Secţiuni » Arii de practică » Business » Energie
Energie
CărţiProfesionişti
 

Blackout – coal, climate and the last energy crisis” de Richard Heinberg – semnele prevestitoare ale unei (potențiale) lebede negre
09.11.2021 | Ionela CUCIUREANU

Secţiuni: Energie, Opinii, Povestim cărți, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Ionela Cuciureanu

Ionela Cuciureanu

Discuțiile din ce în ce mai prezente în media în ultima vreme cu privire la așa numitul „blackout” – mult temuta „apocalipsă energetică”, acreditate chiar de guvernele anumitor state, (care au intenționat să își pregătească cetățenii, pentru eventualitatea unei întreruperi a furnizării energiei pentru o perioadă care ar putea ajunge chiar și la 2 săptămâni), au făcut ca „blackoutul” să devină un subiect din ce în ce mai popular. Media, avidă de senzațional, preia o întreagă varietate de teorii și le rostogolește în spațiul public într-un efect al bulgărelui de zăpadă.

Ei bine, lucrarea lui Richard Heinberg[1] tocmai acest lucru nu este. Nu este o descriere geopolitică a consecințelor dezastruoase pe care această lebădă neagră – în măsura în care, din cauza ignoranței noastre, ar rămâne o lebădă neagră, dacă ținem cont de toate elementele palpabile care o prevestesc – le-ar putea avea asupra celor afectați, de la state și organizații internaționale până la persoane fizice și juridice, nici o analiză contrafactuală a cum ar arăta viitorul sub aspect energetic dacă utilizarea resurselor s-ar fi realizat într-un mod mai rațional.

Lucrarea este o radiografie a dependenței marilor puteri de cărbune, explicând faptul că acesta alimentează aproximativ 50% din producția de electricitate din SUA, asigurând un sfert din energia totală a țării, precum și faptul că creșterea economică feroce a Chinei și Indiei se bazează pe electricitatea generată de cărbune. Cărbunele se prezintă în prezent ca o soluție la multe dintre problemele noastre energetice cu creștere rapidă. Cu toate acestea, în timp ce susținătorii cărbunelui încurajează creșterea dependenței de cel mai poluant dintre toți combustibilii fosili, aceasta dependență are implicații cruciale pentru știința climatică, politica energetică, economia mondială și geopolitică deopotrivă.

TOP 3 CITATE

In the real world, time-based extraction profiles for non-renewable resources tend to conform to a modified bell curve. Extraction starts slowly, increases as demand grows and exploration efforts expand, reaches a peak when the most easily-accessed portion of the resource has been depleted, and declines gradually thereafter as only the more remote and lower-quality deposits are able to be found and produced. Again, back to our example: Suppose your soup cans aren’t stacked nicely in the cupboard, but have been randomly concealed around the house by a deranged former housekeeper, some in plain sight and others hidden in walls and under floor boards (this more closely resembles the actual situation with non-renewable natural resources, which must be located through prospecting efforts). You will find the cans that are in plain sight right away and exhaust them fairly quickly; after your brother has shown up and the two of you have polished off those first few, you may have to spend considerable time and effort taking the house apart, combing the wreckage for more. Perhaps many days or even weeks later, after your famished sister and nephew have joined in the search, will you discover the last can.”[2]

Europe (excluding the United Kingdom) and Japan are perhaps best poised to afford the transition to renewable energy. The United States will be handicapped by its poor rail system, its high dependence on cars and trucks, and its highly industrialized food system. Russia and other major fossil fuel producers will need to use all of the income from diminishing production of oil, gas, and coal to fund the transition. China and India will have greater difficulty in the early period of transition because their current coal-based economic development model is taking them in the wrong direction fast. Poor, less-industrialized nations will leapfrog the fossil fuel-based development model (which is quickly becoming unaffordable in any case) and will prioritize traditional subsistence agriculture supplemented by the lowest-cost versions of renewable electricity generation technologies.[3]

In the negative sense: Once world coal production peaks, unless nations are already well on the way toward a renewable energy economy, they won’t have a high net energy source available to keep the lights on and fund a further transition that only begins at that time. The peak of world oil production in 2010 will impact the world economy profoundly. Without a coherent effort to proactively reduce energy consumption further while developing renewable sources, the decline of energy from coal toward the middle of the century will deliver a coup de grace to industrial civilization, making the maintenance of electrical grids problematic to impossible. We will then have come to the end of the road, having used nature’s endowment of cheap, energy-dense fuels without having built a bridge to the future. What follows is the final Blackout.”[4]

CE MI-A PLĂCUT

După cum au remarcat și criticii, „Blackout” trage  un semnal de alarmă atât pentru partizanii teoriilor conform cărora viitorul nostru este garantat de rezervele de cărbune pentru câteva secole de acum încolo, dar și pentru ecologiștii  ale căror perspective sunt de foarte multe ori nerealiste.

Lucrarea este documentată meticulos, enciclopedic aproape, și deși pare centrată exclusiv pe industria cărbunelui, la finalul parcurgerii sale, cititorul va realiza că este de fapt o pledoarie pentru orientarea către sursele regenerabile de energie, singurele capabile în mod concret să asigure o securitate energetică pentru umanitate.

Autorul ilustrează totodată dezavantajele unei strategii energetice bazate pe cărbune, respectiv insuficiența acestuia, mai ales conform studiilor care demonstrează că vârful producției de cărbune utilizabil poate fi de fapt la mai puțin de două decenii distanță, costurile în creștere și bineînțeles, efectul asupra mediului înconjurător, un efect care nu poate fi sub nicio formă neglijat, reducerea consumului de cărbune fiind o adevărată provocare.

CE NU MI-A PLĂCUT

Heiberg în mod clar nu și-a propus să scrie literatură de popularizare, așa că deși titlul este unul foarte atractiv, nu suntem în fața unei lecturi ușoare, astfel că dacă vă gândeați să o lăsați pentru o seară de vineri, asortată cu un vin fiert, vă puteți reconsidera opțiunea.

Pentru un neofit în sfera energiei, densitatea informațiilor, precum și modul în care Heinberg își structurează și dezvoltă lucrarea face ca parcurgerea acesteia să fie uneori greoaie, necesitând reluarea unor date, grafice, tabele etc. Cu toate acestea, răbdarea cititorului este într-un final răsplătită, pentru că Blackout este construită asemenea unui puzzle – odată parcursă ultima pagină, imaginea de ansamblu capătă contur.


[1] Disponibilă aici.
[2] Op.cit., p. 14: „În lumea reală, profilurile de extracție bazate pe timp pentru resursele neregenerabile tind să se conformeze unei curbe clopot modificate. Extracția începe lent, crește pe măsură ce cererea crește și eforturile de explorare se extind, atinge un vârf când partea cea mai ușor accesibilă a resursei a fost epuizată și scade treptat după aceea, deoarece numai zăcămintele mai îndepărtate și de calitate inferioară pot fi găsite și produs. Din nou, revenind la exemplul nostru: Să presupunem că dozele de supă nu sunt stivuite frumos în dulap, ci au fost ascunse aleatoriu în jurul casei de o fostă menajeră tulburată, unele la vedere, iar altele ascunse în pereți și sub scânduri (mai mult seamănă foarte mult cu situația actuală a resurselor naturale neregenerabile, care trebuie localizate prin eforturi de prospectare). Veți găsi imediat conservele care sunt la vedere și le veți epuiza destul de repede; după ce fratele tău a apărut și voi doi le-ați teminat pe primele câteva, s-ar putea să trebuiască să petreceți timp și efort considerabil pentru a scotoci prin toată casa, pentru mai multe. Poate multe zile sau chiar săptămâni mai târziu, după ce sora și nepotul tău flămând s-au alăturat căutării, vei descoperi ultima cutie.
[3] Idem, p. 161: „Europa (cu excepția Regatului Unit) și Japonia sunt poate cel mai bine pregătite să-și permită tranziția la energia regenerabilă. Statele Unite vor fi afectate de sistemul feroviar sărac, dependența mare de mașini și camioane și de sistemul alimentar extrem de industrializat. Rusia și alți producători majori de combustibili fosili vor trebui să folosească toate veniturile din scăderea producției de petrol, gaze și cărbune pentru a finanța tranziția. China și India vor întâmpina dificultăți mai mari în perioada timpurie de tranziție, deoarece modelul lor actual de dezvoltare economică pe bază de cărbune le duce rapid în direcția greșită. Națiunile sărace, mai puțin industrializate, vor depăși modelul de dezvoltare bazat pe combustibili fosili (care devine rapid inaccesibil în orice caz) și vor acorda prioritate agriculturii tradiționale de subzistență, completate de versiunile cele mai ieftine ale tehnologiilor de generare a energiei electrice din surse regenerabile.”
[4] Idem, p. 167:„ În sens negativ: odată ce producția mondială de cărbune atinge vârful, cu excepția cazului în care națiunile sunt deja pe drumul spre o economie de energie regenerabilă, ele nu vor avea o sursă netă mare de energie disponibilă pentru a menține luminile aprinse și a finanța o tranziție ulterioară care începe abia la acel timp. Vârful producției mondiale de petrol în 2010 va avea un impact profund asupra economiei mondiale. Fără un efort coerent de reducere proactivă a consumului de energie în continuare, în timp ce se dezvoltă sursele regenerabile, declinul energiei din cărbune spre mijlocul secolului va oferi o lovitură de grație civilizației industriale, făcând întreținerea rețelelor electrice problematică până la imposibilă. Vom fi ajuns apoi la capătul drumului, utilizând dotarea naturii de combustibili ieftini, denși în energie, fără a fi construit un pod către viitor. Ceea ce urmează este Blackoutul final”.


Av. drd. Ionela Cuciureanu

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti