Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. unele dispoziții privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea pronunţată de ÎCCJ-DCD
04.11.2021 | Silvia BĂLAN

Secţiuni: CCR, Dezlegarea unor chestiuni de drept, Drept constitutional, Dreptul muncii, Drepturile omului, Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Silvia Balan

Silvia Balan

În Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1053 din 3 noiembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 408/2021 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 1692 din același act normativ.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Iordache și Gheorghe Mireț în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor împotriva unor decizii de pensionare.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, și ale art. 1692 din același act normativ și au următorul cuprins

Prevederile art. 1691 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.”

Prevederile art. 1692:
„(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.”

Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea mai multor dosare și dispune conexarea acestora.

În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea și principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar instanța de contencios constituțional a respins excepțiile de neconstituționalitate, nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii cu excepția Deciziei Curții Constituționale nr. 230/2021 și a Deciziei nr. 296/2021 care au fost publicate în Monitorul Oficial al României în anul 2021.

Referitor la invocarea încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, analizând critici similare aduse prevederilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de instanța supremă, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” este constituțională. Faptul că prin critica formulată autorii excepției se opun interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.

În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, în esență, că aplicarea normei în vigoare la data recalculării pensiei nu are semnificația aplicării retroactive a acesteia și că, potrivit dispozițiilor art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.” Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie.

Referitor la susținerile privind caracterul discriminatoriu al dispozițiilor legale criticate, Curtea a apreciat că acestea nu sunt întemeiate, reținând că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale  art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții considerate mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 1691 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu nu are semnificația unei discriminări a titularilor acestora. Aceasta este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei de apreciere, în sensul neacordării beneficiului creșterii punctajelor anuale și beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de art. 1691 din Legea nr. 263/2010.

De asemenea, referitor la invocarea diferenței de tratament generate de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că, sub acest aspect, criticile formulate apar ca fiind lipsite de susținere.

Pentru aceleași considerente, sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, prevederile de lege criticate nefiind de natură să îngrădească dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de garanțiile specifice unui proces echitabil.

Curtea a reținut că este neîntemeiată și critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege”, deoarece prevederile de lege criticate nu înlătură din legislație regimul juridic prin care s-a urmărit să se țină seama de circumstanțele desfășurării activității în alte condiții de muncă decât cele normale.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel încât dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior, nu este afectat. În consecință, criticile privind încălcarea dispozițiilor din Constituție invocate sunt neîntemeiate.

Întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție, invocate ca fiind încălcate, nu au incidență în cauză.

În ceea ce privește invocarea încălcării art. 108 alin. (2) din Constituție, Curtea a precizat că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. Curtea a mai menționat că în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege.

Referitor la dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reținut, cu titlu preliminar, că excepția de neconstituționalitate privind aceste dispoziții legale îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Criticile aduse dispozițiilor art. 1692 din Legea nr. 263/2010 se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 1691 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 1692 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 1691 din aceeași lege.

Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 1692 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 1692 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 1691 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.

Curtea a constatat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 1691 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.

Examinând în continuare critica potrivit căreia dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situația persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 1691 alin. (1) din aceeași lege – respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea a reținut că recalcularea pensiei în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Dispozițiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 1691 din lege se efectuează din oficiu.”

Justificarea faptului că dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 1691 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 1691 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 1691 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 1692 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care este aplicabil tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 1691 din aceeași lege.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

Distinct de aceste considerente, referitor la criticile formulate în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 124 din Constituție, Curtea reține că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să își aroge atribute specifice puterii legislative.

Referitor la invocarea celorlalte dispoziții din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, Curtea constată că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu sfera de incidență a prevederilor de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reținută relevanța acestora în soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:

respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată
constată constituționalitatea prevederile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 1692 din același act normativ în raport cu criticile formulate.

Av. Silvia Bălan, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti