« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii
 1 comentariu

România taxează drastic vânzarea creditelor neperformante. Cum se procedează în alte țări?
02.11.2021 | Alexandra SMEDOIU, Anca GHIZDAVU, Cristina BORȘ

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Alexandra Smedoiu

Alexandra Smedoiu

Anca Ghizdavu

Anca Ghizdavu

Cristina Borș

Cristina Borș

Piața cesiunii de creanțe neperformante este blocată, în România, din cauza impozitării excesive a sumelor obținute din astfel de tranzacții, regulă intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018. Acest tratament fiscal a descurajat companiile din mai multe sectoare de activitate să recurgă la cesiunea creanțelor, dar în mod special instituțiile financiare, care apelau deseori la asemenea operațiuni pentru a-și curăța bilanțul, conform recomandărilor oferite chiar de Banca Națională a României. De altfel, din studiul comparativ la nivelul Europei Centrale Prevederi fiscale privind cesiunea de creanțe de către instituțiile de credit, realizat de Deloitte România, reiese că tratamentul fiscal aplicabil în țara noastră în cazul cesiunii de creanțe este unul dintre cele mai costisitoare, în comparație cu alte țări din Europa Centrală.

Menționăm că, înainte de 2018, creanțele aferente clienților cu întârzieri la plată erau, cel mai adesea, cesionate către societăți specializate, dotate cu infrastructura necesară recuperării acestora. Dar, în ultimii trei ani și jumătate, din cauza nivelului ridicat de impozitare, piața cesiunii de creanțe neperformante s-a blocat (s-au realizat foarte puține tranzacții de acest tip), băncile preferând să gestioneze intern recuperarea acestora, chiar cu riscul unor costuri mai mari cu ajustările pentru deprecierea creanțelor.

Limitările existente și riscul menținerii lor

Concret, în prezent, în România, pierderea înregistrată ca urmare a cesiunii de creanțe este deductibilă doar în proporție de 30%. Cu alte cuvinte, 70% din această pierdere este inclusă în baza impozabilă și taxată cu 16%, impozit pe profit. Prin urmare, orice vânzare la un preț mai mic de 11 cenți la un dolar duce creditorul într-un impozit de plată mai mare decât venitul din cesiune.

Menținerea acestor limitări este cu atât mai discutabilă cu cât este de așteptat ca nivelului creditelor neperformante să crească în viitorul apropiat. Mai exact, ca urmare a derulării celor mai recente teste de stres în sectorul bancar, Banca Națională a României a estimat creșterea ratei creditelor neperformante pentru decembrie 2022 la 9,9% în scenariul de bază și la 19,4% în scenariul advers. În prezent, rata creditelor neperformante în România este de 3,94%, comparativ cu 2,5%, în UE (la momentul martie 2021), iar expirarea măsurilor de ameliorare a efectelor pandemiei (moratorii) este doar una din cauzele care pot conduce neîndoielnic la creșterea ratei de credite neperformante. Totodată, indicativ, dorim să reamintim că în perioada care a urmat crizei financiare din 2008 această rată a depășit 20%.

Astfel, în cazul în care regulile fiscale se mențin, băncile vor avea de ales între a menține creditele neperformante în bilanț, ceea ce ar genera costuri suplimentare cu ajustările pentru deprecierea creanțelor și cu asigurarea resurselor necesare pentru monitorizarea și recuperarea acestora, sau a le cesiona către firme specializate în recuperare, dar cu costuri foarte mari impuse de taxarea excesivă.

Unde se plasează România?

Modificarea reglementărilor privind impozitarea în cazul cesiunilor de creanțe ar fi o măsură benefică pentru toți agenții economici, dar mai ales pentru bănci, având în vedere că ar încuraja vânzarea creditelor neperformante către societăți specializate în recuperarea acestora și le-ar permite să se concentreze pe activitatea lor economică de bază: atragerea de depozite și acordarea de credite.

În acest sens, se poate urma exemplul mai multor țări din regiune cu regimuri fiscale mult mai favorabile aplicabile în astfel de tranzacții. Din studiul efectuat de Deloitte România reiese că 11 țări dintre cele 16 analizate permit deductibilitatea integrală a pierderilor înregistrate ca urmare a cesiunii creanțelor și doar cinci, printre care și România, au ales să limiteze deductibilitatea acestora, dintre care România, cel mai drastic. Mai mult, chiar și din cele șapte țări care aplică limite de deductibilitate, celelalte oferă totuși un tratament fiscal mai favorabil decât cel din România. Spre exemplu, Polonia acceptă deductibilitate integrală în cazul cesiunii către fonduri specializate, iar Letonia permite deductibilitatea pierderii atunci când creanțele sunt vândute către o țară din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau către un stat cu care are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri.

În concluzie, modificarea sistemului de impozitare în cazul cesiunilor de creanțe neperformante în sensul transformării într-unul mai puțin împovărător pentru cei care oricum înregistrează pierderi din cauza neîncasării acelor creanțe, ar ajuta la îmbunătățirea situației financiare a entităților afectate și le-ar permite concentrarea pe activitatea lor principală. Nu în ultimul rând, o astfel de măsură ar sprijini circulația banilor în economie.

Alexandra Smedoiu, Partener DELOITTE ROMÂNIA
Anca Ghizdavu, Senior Manager DELOITTE ROMÂNIA
Cristina Borș, Manager, Impozitare Directă DELOITTE ROMÂNIA

 
Secţiuni: Fiscalitate, Opinii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “România taxează drastic vânzarea creditelor neperformante. Cum se procedează în alte țări?”

  1. Creanţele neperformante reprezintă, în fapt, ”deșeuri” financiare, iar societățile de recuperare de creanțe veritabili ”vidanjori” financiari. În măsura în care acestea sunt exeternalizate se securizează prin igienizare sistemul financiar, însă cu prețul ”poluării” circuitului civil general, motiv pentru care, așa cum ”poluatorul plătește”, și agenții financiari trebuie să suporte prețul salubrizării lor financiare, tocmai prin acest sistem de fiscalizare a pierderilor. Pierderile de acest fel ale activității financiare a instituțiilor de credit nu se evaporă, ci ele conduc la împovărarea tuturor.
    În fapt, articolul are o puternică miasmă de propagandă/lobby în favoarea instituțiilor de credit, dezvăluind trunchiat situația, exclusiv în favoarea lor.
    Personal, câtă vreme neperformanța instituțiilor de credit autohtone este mai mare decât a celor rezidente în statele la care se raportează analiza părtinitoare, mi se pare echitabil ca și prețul suportat de acestea prin taxarea ”rebuturilor” scoase pe piață să fie mai mare, potrivit principiului proporționalității. V.B.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD