Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Expropierea în anul 2021. Extinderea bazei militare de la Câmpia Turzii, comuna Luna
25.10.2021 | Larisa POP

Secţiuni: Drept civil, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Larisa Pop

Larisa Pop

I. Preambul

Prezentul studiu are ca bază analiza jurisprudenței Tribunalului Cluj vizând exproprierile ce au avut loc la nivelul Comunei Luna, în vederea extinderii Bazei Militare de la Câmpia Turzii. Dacă în demersul său, autoritatea publică centrală oferea persoanelor expropriate „justa despăgubire” de 0,32 lei/mp, semnele de întrebare se ridică în planul hotărârilor pronunțate de instanțele Clujene. În concret, Tribunalul Cluj înțelege să ofere „dreapta despăgubire” aplicând valoarea regăsită în grilele notarilor publice din momentul emiterii deciziei de expropriere, fără a lua în calcul valoarea de piață stabilită de comisa de experți desemnată în cauză. Ca atare, valoarea despăgubirilor acordate de Tribunal Cluj este în cuantum de 0,37 lei/mp, fiind valoarea grilei notariale aferente anului 2019, momentul emiterii deciziei de expropriere.

Tribunalul justifică acordarea acestui cuantum minimal ca o consecință a modificării Legii nr. 255/2010 prin Legea nr. 233/2018. Cu alte cuvinte, motivația instanței se fundamentează pe o interpretare restrictivă a principiul specialia generalibus derogant în ceea ce privește aplicarea prevederilor Legii nr. 255/2010 în raport cu Legea nr. 33/1994. Astfel, Tribunalul Cluj susține aplicarea stricto sensu a prevederii regăsite în cuprinsul art. 22, alin. (6) din Legea nr. 255/2010, menționând că singurul criteriu după care se stabilesc despăgubirile, atât de către expropriator, cât și de instanța de judecată, este cel ce ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici.

Studiul de față urmărește să demonstreze că o astfel de interpretare este contrară logicii și voinței reale a legiuitorului. Admiterea unei astfel de interpretări ridică semne de întrebare majore asupra constituționalității prevederii legale incidente în raport de art. 44, alin. (3) din Constituția României, precum și o încălcare flagrantă a art. 1, Protocol 1 CEDO.

II. Cronologia evenimentelor

Forma art. 22 din Legea nr. 255/2010, anterior modificării sale prin Legea nr. 233/2018, prevedea în cuprinsul alin. (3) că, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, acestea se vor acorda potrivit art. 21-27 din Legea nr. 33/1994. La acel moment temporal se înțelegea efectiv că despăgubirile vor fi compuse din valoarea de piață a imobilului expropriat, la care se adaugă și prejudiciul cauzat prin expropriere, legiuitorul făcând trimitere expresă la prevederile Legii generale, Legea nr. 33/1994.

Forma art. 22 după modificarea intervenită prin Legea nr. 233/2018 nu mai face vorbire despre modalitatea de calcul a despăgubirilor prin trimitere expresă la Legea generală nr. 33/1994, legiuitorul inserând astfel trei aliniate interpretative:

(5) Pentru soluționarea cauzei instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.

(6) Experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.

(7) Despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.

Analizând schema de mai sus se observă că, imediat după modificarea Legii nr. 255/2010, Ministerul Apărării Naționale a inițiat procedura de expropriere a terenurilor adiacente Bazei Militare de la Câmpia Turzii, aflată pe raza administrativ teritorială a Comunei Luna. Ca atare, în primă fază s-a emis HG nr. 914/27.11.2018 privind declanșarea procedurii de expropriere și stabilirea cuantumului despăgubirilor, ulterior emițându-se și Decizia de Expropriere nr. A843 din 22.01.2019. Pentru imobilele proprietate privată situate în Comuna Luna, care constituie coridorul de expropriere vizând amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Realizare infrastructură – zonă operațională – în cazarma 1833 Câmpia Turzii”, autoritatea publică centrală a hotărât să acorde o despăgubire „justă” persoanelor expropriate, în cuantum de 0,32 lei/mp.

După un an de la momentul emiterii Decizie de expropriere nr. A843/22.01.2019, legiuitorul revine asupra modificării inițiale, urmărind din nou modificarea Legii nr. 255/2010. În prezent, la Senat, este adoptat Proiectul de Lege nr. 52/2021[1]. Expunerea de motive aferentă Proiectului de Lege nr. 52/2021 atrage atenția asupra faptul că problema despăgubirii juste, cu valență constituțională, este insuficient reglementată în Legea nr. 255/2010 și că trimiterea la valorile stabilite prin grilele notariale nu corespunde principiului Constituțional, respectiv caracterului drept al despăgubirii. În accepțiunea inițiatorului modificării, caracterul drept al despăgubirii „trebuie să reflecte toate pierderile și cheltuielile antrenate de pierderea proprietății.”

III. Statuările Tribunalului Cluj

Dintr-un total de 40 de cauze soluționate de Tribunalul Cluj, Secția Civilă, având ca obiect exproprierea, în perioada de referință 01.01.2021 – 21.10.2021, un număr de opt cauze au ca obiect soluționarea cererilor de contestare a cuantumului despăgubirilor acordate în procedura de expropriere aferentă extinderii Bazei Militare din Comuna Luna.

Conform acestei analize majoritatea cauzelor au fost distribuite aleatoriu la același complet de judecată. Astfel completul investit, în ședința din data de 21.05.2021, a soluționat cinci cauze cu același obiect, toate cunoscând aceeași finalitate[2]. În considerentele hotărârilor menționate, același complet reține următoarele:

„Față de cele ce preced, instanța urmează să țină cont de valoarea stabilită de experți conform expertizelor întocmite de camera notarilor publici, respectiv suma de 0,37 lei/mp, art. 22 alin. 6 din Legea nr.255/2010 obligând atât experții, cât și instanța, să aibă în vedere aceste expertize.

Instanța reține că dispozițiile art. 22 din Legea nr. 255/2010 constituie o normă specială față de norma generală cuprinsă în art. 26 din Legea nr. 33/1994, și prin urmare se aplică norma specială, potrivit principiului specialia generalibus derogant. … În cauză, instanța nu va proceda la acordarea despăgubirii în raport cu valoarea de circulație în condițiile în care pe de o parte este aplicabilă dispoziția de excepție a art. 22 din Legea nr. 255/2010 …”

Interpretarea restrictivă a principiului specialia generalibus derogant este regăsit și în considerentele sentințelor pronunțate de alte două complete investite cu soluționarea acțiunilor de stabilire a despăgubirilor, aferente exproprierii inițiate de Ministerul Apărării Naționale[3].

IV. Analiza jurisprudenței și a textelor incidente

Raționamentul Tribunalului Cluj în soluționarea acestor spețe este cât se poate de criticabil. Opinez că art. 22 din Legea nr. 255/2010 se completează cu prevederile regăsite în cuprinsul art. 21-27 din Legea nr. 33/1994. În concret, art. 34 din Legea nr. 255/2010 susține aplicarea legii generale, respectiv Legea nr. 33/1994, în completarea Legii speciale 255/2010. Așadar, și în prezent valoarea despăgubirilor se compune din valoare de piață a imobilelor expropriate la care se adaugă prejudiciul cauzat prin expropriere, fiind singura formă de despăgubire care să se ralieze principiului constituțional regăsit în cuprinsul art. 44, alin. (3): „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.”

Textul art. 22, alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se vrea a fi interpretat într-o manieră logică, istorică și teleologică, neputând fi rupt din contextul reglementar.

a) Interpretarea logică

În primul rând, prevederea art. 22, alin. (6) din Legea nr. 255/2010 sugerează experților și instanței să „țină seama” de expertizele întocmite de camera notarilor publici. Noțiunea de „a ține seama” nu poate fi interpretată în sensul impunerii unei obligativități absolute în sarcina experților și a instanței de a se raporta exclusiv la grilele notariale în momentul stabilirii cuantumului despăgubirii[4]. O astfel de interpretare ar contraveni prevederilor art. 44, alin. (3) din Constituția României și a prevederii art. 1, Protocol 1 CEDO. Logica impune ca textul enunțat să fie interpretat în lumina textelor de lege situate în plan ierarhic superior și să nu contravină acestor prevederi.

În al doilea rând, alin. (6) al art. 22 nu poate fi rupt din contextul prevederii art. 22 din Legea nr. 255/2010. La alin. (5) al aceluiași articol se prevede că instanța va desemna o comisie compusă din 3 experți, ce urmează a evalua terenul expropriat din punct de vedere al valorii de piață. Prin raportul întocmit, aceștia vor stabili suma cu care s-ar vinde în mod normal un astfel de teren. Or, analizând interpretarea restrictivă susținută de Tribunalul Cluj, pentru ce a considerat legiuitorul a fi necesară formarea comisiei de 3 experți dacă, în definitiv, părerea acestora nu va conta, despăgubirile urmând a fi stabilite în funcție de grilele notariale?

În unele spețe soluționate de Tribunalul Cluj cheltuielile ocazionate de efectuarea expertizei judiciare sunt mult mai mari decât valoarea despăgubirilor acordate raportat la valoarea grilelor notariale[5].

O astfel de interpretare nu poate fi primită, deturnând orice raționament care se vrea a fi fundamentat pe percepte logice.

La dosarele soluționate, experții desemnați au depus un punct de vedere al ANEVAR privind studiile de piață realizate de camera notarilor publici. În cuprinsul acestui punct de vedere se arată că: „Aceste studii nu pot fi reper pentru comparații în cazul proprietăților individuale, în vederea stabilirii valorii de piață”, dat fiind faptul că „astfel de studii nu estimează valoarea individuală a proprietății, ci o valoare pe diverse zone arbitrar stabilite.”

Valorile stabilite în grilele notariale comportă importanță strict din punct de vedere fiscal, fiind necesar stabilirii impozitului din veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate. Prevederea art. 111, alin. (4) din Codul Fiscal impune un eșantion minim al valorii proprietății, valoarea stabilită în grilele notariale, fiind un mecanism de control al evaziunilor fiscale și al spălării banilor. Însă, aceste valori nu reflectă valoarea reală a unei proprietăți analizate individual prin raportare la configurație, amplasare, categorie de folosință etc.

O astfel de interpretare este susținută și prin prisma alin. (7) din cuprinsul aceluiași articol: „Despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.” Aliniatul menționat stabilește un interval de acțiune în privința stabilirii cuantumului despăgubirilor, expropriatorul neputând acorda o despăgubire sub valoare stabilită prin grilele notariale, acesta fiind limita minimă de acordare a despăgubirii, iar nu plafonul obligatoriu de aplicat[6].     

b) Interpretarea istoric-teleologică

Interpretarea istoric-teleologică constă în stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de către legiuitor la adoptarea acestei norme. Pentru o astfel de interpretarea prezintă interes lucrările premergătoare ale actului normativ din care face parte norma juridică supusă interpretării, expunerea de motive și prevederea din preambulul actului normativ, forma inițială a proiectului actului normativ etc. Totodată, este utilă și cercetarea reglementării anterioare sau a dispozițiilor legale abrogate prin textele supuse interpretării.

Analizând comparativ art. 22 din Legea nr. 255/2010 forma inițială cu art. 22 din Legea nr. 255/2010 după modificarea prin Legea nr. 233/2018 se observă că prin modificarea adusă de Legea nr. 233/2018 s-a detaliat procedura în fața instanței, fără a se menține prevederea expresă potrivit căreia, la calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere prevederile cuprinse în art. 21-27 din Legea nr. 33/1994. Motivul eliminării acestei mențiuni nu a fost regăsită în cuprinsul memoriului vizând expunerea de motive a Legii nr. 233/2018[7]. Însă, o atare modificare nu poate conduce raționamentul în sfera obligativității instanție și a comisie de experți să țină cont doar de expertizele efectuate de camera notarilor publici. Un astfel de raționament ar conduce la crearea unor situații discriminatorii vădite între persoanele ce au fost și sunt expropriate conform Legii nr. 255/2010 anterior modificării sale și persoanele expropriate în temeiul Legii nr. 255/2010, după modificarea prin Legea nr. 233/2018.

Eliminarea alin. (3) din forma inițială a Legii nr. 255/2010 vine să confirme că un atare calcul al despăgubirilor, constând în valoarea de piață și prejudiciul cauzat prin expropriere, este de la sine înțeles, fiind suficient art. 34 din Legea nr. 255/2010, normă de trimitere la prevederea dreptului comun, respectiv art. 21-27 din Legea nr. 33/1994.

Mai mult decât atât, raționamentul potrivit căruia instanța investită trebuie să țină cont de valoarea de piață stabilită de comisia de experți, la care se adaugă prejudiciul cauzat expropriatului, poate fi regăsit și în cererea de reexaminare asupra Legii nr. 233/2018 formulată de Președintele României în data de 14 decembrie 2017[8]. Prin cererea formulată acesta solicită Camerei Deputaților să revină asupra art. 22, alin. (7) din Legea nr. 255/2010, astfel cum a fost modificat/ adăugat prin Legea nr. 233/2018. În susținerea acestei modificări, Președintele României arată că plafonul maximal al despăgubirii, prevăzut în cuprinsul alin. (7) trebuie stabilit printr-un raport de expertiză evaluatorie cu date comparabile din momentul transferului dreptului de proprietate, conform Deciziei nr. 395/2013 a CCR, iar nu cu date comparabile din momentul efectuării expertizei. Astfel, acest nu interpretează prevederea art. 22 din Legea 255/2010 astfel modificat ca fiind un text restrictiv, de stabilire a valorii despăgubirilor la nivelul grilelor notariale, ci se referă cu exactitate la modalitatea de stabilire a despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare întocmit de comisia de experți desemnată în cauză.

Potrivit acestei cereri de reexaminare se poate observa cu claritate care a fost intenția legiuitorului, urmărindu-se conturarea unui tratament egal între persoanele expropriate în temeiul Legii nr. 255/2010 – modificată prin Legea nr. 233/2018 și peroanele expropriate în temeiul Legii nr. 33/1994. Valoarea stabilită prin raportul de expertiză, de la momentul transferului dreptului de proprietate, reprezintă o certitudine în planul modalității de stabilire a despăgubirilor și în privința incidenței Legii nr. 255/2010 astfel modificată. O altfel de interpretare conferită prevederii art. 22 din Legea nr. 255/2010, modificată prin Legea nr. 233/2018, astfel cum o susține Tribunal Cluj în sentințele analizate, încălcă flagrant prevederile art. 44, alin. (3) din Constituția României și prevederile art. 1, Protocol 1 CEDO.

Această interpretarea este justificată și prin prisma Proiectului de Lege nr. 52/2021 existent, de modificare a Legii nr. 255/2010. Pentru a conferi o mai bună înțelegere a modalității de calcul a despăgubirilor, legiuitorul a simțit nevoia de clarificare a aspectelor vizând acordarea despăgubirilor, tocmai pentru a nu crea situații discriminatorii.

V. Concluzii 

Analizând jurisprudența Curții de Apel Cluj, pentru perioada 01.05.2021 – 22.10.2021[9] (momentul redactării prezentului material), am constatat că nu există nicio cauză soluționată în calea de atac a apelului, în litigiile vizând exproprierile realizate în Comuna Luna.

Cercetând site-ul ICCJ[10], pe rolul acestei instanțe am observat că la Completul privind dezlegarea unor chestiuni de drept s-a format Dosarul nr. 2079/1/2021 având ca obiect interpretarea dispozițiilor art. 22, alin. (6) din Legea nr. 255/2010, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea 233/2018. Sesizarea a fost formulată în Dosar nr. 1602/117/2020, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, în sensul de a se stabili în ce măsură „dispozițiile art.22 alin. 6 din Legea nr. 255/2010, astfel cum a fost modificate prin Legea nr. 213/2018 se interpretează în sensul că valoarea despăgubirilor se stabilește exclusiv prin raportare la expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici la momentul transferului dreptului de proprietate sau vor fi avute în vedere şi criteriile prevăzute de art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994?” Sesizarea are termen de soluționare în data de 15.11.2021.

Ca atare, toate dosarele având ca obiect exproprierea, demarată după intrarea în vigoare a Legii nr. 233/2018, se vor a fi suspendate până la soluționarea sesizării aflată pe rolul ICCJ.


[1] Disponibil aici;
[2] Sentința Civilă nr. 337/21.05.2021 a Tribunalului Cluj; Sentința Civilă nr. 341/21.05.2021 a Tribunalului Cluj; Sentința Civilă nr. 340/21.05.2021 a Tribunalului Cluj; Sentința Civilă nr. 338/21.05.2021 a Tribunalului Cluj; Sentința Civilă nr. 339/21.05.2021 a Tribunalului Cluj; – sursa Rolii.ro;
[3] Sentința Civilă nr. 201/25.03.2021 a Tribunalului Cluj; Sentința Civilă nr. 118/25.02,2021 a Tribunalului Cluj – Primul complet; Sentința Civilă nr. 476/07.07.2021 a Tribunalului Cluj – Al doilea complet; sursa Rolii.ro;
[4] „Între „direct aplicabil și obligatoriu” și „trebuie să țină seama” există o diferență considerabilă de forță juridică, evidentă pentru orice persoană a cărei înțelegere juridică depășește nivelul precarității. Cu atât mai puțin nu se poate trage concluzia că recomandările sunt obligatorii pentru statul român…” Text preluat din analiza realizată de Jud. Dana Gîrbovan în ceea ce privește efectul direct al recomandărilor cuprinse în rapoartele MCV.
[5] Vezi Sentința Civilă nr. 476/07.07.2021 a Tribunalului Cluj;
[6] Aceste aspect au fost semnalate și într-un studiu recent publicat pe site-ul URIDICE.ro https://www.juridice.ro/754241/despre-modalitatea-neconstitutionala-de-stabilire-a-despagubirii-in-cazul-exproprierii.html;
[7] Camera Deputaților expunerea de motive a Legii nr. 233/2018, aici;
[8] Idem;
[9] Disponibil aici;
[10] Disponibil aici;


Avocat Larisa Pop

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti