« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Legea nr. 87/2020 „Mi se aplică”? Persoanele îndreptățite la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului
09.11.2021 | Răzvan Nicolae POPESCU

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Răzvan Nicolae Popescu

Răzvan Nicolae Popescu

1. Preambul

La ora actuală în practica dosarelor de Legea nr. 87/2020 (în realitate Legea nr. 18/1991) există o serie de întrebări cu privire la persoanele cărora li se aplică noile prevederi ale art. 27 alin. 23, referitoare la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent unei construcții achiziționate în baza Legii nr. 112/1995.

În acest sens o serie de persoane care au depus cereri de constituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 87/2020 primesc de la primării o adresă care cuprinde următoarele mențiuni:

“… din economia art. 27 alin. (23) din Legea nr. 18/1991, reiese ca legiuitorul a avut în vedere doar cumpărătorii inițiali ai imobilelor vândute de stat în temeiul Legii nr. 112/1995, nu și pe cei care, prin acte ulterioare translative de proprietate, au dobândit un bun care, la un moment anterior, a făcut obiectul acestei legi…”.

Față de acest tip de adresă, în practică, s-au ridicat o serie de întrebări: (i) Legea nr. 87/2020 (mai precis modificările din Legea nr. 18/1991 aduse de Legea nr. 87/2020) se aplică numai cumpărătorilor inițiali în baza Legii nr. 112/1995 sau și succesorilor acestora (ex. moștenitori, subdobânditori etc.) și (ii) dacă adresa emisă de primarii reprezintă sau nu o soluționare administrativă a dosarului sau o simpla informare.

Prin prezentul material urmează să adresăm răspunsurile la cele două întrebări apărute în practică.

2. Identificarea cadrului legal

După cum am precizat în cadrul unui material precedent (Legea nr. 87/2020 – Dobândirea dreptului de proprietate asupra curții) Legea nr. 18/1991, mai precis prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991 au avut mai multe forme în timp.

Până la data de 08.08.2018 prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991 aveau următorul conținut:

(1) Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile.

(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

(21) Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.

(22) În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foştii proprietari iar aceştia deţineau la acel moment adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare – cumpărare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulităţii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

(3) Pentru terenurile aflate în exploatarea societăţilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, comisiile locale şi cele judeţene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi vor elibera titlurile de proprietate.

(4) Membrii şi conducerea acestor societăţi agricole au obligaţia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operaţiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judeţene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.

(41) Primarul va afişa lunar suprafaţa constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum şi suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale.

(5) Încălcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiinţarea, de drept, a societăţilor agricole în cauză.

(6) La desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei, la realizarea activului şi la plata pasivului, în condiţiile prevăzute de lege.“

Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 231/2018 prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991 au fost modificate inclusiv prin inserarea alin. 23, în perioada 09.08.201822.05.2019 textul având următorul conținut:

(23) În cazul terenurilor aferente locuinţei, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, astfel:

a) dacă solicitanţii figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale;

b) dacă terenul este în proprietatea statului român şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.”

Ulterior a intrat în vigoare Legea nr. 105/2019, iar prevederile art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 au suferit modificări, în perioada 23.05.201928.06.2020 având următorul conținut:

“(23În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi a curţii şi grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, astfel:

a) dacă solicitanţii figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale;

b) dacă terenul este în proprietatea statului român şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.”

În fine, în baza Legii nr. 87/2020 prevederile art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 au fost din nou modificate, de la data de 28.06.2020 și până în prezent având următorul conținut:

(23) În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curţii şi grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, pot solicita, la cerere, comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, astfel:

a) dacă deţinătorii sau moştenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale;

b) dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.”

3. Posibilele situații juridice

3.1. Deținătorul imobilului este cumpărătorul nemijlocit în baza Legii nr. 112/1995

Prima ipoteză de lucru este aceea în care cererea de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este formulată de chiar cumpărătorul construcției în baza Legii nr. 112/1995.

În această ipoteză considerăm că nu există niciun dubiu de interpretare al Legii nr. 18/1991 (astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 87/2020) în sensul că aceasta se aplică.

La baza acestei teze stă chiar conținutul textului legal al art. 27 alin. 23 care folosește în mod expres noțiunea de:

inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe ”.

3.2. Deținătorul imobilului este moștenitorul cumpărătorului nemijlocit în baza Legii nr. 112/1995

A doua ipoteză de lucru este aceea în care cererea de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este formulată de moștenitorul persoanei care a cumpărat construcția în baza Legii nr. 112/1995.

Și în această ipoteză considerăm că nu există niciun dubiu de interpretare al Legii nr. 18/1991 (astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 87/2020) în sensul că aceasta se aplică.

La baza acestei teze, stă chiar conținutul textului legal al art. 27 alin. 23 care folosește în mod expres noțiunea de:

“… deţinătorii sau moştenitorii acestora, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe …”.

3.3. Deținătorul imobilului este o persoană care a cumpărat (dobândit în orice mod) imobilul de la cumpărătorul nemijlocit în baza Legii nr. 112/1995 după data de 28.06.2020

A treia ipoteză de lucru este aceea în care cererea de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este formulată de persoană care a cumpărat (dobândit în orice mod) imobilul de la cumpărătorul nemijlocit în baza Legii nr. 112/1995, prin intermediul unui act juridic încheiat după data de 28.06.2020 (ex. contract de vânzare, contract de donație, executare silită etc.).

Și în această ipoteza considerăm că noile prevederi ale Legii nr. 18/1991 (astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 87/2020) sunt pe deplin aplicabile.

Din punctul nostru de vedere, odată cu modificarea Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 87/2020, respectiv la data de 28.06.2020, s-a născut, ope legis, vocația mai multor persoane de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente construcțiilor cumpărate în baza Legii nr. 112/1995.

De exemplu, dacă luăm cazul unei persoane care a cumpărat o construcție (ex. locuință) la nivelul anului 1997, în baza Legii nr. 112/1995, și, care a păstrat-o până la dată intrării în vigoare a Legii nr. 87/2020, considerăm că la data de 28.06.2020 în patrimoniul acestei persoane s-a născut o vocație de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției achiziționate.

Spunem că s-a născut doar o vocație, iar nu un veritabil drept subiectiv civil deoarece constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente locuințelor cumpărate se realizează numai în condițiile legii (ex. formularea unei cereri adresate comisiei locale, depunerea tuturor înscrisurilor doveditoare, îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de lege etc.).

Până la clarificarea, în concret, a tuturor aspectelor impuse de procedurile administrative / jurisdicționale reglementate de Legea nr. 18/1991 și alte acte normative incidente, o persoană (chiar cumpărător în baza Legii nr. 112/1995) nu poate cunoaște dacă va beneficia sau nu de constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Spre exemplu, este posibil ca o persoană să dobândească o locuință într-un imobil cu mai multe unități locative, în baza Legii nr. 112/1995, și să nu beneficieze de constituirea dreptului de proprietate asupra terenului față de faptul că imobilul sau nu este înscris în cartea funciară, impediment care până nu este înlăturat (ex. prin intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară) să atragă imposibilitatea beneficierii de obținerea dreptului de proprietate.

În măsura în care cumpărătorul nemijlocit al imobilului (adică cel care a cumpărat de la stat / unitatea administrativ-teritorială în baza Legii nr. 112/1995) înstrăinează dreptul de proprietate asupra construcției către un terț (de ex. prin intermediul unui contract de vânzare) considerăm că subdobânditorul primește în patrimoniu și vocația la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent.

Pentru actele de transfer constând în contracte de vânzare teza noastră are la baza prevederile art. 1673 alin. 2 din noul Cod civil:

Odată cu proprietatea cumpărătorul dobândeşte toate drepturile şi acţiunile accesorii ce au aparţinut vânzătorului.”.

Considerăm că vocația de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției reprezintă o “acțiune accesorie “dreptului de proprietate asupra construcției, și, în baza normei juridice expuse anterior, se transmite de la cumpărătorul nemijlocit în baza Legii nr. 112/1995 către subdobânditor, respectiv către cel care cumpără imobilul.

Dreptul de proprietate asupra lucrului vândut este privit de legiuitor ca fiind un drept principal.

O dată cu transmiterea unui drept principal, ca regulă generală, se transmit și toate drepturile accesorii în baza principiului accesorium sequitur principale (accesoriul urmează soarta principalului).

In materia dreptului pozitiv, cu privire speciala asupra drepturilor,  principiul accesorium sequitur principale este reglementat de art. 546 alin. 3 din noul Cod civil:

Dacă nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmează situaţia juridică a bunului principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a bunului principal.”

Norma juridică expusă mai sus este deși reglementată în materia bunurilor se aplică și în materia drepturilor, astfel cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 542 alin. 1 din noul Cod civil:

Dacă nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora.”

Or, față de faptul că nici Legea nr. 18/1991 și nici Legea nr. 87/2020 nu conțin prevederi legale potrivit cărora în cazul înstrăinării dreptului de proprietate asupra unei construcții dobândite în baza Legii nr. 112/1995 dobânditorul nu dobândește și vocația de a obține terenul aferent construcției, considerăm că vocația se transmite astfel încât și subdobânditorul este îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției.

Pentru orice alt mijloc de dobândire a proprietății, după data de 28.06.2020, considerăm că raționamentul expus anterior rămâne perfect valabil față de faptul că legea reglementează faptul că dispozițiile din materia contractului de vânzare, în privința obligațiilor vânzătorului, sunt aplicabile, afară de prevederi contrare, în cazul oricărui alt act translativ (ex. contract de donație, contract de schimb, contract de dare în plata etc.).

În acest sens sunt prevederile art. 1651 din noul Cod civil care prevăd:

Dispoziţiile prezentului capitol privind obligaţiile vânzătorului se aplică, în mod corespunzător, obligaţiilor înstrăinătorului în cazul oricărui alt contract având ca efect transmiterea unui drept, dacă din reglementările aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligaţii în general nu rezultă altfel.”.

Norma care reglementează transferul de la vânzător la cumpărător a tuturor drepturilor și acțiunilor accesorii este reglementată prin art. 1673 alin. 2 din noul Cod civil, articol care face parte din Subsecțiunea 5 intitulată sugestiv “Obligațiile vânzătorului“, fiind astfel aplicabilă ori de câte ori legea nu prevede altfel.

3.4. Deținătorul imobilului este o persoană care a cumpărat (dobândit în orice mod) imobilul de la cumpărătorul nemijlocit în baza Legii nr. 112/1995 anterior datei de 28.06.2020

A patra ipoteză de lucru este aceea în care cererea de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este formulată de persoana care a cumpărat (dobândit în orice mod) imobilul de la cumpărătorul nemijlocit în baza Legii nr. 112/1995, prin intermediul unui act juridic (ex. contract de vânzare, contract de donație, executare silită etc.) anterior datei de 28.06.2020.

Și în această ipoteza considerăm că noile prevederi ale Legii nr. 18/1991 (astfel cum această a fost modificată prin Legea nr. 87/2020) sunt pe deplin aplicabile.

Teza de mai sus are la baza argumentele ce urmează a fi expuse în continuare.

În primul rând, considerăm că noile prevederi legale au fost edictate în vederea clarificării regimului juridic al unor bunuri, iar nu în considerarea calităților anumitor persoane.

În acest sens par să fi fost dezbaterile din Camera Deputaților la momentul adoptării acestui act normativ:

Domnul Corneliu Olar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această lege rezolvă o problemă de situaţie juridică a terenurilor. Este o lege aşteptată de aproape 30 de ani, prin care rezolvăm situaţia juridică a terenurilor de sub construcţii şi aferente construcţiilor.”[1]

Legea nr. 112/1995 reprezintă, la bază, un act normativ cu caracter reparatoriu, act menit sa îndrepte o serie de nelegalități săvârșite de statul comunist în perioada 1945-1989.

Natura reparatorie a acestui act normativ rezultă din prevederile art. 1 din Legea nr. 112/1995:

Foştii proprietari – persoane fizice – ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege.”.

La rândul său, Legea nr. 18/1991 reprezintă, la baza, tot un act normativ cu caracter reparatoriu, destinat reparării cooperativizărilor nelegale realizate tot de statul comunist.

Natura reparatorie a acestui act normativ rezultă din prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 18/1991:

Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.”

Deci, la o primă vedere, atât Legea nr. 112/1995 cât și Legea nr. 18/1991 sunt acte normative reparatorii.

Ca regulă generală afirmația de mai sus este adevărată.

Cu toate acestea, atât Legea nr. 112/1995, cât și Legea nr. 18/1991 conțin și prevederi care nu au caracter reparatoriu, fiind edictate pentru generarea unor beneficii, iar nu pentru repararea unor nedreptăți.

În acest sens Legea nr. 112/1995 a permis și permite în continuare anumitor chiriași să achiziționeze diverse construcții la prețuri sub valoarea de circulație (a se vedea art. 9 din Legea nr. 112/1995).

Tot în acest sens Legea nr. 18/1991 a permis și permite în continuare anumitor titulari ai unor drepturi de folosință să-și convertească aceste drepturi în veritabile drepturi de proprietate (a se vedea art. 36 din Legea nr. 18/1991 ).

Deci, deși acte eminamente reparatorii, atât Legea nr. 18/1991 cât și Legea nr. 112/1995 conțin o serie de prevederi legale privind instituirea anumitor beneficii.

În realitate noile prevederi introduse în Legea nr. 18/1991 prin Legea nr. 87/2020, în privința art. 27, sunt prevederi care intră în sfera de excepție a prevederilor care instituie anumite beneficii, iar nu în sfera generală a măsurilor de reparație a nedreptăților realizate de regimul comunist.

Fiind măsuri destinate instituirii anumitor beneficii, acestea au menirea de a reglementa situația juridică a unor bunuri, accentul fiind pus pe situația în care se găsesc bunurile la data intrării legilor în vigoare, iar nu pe situația anumitor persoane, cum este cazul prevederilor generale ale Legii nr. 112/1995 și Legii nr. 18/1991.

Cu alte cuvinte, contează mai puțin, spre deloc, calitatea persoanelor care se regăsesc în anumite ipoteze prevăzute de lege, ceea ce este important fiind situația bunurilor.

Or, față de această împrejurare, prevederile legale în discuție nu trebuie interpretate prin raportare la calitățile persoanelor care dețin bunurile (ex. cumpărător în baza Legii nr. 112/1995 sau subdobânditor), ci prin raportare la regimul juridic al bunurilor (ex. teren aferent unei construcții).

În al doilea rând, chiar Legea nr. 18/1991 permite constituirea dreptului de proprietate în favoarea oricărei persoane care are calitatea de deținător, independent de modul în care a ajuns să dețină bunul (ex. direct prin cumpărare în baza Legii nr. 112/1995 sau prin cumpărare de la o persoană care la rândul ei a cumpărat in baza Legii nr. 112/1995).

În acest sens trebuie observat că art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 vorbește de noțiunea de “deținător“ al bunului, iar nu de dobânditor nemijlocit prin cumpărare în baza Legii nr. 112/1995:

În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curţii şi grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului …”.

Noțiunea de “deținător“ este la rândul ei definită prin art. 3 din Legea nr. 18/1991:

În sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.”.

După cum se poate observa definiția noțiunii de deținător este extrem de largă, acoperind practic toate ipotezele care pot apărea în practică.

Definiția nu este restrânsă numai la dobânditorii inițiali ai construcțiilor, în baza Legii nr. 112/1995, neexistând nicio normă juridică care să permită o astfel de limitare în aplicarea legii.

Cu alte cuvinte, în sensul Legii nr. 18/1991, noțiunea de deținător este cel care stăpânește bunul, indiferent cu ce titlu (ex. proprietate, moștenire, închiriere etc).

O abatere de la această regulă trebuie să fie clar prevăzută de lege, astfel cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 10 din noul Cod civil:

Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.”.

Legea nr. 18/1991 nu conține nicio prevedere legală prin care noțiunea de “deținători“, folosită de art. 27 alin. 23 să fie altfel interpretată decât în sensul larg dat de art. 3 din același act normativ, caz în care acest text rămâne să se aplice oricărui dobânditor al unui imobil cumpărat inițial în baza Legii nr. 112/1995.

În al treilea rând, condițiile impuse de art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 privesc situația juridică a imobilului (construcție și teren), independent de calitatea persoanei care solicită constituirea dreptului de proprietate (cumpărătorul inițial în baza Legii nr. 112/1995 sau un subdobânditor).

În acest sens trebuie subliniat că norma juridică se referă, iarăși, la noțiunea de “deținători“, iar nu la cumpărători nemijlociți în baza Legii nr. 112/1995:

a) dacă deţinătorii sau moştenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale;”.

Ori, unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să o facă.

Printre condițiile impuse de lege nu se regăsește și condiția ca solicitantul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor să aibă calitatea de cumpărător în baza Legii nr. 112/1995, o interpretare în acest sens reprezentând o veritabilă adăugare la lege, aspect nepermis.

4. Natura și efectele adreselor emise de primării

În ceea ce privește natura și efectele adreselor emise de primării, prin care se aduce la cunoștință solicitanților că dispozițiile Legii nr. 87/2020 urmează a fi interpretate într-un mod restrictiv, acestea sunt simple acte de informare, ele nereprezentând modalități de soluționare a dosarelor de către comisiile locale de fond funciar.

În același sens este și practica instanțelor judecătorești:

În speţă, adresa nr. _____/13.04.2021 emisă de C_________ C_________ 2 A_____ A_________ A________ DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR nu are valoarea unei propuneri de soluţionare a cererii formulate de reclamantă, ci reprezintă o simplă corespondenţă, emisă de un compartiment care nu are atribuţii în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza legilor fondului funciar.;[2]

Or, adresa nr. _____/08.02.2021 emisă de Serviciul Cadastru şi Fond Funciar, nu are valoarea unei propuneri de soluţionare a cererii formulate de reclamantă, ci reprezintă o simplă corespondenţă, emisă de un compartiment care nu are atribuţii în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza legilor fondului funciar.”[3]

5. Concluzii

În opinia noastră, apreciem că dispozițiile Legii nr. 87/2020, mai precis ale art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 87/2020, se aplică și persoanelor care au dobândit construcții de la cei care le-au cumpărat, inițial, în baza Legii nr. 112/1995.

Urmează să vedem care va fi și opinia instanțelor judecătorești naționale.


[1] Stenograma sedinței din 12.06.2019 cu ocazia dezbaterii proiectului legislativ în cadrul plenului Camerei Deputaților (disponibil aici)
[2] Sentința civilă nr. 11245/27.10.2021 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București (www.rolii.ro)
[3] Sentința civilă nr. 12159/09.09.2021 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București (www.rolii.ro)


Av. Răzvan Nicolae Popescu, Partener DUMITRU POPESCU ȘI ASOCIAȚII SPARL
Membru al DPA Legal Team

 
Secţiuni: Articole, Construcții, Drept civil, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD