Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice
05.11.2021 | Marie-Louise ZANFIR

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Marie-Louise Zanfir

Marie-Louise Zanfir

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1063 din 5 noiembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 520/2021 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Sorin Jurju într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 26 și 53 din Constituție, precum și art. 8 și 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia expune elemente de fapt din cadrul dosarului de urmărire penală, cu accent pe încheierea judecătorului de drepturi și libertăți prin care s-a dispus, în cursul urmăririi penale, interceptarea convorbirilor sale telefonice. În continuare invocă considerentele Deciziei nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, prin care Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională. Totodată, invocă Hotărârea din 4 decembrie 2015, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Zakharov împotriva Rusiei.

Apreciază că sintagma „de către organele de urmărire penală” cuprinsă de art. 342 din Codul de procedură penală este neconstituțională în situația în care se apreciază că măsura supravegherii tehnice se poate contesta doar în procedura de cameră preliminară. Susține că examenul jurisprudențial a arătat că sintagma criticată limitează accesul la verificarea legalității doar în cazul actelor emise sau administrate de organele de urmărire penală. Or, judecătorul de drepturi și libertăți nu este organ de urmărire penală, deci încheierile emise de acesta nu pot face obiectul cenzurii judecătorului de cameră preliminară decât în contextul în care legea o prevede expres, cum este cazul verificării legalității și temeiniciei măsurii preventive.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, autorul acesteia este nemulțumit de faptul că în cadrul procedurii de cameră preliminară nu poate fi contestată legalitatea încheierii prin care se admite măsura supravegherii tehnice și a mandatului de supraveghere tehnică.

În privința măsurii supravegherii tehnice, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor procesual penale, aceasta este dispusă de un judecător de drepturi și libertăți, acesta exercitându-și controlul în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 139 din Codul de procedură penală. Cu toate acestea, Curtea a reținut că instanța europeană a respins deja raționamentul care conduce la concluzia potrivit căreia calitatea de magistrat a celui care dispune și supraveghează înregistrările implică, ipso facto, legalitatea și conformitatea acestora cu art. 8 din Convenție, întrucât un astfel de raționament face inoperant orice recurs formulat de părțile interesate. Prin urmare, Curtea a concluzionat că, în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerință în viața privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori încuviințării și punerii în executare a supravegherii tehnice. Astfel, persoana supusă măsurilor de supraveghere tehnică trebuie să poată exercita acest control în scopul verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii, precum și a modalităților de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, procedură reglementată de dispozițiile art. 142-144 din Codul de procedură penală. Din această perspectivă, controlul a posteriori în materie trebuie să se refere la analiza legalității măsurii supravegherii tehnice, indiferent dacă această verificare se realizează în cadrul procesului penal sau independent de acesta (Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017).

Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că în cadrul procesului penal se poate contesta atât legalitatea mijlocului de probă, cât și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute înregistrările. Acest lucru presupune că judecătorul cauzei se pronunță inclusiv asupra legalității încheierii prin care se admite măsura supravegherii tehnice și a mandatului de supraveghere tehnică. Aceeași concluzie se desprinde și din cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Av. Marie-Louise Zanfir, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti