« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Statul de drept strâmb?
28.10.2021 | Alin Samir ORGOAN

Secţiuni: Dreptul Uniunii Europene, Opinii, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Alin-Samir Orgoan

Alin-Samir Orgoan

„Dreptatea și puterea trebuie reunite, pentru că tot ceea ce este drept să fie puternic și tot ceea ce este puternic să fie drept”
Blaise Pascal

Se vorbește adesea despre eforturile îndelungate ale României de a reforma justiția însă această perspectivă este înșelătoare, în primul rând pentru că acesta induce ideea că ar fi existat în ultimii ani vreo voință politică în acest sens. Or, la 15 ani de la integrarea europeană vorbim despre reforma justiției neînfăptuită, ba mai mult vorbim despre un regres în acest sens tocmai din cauza lipsei voinței politice. Discursurile sunt pline de cuvinte frumoase, care sunt contrazise zi de zi de acțiunile politice. Instabilitatea politică a făcut ca niciun partid politic să nu-și asume lipsa voinței politice privind justiția. În ultimii 30 de ani, nu mai puțin de 25 de miniștri s-au perindat pe la Ministerul Justiției.

Odată cu căderea comunismului, românii și-au îndreptat privirea către Occident. Către NATO pentru securitate, către Consiliul Europei și Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru mai multe drepturi și libertăți și către Uniunea Europeană pentru libertate și progres economic. Începutul reformelor în perioada aderării la Uniunea Europeană au creat speranță în rândul societății. Teme precum lupta împotriva corupției și independența justiției au fost însă mereu instrumentalizate în campaniile electorale pentru a atrage voturi. Mult a fost promis, puțin s-a făcut.

Chiar și în contextul crizei sanitare, economice și energetice din România, justiția rămâne în continuare mărul discordiei între partidele politice din România, acesta fiind la baza eșecului coaliției de dreapta din România.

Până și cuvântul „reformă” este înșelător, deoarece atunci când vorbim despre reforma justiției în România, ne referim de fapt la îndeplinirea unui set de reguli pentru a atinge un standard minim european al respectării principiului de stat de drept, cu precădere cel al independenței justiției, și la garantarea unor mecanisme credibile în ceea ce privește lupta împotriva  corupției.

Spuneam că reforma justiției, așa cum este ea înțeleasă în România, face referire doar la respectarea unor principii minime precum independența justiției, procesul echitabil, egalitate în fața legii, libertatea presei, respectarea drepturilor omului. Despre adevăratele reforme ale justiției încă nu s-a pus problema. Mă refer la accesibilitatea justiției, digitalizare, reorganizarea curților și tribunalelor pentru a răspunde mai bine nevoilor justițiabililor, despre creșterea resurselor umane, regândirea paradigmei sancțiunilor, eficientizarea organizării juridice. De altfel, este foarte greu de făcut o analiză în lipsa unor rapoarte detaliate pentru a studia cauzele și problemele sistemului judiciar. Totuși, avem noroc cu raportul privind statul de drept și MCV ale Comisiei Europene, care ne oferă foarte succint informații despre problemele structurale în domeniile justiție și lupta anticorupție.

Așadar, în acest scenariu, busola sau referința pentru reformarea justiției au devenit recomandările Uniunii Europene și ale Consiliului Europei. Înainte de toate, pentru că aderarea la aceste organizații și convenții s-a realizat prin asumarea de angajamente, pe care trebuie să le respectăm, pacta sunt servanda, de aceea dreptul Uniunii are întâietate chiar și în fața normelor constituționale. Orice derapaj de la acest principiu duce la un eșec al respectării drepturilor cetățenilor.

De ce statul de drept și independența justiției sunt importante pentru Uniunea Europeană?

În primul rând, pentru că o justiție capturată este contrară separării puterilor în stat. Așa cum a observat și Montesquieu, concentrarea puterilor  în mâinile unui singur lider sau în mâinile unui singur partid politic astăzi poate să conducă la tiranie și autoritarism. Independența justiției este importantă pentru că „Nu există libertate dacă puterea de a judeca nu este separată de puterea legislativă și cea executivă. Dacă ar fi alăturată puterii legislative, puterea asupra vieții și libertății cetățenilor ar fi arbitrară; căci judecătorul ar fi legiuitorul. Dacă ar fi alăturată puterii de executare, judecătorul ar putea avea puterea unui asupritor.” scria Montesquieu.

Apoi, în ceea ce privește Uniunea Europeană, întreaga logică a acestei construcții este ca dreptul Uniunii să fie aplicat în fiecare țară și fiecare cetățean să se bucure de aceleași drepturi. De aceea, judecătorul național este cel dintâi care aplică dreptul european. Or, dacă un judecător nu este independent, regulile internaționale ajung să fie derizorii, punând în pericol integritatea întregii ordini juridice europene. Pe scurt, atunci când într-o speță sunt aplicabile regulile europene, un cetățean român trebuie să se aștepte la aceeași soluție de la judecătorii din România pe care o primește un cetățean german de la judecătorii din Germania. Care ar mai fi rostul existenței unor drepturi europene comune pentru toți cetățenii europeni, dacă în unele state judecătorii naționali nu ar putea să asigure respectarea acestora prin decizii corecte și previzibile?

Privim cu multă îngrijorare deteriorarea statului de drept, capturarea justiției și asaltul asupra presei libere în Polonia și Ungaria. Însă trebuie să aducem aminte că regresul realizat în România în anii 2017, 2018 și 2019 prin modificări aduse legilor justiției nu a fost  reparat. Crearea Secției Speciale împotriva magistraților a fost foarte dur criticată în raportul MCV din 2021, în raportul GRECO și raportul Comisiei de la Veneția. În 18 mai 2021, printr-o hotărâre preliminară, CJUE a stabilit criterii obiective pe care judecătorii naționali trebuie să le folosească pentru a decide dacă SIIJ trebuie sau nu desființată. O Curte de Apel a aplicat această hotărâre; judecătorul respectiv este acum anchetat de Inspecția Judiciară. Ba mai mult, într-o decizie ulterioară, Curtea Constituțională din România din 8 iunie 2021 provoacă principiul întâietății dreptului Uniunii Europene, spunând că acesta nu are prioritate în fata normelor constituționale.

„După hotărârea Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021 privind mai multe aspecte ale legilor justiției, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie la 8 iunie 2021 care stârnește îngrijorări majore întrucât pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE.” Raport Mecanism stat de drept UE, 20 iulie 2021

MCV este un instrument prin care anual Comisia analizează progresul pe care România îl face în domeniul justiției și anticorupției. La momentul aderării, România nu era suficient de pregătită pe aceste puncte, de aceea prin Decizia nr. 2006/928 România se angaja la o reformă, iar Comisia Europeană la un mecanism de verificare care să propună anual recomandări, acceptat de România drept condiție de aderare. Deși până în 2017 erau doar 12 recomandări de îndeplinit pentru a ieși de sub MCV, din cauza regresului din următorii ani, Comisia a adăugat 8 recomandări în plus în anul 2017.

Statul de drept strâmb

Conform unei definiții extinse din Regulamentul 2092/2020 (noul regulament care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept- la articolul 2 (a) definește statul de drept” ca fiind „ valoarea Uniunii consacrată la articolul 2 din TUE. Acesta include principiile legalității care implică un proces legislativ transparent, responsabil, democratic și pluralist; securitate juridică; interzicerea arbitrariului puterilor executive; protecția judiciară efectivă, inclusiv accesul la justiție, de către instanțe independente și imparțiale, inclusiv în ceea ce privește drepturile fundamentale; separarea puterilor; și nediscriminarea și egalitatea în fața legii. Statul de drept este înțeles ținând cont de celelalte valori și principii ale Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE”

În recentul raport al mecanismului privind statul de drept care analizează toate statele UE prin prisma a 4 capitole mari (sistemul judiciar, lupta anticorupție, libertatea presei și sistemul de control și echilibru), România a fost criticată la toate capitolele.

În ceea ce privește sistemul judiciar, Comisia numește și critică obstacolele pentru repararea legilor justiției, pensionarea anticipată a magistraților, numirea magistraților pe poziții de conducere, libera exprimare a judecătorilor și mai ales desființarea Secției speciale, care este văzută ca un element de presiune asupra sistemului judiciar. Mai mult decât atât, Secția specială afectează puternic activitatea DNA, prin competența exclusivă în multe dosare care privesc corupția la nivel înalt.

Dacă vorbim de lupta anti-corupție,  avem nevoie de personal și resurse financiare care să îmbunătățească procedurile ANABI pentru a recupera prejudiciile cauzate statului român. Libertatea presei este de asemenea un capitol important. Conform jurisprudenței CEDO, presa este văzută ca fiind „câinele de pază al democrației”, politizarea presei este problematică, aceasta reduce independența editorială. Raportul indică de asemenea și preocupări legate de funcționarea și finanțarea CNA.

Referitor la celelalte probleme instituționale de control și echilibru, se observă o slabă calitate a legislației, aceasta fiind adesea contradictorie și imprevizibilă. Se realizează multiple modificări legislative fără studii de impact și fără impact bugetar. Încă există probleme importante privind executarea hotărârilor judecătorești și punerea în aplicare de către administrația publică a jurisprudenței.

Mijloace europene pentru garantarea respectării statului de drept

Uniunea Europeană a creat noi instrumente pentru a constrânge statele membre să respecte statul de drept și valorile garantate prin articolul 2 TUE. Dincolo de articolul 7 TUE (care este ineficient din cauza regulii de vot a unanimității în Consiliul UE), dincolo de procedurile de infringement (recent începute pe acest contencios al independentei justiției în 2017) și dincolo de sancțiunile financiare, începând din 2020, marea noutate este că Uniunea a adoptat Regulamentul nr. 2092/2020, prin care fondurile europene și banii din planurile de redresare și reziliență vor putea fi anulate sau suspendate dacă există motive întemeiate, precum ar fi încălcarea articolului 2 TUE.

Însă polarizarea societății, dezinformarea și discursurile extremiste ridică probleme mari privind capacitatea Uniunii de a rezolva această provocare mare a democrației.

Un alt instrument eficient indirect va putea fi Mecanismul de Redresare și Reziliență, al căror plăți, datorate PNRR, vor fi condiționate de reformele întocmite la timp sau nu. În contextul pandemiei, cu scopul de a ajuta economia UE în procesul său de redresare, toate statele membre vor primi bani de la UEprin instrumentul Next Generation EU. Cu toate acestea, banii vin cu condițiile și reformele pe care țările europene trebuie să le respecte pentru a beneficia de fonduri. PNRR conține angajamente importante privind reformele în justiție, în special în ceea ce privește recomandările MCV. România va primi 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde euro sub formă de împrumuturi. În acest Plan de Redresare și Reziliență, la capitolul justiție, există angajamente de reforme privind modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anticorupție. Timpul ne va permite să vedem dacă în lipsa voinței politice pentru reforme, instrumente precum condiționalitatea statului de drept, procedurile de infringement cu amenzi și riscul pierderii banilor din PNRR vor fi stimulente suficiente pentru a urni o majoritate politică pentru  reforma mult așteptată a justiției.

Bilanțul reformelor

În acest context, ne propunem, în cadrul Forumului Eurosfat organizat anual de Europuls, să privim în urmă și să avem o dezbatere cu mulți membri diferiți ai societății noastre, de la profesioniști în justiție și politicieni până la jurnaliști, cu privire la încercările de reformare a sistemului judiciar și asigurarea respectării statului de drept. Dezbaterea va avea loc online, pe data 29 octombrie 2021 de la ora 10:30-12:00. Vorbitorii principali vor fi: Iulia Motoc – judecător Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ramona Strugariu – europarlamentar, Raluca Prună – fost ministru al Justiției și Sidonia Bogdan- jurnalist.

Într-o democrație liberală, datorită principiului de stat de drept, majoritatea nu poate să decidă orice și oricum, există limite, există un nucleu de valori și de drepturi fundamentale garantate de Constituție și tratate internaționale de la care nu ne putem abate. Căci da, și o majoritate poate deveni tiranică, nedreaptă și inumană. Constituția, dreptul european sunt acest context legal în care exercițiul drepturilor noastre fundamentale este optim.

Anul acesta este o oportunitate de a analiza cursul reformelor justiției. De ce reformele justiției durează atât de mult în România până să fie implementate? În contextul actual al noilor instrumente ale UE privind statul de drept, vedem vreun stimulent pentru a accelera acest proces? Care erau obstacolele atunci? Sunt aceleași și astăzi sau contextul actual schimbă cauzele blocajelor? Vom avea reforme în justiție în curând?

Quo vadis?

Justiția trebuie să fie despre dreptate pentru toți, căci așa cum spunea Hans Kelsen, omul tânjește după o lume în care domnește dreptatea, „dorul de dreptate este dorul etern al oamenilor de fericire. Este o fericire pe care oamenii nu o pot găsi singuri, ca individ izolat și, prin urmare, o caută în societate. Dreptatea este fericirea socială. Este fericirea garantată de o ordine socială.”

Alin-Samir Orgoan

 
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD