avocaților în incinta instanțelor de judecată.

Spunem că ipoteza de la care s-a pornit este greșită, în principal prin raportare la dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat[1], republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora Activitatea avocatului se realizează prin:

a) consultații și cereri cu caracter juridic;

b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii;

c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

d) asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate;

e) apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;

f) activități de mediere;

g) activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil;

h) stabilirea temporară a sediului pentru societăți la sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate;

i) activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura în temeiul unui nou contract de asistență juridică;

j) activități de curatelă specială potrivit legii și Statutului profesiei de avocat;

k) orice mijloace și căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condițiile legii.

 Din analiza textului de lege menționat expres în alin. (5) al art. 12 din HG nr. 1130/2021, se poate observa că activitatea avocatului presupune mult mai multe activități decât reprezentarea în instanță, astfel că este falsă problema de la care s-a pornit din acest punct de vedere.

Din perspectiva întrebării de la care am pornit, prezintă interes lit. a) unde chiar legiuitorul a făcut distincție între instanțele judecătorești și instituții/organe ale administrației publice. Astfel, apare ca evident faptul că, devreme de legiuitorul nu a pus semnul egalității între instanța de judecată și instituție publică, nu se poate face acest lucru nici în interpretarea unui act administrativ normativ (hotărâre a guvernului), cu forță juridică inferioară legii. În acest sens, considerăm că s-a creat în spațiul public o falsă problemă, în contextul în care așa cum a reglementat în mod expres legiuitorul, activitatea avocatului nu se rezumă la reprezentare în instanță, pe de o parte, iar pe de altă parte interacțiunea cu instituțiile publice este prevăzută distinct de instanțele judecătorești.

Cu toate acestea, vom merge mai departe cu analiza, apreciind că, voit sau nu, se face o gravă confuzie între noțiuni fundamentale, respectiv între instanță de judecată, instituție publică, autoritate publică, în contextul în care HG nr. 1130/2021 se referă exclusiv la instituții publice.

Justiția a fost definită în doctrina de specialitate ca fiind acea activitate care este desfășurată de puterea judecătorească și se realizează în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți, iar instanța de judecată este acea autoritate publică ce face parte din sfera puterii judecătorești și are competența de a rezolva litigii, potrivit procedurii stabilite de lege.[2]

Într-o altă definiție, un autor spunea că justiția reprezintă denumirea generică pentru toate instanțele judecătorești, a instituțiilor și funcționarilor care participă la procesul aplicării legii.[3]

Într-un amplu articol[4] dedicat distincției dintre autoritate publică și instituție publică, un reputat profesor reține faptul că instituțiile publice sunt organizații care se înființează în sistemul administrației publice centrale sau locale exemplificând în sensul că potrivit art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 118/2006, așezămintele culturale (cămine culturale, case de cultură, universități populare, etc.), sunt instituții publice sau persoane juridice de drept privat. În ceea ce privește așezămintele culturale, instituții publice, potrivit art. 5 din ordonanță, acestea se înființează și funcționează în subordinea autorităților administrației publice centrale sau locale, în timp ce, potrivit art. 10 din ordonanță, așezămintele culturale de drept privat se înființează de persoane fizice și/sau persoane juridice de drept privat.

Totuși, am încercat să găsim un eventual răspuns și în cuprinsul Codului Administrativ, care la art. 5 lit. k)  definește autoritate publică drept organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public, în timp ce instituția publicăstructură funcţională care acţionează în regim de putere publică şi/sau prestează servicii publice şi care este finanţată din venituri bugetare şi/sau din venituri proprii, în condiţiile legii finanţelor publice (lit.w).

Astfel, se remarcă o relație de la parte la întreg între noțiunea de instituție publică și cea de autoritate publică. Cu toate aceste, nicăieri în cuprinsul Codului Administrativ nu găsim vreo referire cum că instanțele de judecată ar fi reglementate prin litera și spiritul acestuia.

Încercând să găsim o definiție a sintagmei instanță judecătorească, toate rezultatele converg spre un sens unic, respectiv organ de stat prin intermediul căruia se înfăptuieşte justiţia şi se exercită puterea judecătorească[5]sau organ de jurisdicție însărcinat cu soluționarea litigiilor dintre persoanele fizice sau dintre acestea și persoanele juridice[6].

Mergând mai departe, cadrul legal aplicabil instanțelor de judecată este dat de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară[7] care, spre exemplu, la art. 34 definește curțile de apel ca fiind sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate (a se vedea și prevederile art. 35 și urm., referitoare la tribunale și judecătorii).

Prin raportare la situația de fapt ce a generat emiterea HG nr. 1130/2021 – existența unei stări de alertă pe teritoriul României, relevante sunt și dispozițiile art. Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, activitatea de judecată poate continua doar în situaţii excepţionale, de urgenţă deosebită, temeinic justificate, referitoare la protecţia relaţiilor de familie şi la măsurile dispuse prin decret emis de Preşedintele României cu privind la instituirea stării excepţionale. Astfel, se poate observa că o eventuală restrângere a dreptului la justiție (deci inclusiv accesul la instanța de judecată) poate fi dispusă doar în situația excețională a existenței unei stări de urgență/de asediu instituită în condițiile legii.[8]

În concluzia celor de mai sus, deși legiuitorul român nu este foarte darnic cu definiții clare a celor două noțiuni – autoritate publică și instituție publică, suntem de părere că instanțele de judecată au cadrul legal special căruia se supun, nefiind, în niciun caz sub sfera de aplicare a art. 14 din HG nr. 1130/2021.

P.S. Până la finalizarea acestui material, a venit și confirmarea din partea Consiliului Superior al Magistraturii printr-un comunicat, în care s-a menționat expres faptul că prevederile H.G. nr. 1130/2021 nu intră în conflict și nu sunt aplicabile domeniului justiției odată ce legiuitorul a stabilit printr-un demers legislativ special organizarea și desfășurarea activității instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea în contextul pandemiei de COVID-19 iar activitatea instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea se va desfășura în aceleași condiții ca și cele anterioare H.G. nr. 1130/2021 atât în ceea ce privește actul de judecată și de urmărire penală, cât și ceea ce privește accesul justițiabililor în sediile acestora, cu respectarea strictă a regulilor de protecție luate de autorități în scopul limitării efectelor pandemiei.[9]

P.S.2 Orice altă interpretare, ar fi condus, spre exemplu, la imposibilitatea unui martor, sau a unei părți citate la interogatoriu, care nu îndeplineau condițiile prevăzute în HG nr. 1130/2020, de a fi prezente în sala de judecată, ceea ce ar fi condus la împiedicarea actului de justiție. Mult mai gravă ar fi fost situația în cauzele penale, unde ne întrebăm, retoric, cum ar fi fost adusă în fața instanței o persoană reținută cu propunere de arestare preventivă, sau o persoană încarcerată ce ar fi avut termen în vederea discutării unei cereri de liberare condiționată, iar exemplele pot fi nenumărate, în situația în care nu îndeplinea condițiile art. 12 alin. (4) din HG nr. 1130/2020.


[1] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440/24 mai 2018.
[2] Verginia Vedinaș, Narcis Godeanu, Emanuel Constantinescu, Dicționar de drept public. Drept constituțional și administrativ, Editura CH Beck, București, 2010, pag. 76-88, citat de Cătălina Szekely în Sistemul autorităților publice din România, Pro Universitaria, București 2015, pag. 80-81.
[3] Anton Parlagi, Dicționar de administrație publică, Editura Economică, București, 2000, p. 87.
[4] Oliviu Puie, Autorități publice vs. instituții publice/instituțiile de interes și utilitate publică. Delimitări conceptuale, în Universul Juridic Premium nr. 6/2016.
[5] Disponibil aici
[6] Disponibil aici
[7] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.
[8] A se vedea prevederile din Legea nr. 55/2000 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020.
[9] Disponibil aici


Doctorand Alina Zorzoană, Universitatea Nicolae Titulescu – Facultatea de drept

 
Secţiuni: Covid 19 Legal React, Dreptul sanatatii, Opinii, Selected, Sistemul judiciar, UNBR+INPPA+Barouri | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD