« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Marieta Safta: Viitorul constituționalismului în România depinde de dezvoltarea respectului față de Constituție și lege
14.11.2021 | Robert WILLIAMS

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Interviuri, Selected | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Robert Williams

Robert Williams

Marieta Safta

Marieta Safta

Robert Williams: Stimată doamnă Marieta Safta, cine sunteți dumneavoastră?

Marieta Safta: Sunt, ca noi toți, ceea ce am primit și am dăruit de-a lungul vieții, rezultatul căutărilor, al experiențelor prin care am trecut, al interacțiunii cu oamenii pe care i-am cunoscut. Sunt un om care învață în fiecare zi și încearcă să împărtășească din ceea ce a învățat și adunat în timp, un om care iubește ideea de echilibru.

Din punct de vedere profesional, am încercat să împletesc armonios cariera juridică și didactică. S-au dezvoltat în paralel, s-au sprijinit și potențat reciproc. Astfel, după absolvirea Facultății de Drept a Universității București, în anul 1997, am ocupat prin concurs funcția de consilier juridic și, ulterior, șef serviciu juridic  la Ministerul Finanţelor – DGFPMB. În 2003 am dobândit prin concurs funcția de magistrat-asistent al Curții Constituționale, mai întâi stagiar, apoi definitiv, iar, ca urmare a promovării altor concursuri, am devenit magistrat-asistent șef și în cele din urmă prim magistrat-asistent, începând din anul 2010. Din 2008 am început activitatea didactică la Academia de Studii Economice – Departamentul de Drept, iar ulterior am devenit cadru didactic titular la Universitatea Titu Maiorescu – Facultatea de Drept. Am păstrat colaborarea cu Academia de Studii Economice, unde sunt, în prezent, și membru al Școlii Doctorale Drept. În perioada 2017-2018 am ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, unde am coordonat Direcțiile având ca obiect cooperarea internațională, europeană și drepturile omului, prevenirea criminalității și, respectiv, activitatea legislativă (elaborare, avizare acte normative).

Robert Williams: Sunteți un om extrem de ocupat și aș vrea să vorbim despre cariera dumneavoastră didactică. Ce schimbări, evoluție, vremuri sunt în disciplinele predate de către dumneavoastră? 

Marieta Safta: Am predat în principal Drept constituțional (Teorie generală și Instituții politice) și Dreptul Uniunii Europene, în mod corespunzător canalizării activității mele practice și de cercetare către aceste domenii. Sunt discipline caracterizate printr-o dinamică accentuată, mai ales datorită ”efervescenței” jurisprudențiale la nivel național și internațional. Ca urmare, este importantă ”conectarea” permanentă și urmărirea deciziilor/hotărârilor Curții Constituționale și instanțelor constituționale în general, Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este de asemenea importantă urmărirea evoluției raporturilor dintre aceste instanțe, concretizate nu doar în jurisprudența respectivă, ci și în activități pe alte planuri de dialog, cum ar fi rețelele special create, prin care se realizează un schimb intens de informații specifice, conferințele, congresele, reuniunile și temele abordate în acest cadru. Aceeași ”efervescență” există și în ceea ce privește dezvoltarea cercetării  la nivel global și tendințele ce se conturează în diverse perioade, doctrinele avansate și consolidate prin dialogul constituționaliștilor, care ajung să influențeze sistemele juridice naționale câtă vreme curțile constituționale  preiau doctrinele respective în deciziile pronunțate și determină, la rândul lor, prin puterea acestor decizii, modificarea legislaţiei naţionale.

Cred că această deschidere și conectare internațională tot mai accentuată diferențiază dreptul constituțional predat în prezent de cel predat acum câteva decenii, chiar dacă ne raportăm exclusiv la perioada de după 1991 (adoptarea actualei Constituții). În România, ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și aderarea la Uniunea Europeană au determinat și determină o abordare a constituționalismului ce integrează planurile național/european/internațional. Apariția de noi discipline demonstrează această evoluție, și am în vedere în special Dreptul constituțional al Uniunii Europene, pe care îl predau începând cu acest an la programul de Master al Facultăți de Drept al Universității Titu Maiorescu. Vorbim de dată recentă în România de Dreptul constituțional al Uniunii Europene ca disciplină distinctă de studiu (față de Dreptul Uniunii Europene). Este o abordare teoretica a construcției europene care reflectă transformările  semnificative  din ultimii ani.

Robert Williams: Doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, în plan profesional și profesiei juridice, cum arată jurisprudența Curții Constituționale în toți acești ani de funcționare?

Marieta Safta: În cei aproape 30 de ani de funcționare (vârstă pe care o împlinește anul viitor, în 2022), Curtea Constituțională a României a crescut și s-a consolidat prin jurisprudența sa. Nicio instituție nu este perfecta și mereu vor fi lucruri de îmbunătățit, însă o examinare a activității Curții  de-a lungul acestor ani demonstrează o evoluție pozitivă a controlului de constituționalitate în ansamblul său.

Fiind aproape două treimi din acest timp ”martoră” a construirii jurisprudenței Curții și eu însămi redactor al multor decizii și hotărâri, ceea ce a însemnat tot atâtea participări la ședințe și asistență la dezbateri și deliberări, am văzut cum s-au conturat veritabile ”doctrine” de drept constituțional și s-au rafinat instrumentele de realizare a controlului de constituționalitate, un rol important  avându-l și receptarea jurisprudenței altor instanțe constituționale, dintre care, în modul cel mai semnificativ, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Desigur că au fost și sunt în continuare  momente de căutări, de acumulări, de aceea port un deosebit respect ”întemeietorilor” Curții, primilor judecători ai acesteia, pentru că au venit pe un teren necunoscut, unde au trebuit să construiască de la temelie. Consacrarea actuală a obligativității erga omnes a deciziilor Curții Constituționale este în bună parte rodul muncii acelor judecători întemeietori.  Ultimii ani au venit cu noi provocări, cu creșterea complexității  cauzelor supuse soluționării Curții Constituționale, într-un peisaj juridic adesea turbulent, mai ales atunci când vorbim de intervenția unor factori de modelare a dreptului la care nici nu ne-am fi gândit, așa cum este această pandemie ce reprezint în continuare o mare încercare pentru noi toți.

Robert Williams: Ar fi nevoie de modificări legislative, o reformă a Curții Constituționale din România, mai ales că a fost în centrul unor dezbateri politice și nu numai?

Marieta Safta: Curtea Constituțională a fost înființată în anul 1992 și tot de atunci datează și legea sa de organizare și funcționare. Revizuirea Constituției în 2003 a consolidat Curtea Constituțională, cu consecința creșterii volumului de activitate al acesteia. Am perceput ”în direct” aceste schimbări, întrucât am venit la Curte chiar în anul revizuirii Constituției. După 2003, Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a fost modificată în mai multe rânduri, însă nu de o manieră care să rezolve problemele cele mai presante, precum numărul mare de dosare și creșterea duratei de soluționare a acestora.

Cred că este nevoie de o reformă a Curții Constituționale. Dezbaterile din spațiul public se referă la teme precum numirea judecătorilor sau atribuțiile instanței constituționale. Desigur că sunt subiecte extrem de importante, susceptibile de ample analize, eu am să ma refer însă la aspecte mult mai simple şi evidente, ce ţin de procedura de soluţionare a cauzelor la Curtea Constituţională. Rolul Curţii este încărcat cu cauze repetitive, loturi mari de dosare cu acelaşi obiect, precum şi, aşa cum o demonstrează soluţiile pronunţate, cu multe cauze inadmisibile, unde Curtea nu intră în examinarea fondului excepţiilor de neconstituţionalitate. Efortul de gestionare din punct de vedere procedural al acestor cauze este disproporţionat în raport cu deciziile  pronunţate, care, de regulă, nu fac decât să trimită la precedentele Curţii în materie. Se consumă aceleaşi resurse materiale şi umane precum în dosarele unde sunt probleme noi, complexe, unde se examinează fondul criticilor, câtă vreme nu există o procedură de filtru, în sensul de simplificare/celeritate, aşa cum s-a reglementat, de exemplu, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Identificarea de soluții procedurale în acest sens ar facilita concentrarea efortului și atenției către cauzele de substanță, care presupun examinarea fondului sesizărilor de neconstituționalitate, cu consecinţa, deopotrivă, a reducerii duratei de soluționare a dosarelor înregistrate pe rolul Curții.

În unele lucrări, precum Ghid de admisibilitate la Curtea Constituțională a României (în coautorat) sau Redactarea și motivarea deciziilor Curții Constituționale am relevat aspecte susceptibile de reformă, inclusiv structura de personal a Curții Constituționale. Mi se pare vitală dezvoltarea componentei de cercetare și documentare în cadrul Curții, în prezent aproape simbolică (doar două persoane ocupă funcții specifice în cadrul Compartimentului de cercetare, documentare și bibliotecă). Un mare plus, care compensează în parte lipsa personalului, este dat de specializarea magistraților-asistenți și de accesul la numeroase surse de documentare, publicaţii și apariții editoriale noi, inclusiv ale autorilor străini. Urmărirea acestor publicații a fost, de altfel, una dintre preocupările  mele ca prim-magistrat la Curtea Constituţională, la conducerea Compartimentului care cuprinde Biblioteca.

Referitor la diverse probleme ce ţin de procedura jurisdicţională, Plenul Curții Constituționale a adoptat de-a lungul timpului o serie de hotărâri (în exercitarea atribuției de asigurare a bunei desfășurări a activității Curții), însă ar trebui o abordare la nivel de lege a organizării și funcționării instanței constituționale, cu valorificarea experienței acestor 30 de ani de control de constituționalitate în România, precum  și a modelelor oferite de alte curți constituționale și instanțe supranaționale.

Robert Williams: În tot acest timp sunteți un autor de carte apreciat și cautat, cum sunt primite titlurile și lucrările dumneavoastră în rândul profesiilor juridice, studenților, mediului academic?

Marieta Safta: Spuneam că încerc să transmit din experiența dobândită, să ofer ceea ce am avut la rândul meu șansa să primesc. Dezvoltarea inerentă a colaborărilor internaționale în activitatea la Curtea Constituțională, prin participările la cele mai relevante congrese internaționale ale curților constituționale, activitatea ca agent de legătură la Comisia de la Veneția,  conectarea la rețeaua instanțelor supreme și constituționale din cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și, cât privește activitatea la Ministerul Justiției, participarea la reuniunile din cadrul Consiliului și altor structuri ale Uniunii Europene au creat o acumulare importantă de informații și influențează decisiv modul în care abordez subiectele tratate în lucrările realizate și disciplinele predate, în sensul surprinderii evoluțiilor continue la nivel național, european, global. Făcând la un moment dat un bilanț, chiar anul acesta, după 18 ani la Curtea Constituțională, arătam că ceea ce caracterizează cursurile mele universitare, studiile și articolele, precum și rubrica de pe JURIDICE.ro unde semnalez lunar jurisprudență constituțională, evenimente și publicații relevante, este preocuparea de a face cunoscute evoluțiile constituționale, locul, rolul și activitatea curții constituționale, de a apropia controlul de constituționalitate de destinatarii săi direcți.

Am avut bucuria să primesc aprecieri atât din partea studenților, cât și a profesioniștilor dreptului care au găsit utile lucrările și postările mele. Acestea mă susțin să continui munca mea, iar un proiect pe care îl consider veritabil reper și la care țin foarte mult este Revista de Drept Constituțional, care cred a fost primită cu interes și s-a dezvoltat frumos în acești ani.

Robert Williams: Atunci când vorbim despre drept, ce atitudini, ce fel de dezbateri ori proiecte au studenții dumneavoastră?  

Marieta Safta: Dreptul constituțional este o disciplină care place și trezește interesul studenților. Desigur că profesorii au de fiecare dată contribuția lor în privința interesului pentru disciplina predată, însă în cazul dreptului constituțional cred că acesta vorbește pentru sine, nu ai cum să nu îl iubești.

Cred că nu greșesc dacă spun că disciplinele mele au fost în topul opțiunilor studenților la sesiunile de comunicări științifice universitare. Lucrări premiate au fost publicate și doresc să mulțumesc foarte mult domnului Andrei Săvescu pentru deschidere și sprijin, domnia sa împărtășind aceeași preocupare pentru dezvoltarea de proiecte pentru studenți. Am observat și îmi place preferința studenților pentru latura practică, aplicativă a dreptului constituțional. De altfel, un proiect la care studenții au participat cu entuziasm și pentru care au muncit foarte mult a fost procesul simulat de drept constituțional. I-au ajutat cu siguranță și vizitele la Curtea Constituțională. Sper ca și alte generații să se bucure de aceste vizite, când condițiile sanitare vor permite reluarea lor. Pandemia ne-a oprit la momentul când organizam următoarea ediție a procesului simulat, însă vom relua acest tip de activitate cu siguranță, trebuie să ne adaptăm și în această privință noilor condiții. Am observat cu aceeași bucurie că există mai  mult interes din partea studenților atunci când încerc să deschid ”ferestre” către alte  sisteme constituționale și aceasta m-a încurajat să dezvolt componenta de drept comparat la cursuri. I-am văzut mai activi când am diversificat activitățile la curs și seminar, inclusiv prin invitarea unor practicieni. Învățământul online ne obligă  să ne tot reinventăm, să căutăm noi metode de predare pentru a compensa lipsa comunicării specifice activității clasice, în amfiteatre. Pentru o perioadă limitată de timp, învățământul online a fost o oportunitate de explorare și dezvoltare, însă e mare nevoie să revenim la desfășurarea obișnuită a activităților universitare, cu păstrarea alternativei online pentru o serie de activități.

Robert Williams: În plan profesional ați fost și în Ministerul Justiției, ce vi se pare realizabil din toată dezbaterea acestor ani în privința sistemului judiciar din România. 

Marieta Safta: Este realizabil tot ceea ce este asumat cu seriozitate, responsabilitate și într-o colaborare loială la nivel național și internațional. Nu folosește nimănui și nici nu păcălește pe nimeni existența unor strategii, memorandumuri, planuri de acțiune și alte asemenea, dacă rămân doar pe hârtie, fără a fi conștientizate și asumate în mod real. Cred că seriozitatea, responsabilitate și colaborarea loială a tuturor autorităților publice implicate, într-un fel sau altul, în funcționarea justiției reprezintă ”cheia” recomandărilor formulate de organismele europene și internaționale, numitorul comun al realizării angajamentelor asumate de autorități în raporturile internaționale, cu prilejul aderării României la Uniunea Europeană, și, mai ales, în raporturile cu noi, cetățenii acestei țări.

Robert Williams: Cum vedeți dumneavoastră criza instituțională din România, funcționarea statului, relația statului cu cetățenii, comunicarea instituțională, este de ajuns ca totul sa fie declarat constituțional ori neconstituțional? 

Marieta Safta: Văd aceste lucruri în registrul celor exprimate cu privire la sistemul judiciar. Un costituționalist pe care îl respect și îl invoc adesea spunea că însăși Constituția poate fi o iluzie, atunci când promisiunile ei, precum democrația, separația puterilor în stat, bunăstarea cetățenilor nu sunt realizate în practică. De aceea nu e suficientă simpla existență a Constituției, și nici simpla constatare a constituționalității sau neconstituționalității legilor, ci un comportament în litera și spiritul Constituției și a valorilor pe care le consacră. Curtea Constituțională a invocat de multe ori în jurisprudența sa constatări ale Comisiei de la Veneția potrivit cărora în România culturile politice şi constituţionale trebuie dezvoltate, întrucât există o lipsă de respect faţă de instituţii. Această lipsă de respect este strâns legată de o altă problemă în cultura politică şi constituţională, şi anume încălcarea principiului cooperării loiale între instituţii. Potrivit Comisiei de la Veneția, numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care sunt în conformitate cu patrimoniul constituţional european şi care să permită unei ţări să evite şi să depăşească crizele cu seninătate. Cred că ar trebui conștientizate aceste constatări si ințeleasă importanța dezvoltării culturii politice și institțtionale ca premisă a funcționării statului de drept. Este esențială  educația în spiritul valorilor pe care Constituția si constituționalismul le consacră. De aceea am promovat și promovez atât de mult educația în general și educația juridică în special, iar perioada la Ministerul Justiției a fost o oportunitate deosebită în acest sens.

Robert Williams: Sunteți unul dintre cei mai buni specialiști din România în domeniul constituțional, care este atmosfera dezbaterilor și a evoluției cererilor venite din sistemul judiciar, politic, instituțional?

Marieta Safta: Din perspectiva activității la Curtea Constituțională, cred că ”pulsul” acestor dezbateri și evoluții îl dă chiar structura cauzelor înregistrate pe rolul Curții, problemele de constituționalitate ridicate. Unele perioade sunt caracterizate printr-un ”activism”  mai mare al unor autorități, printr-o mai accentuată stare conflictuală sau prin teme ”dominante”, care se reflectă și în numărul sesizărilor adresate Curții pentru exercitarea, de exemplu, a atribuțiilor de control de constituționalitate a legilor înainte de promulgare, de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională sau chiar de control al inițiativelor de revizuire a Constituției- să ne amintim anul 2019 când am avut trei astfel de inițiative. Cred însă că cele mai edificatoare cauze pentru ”atmosfera”  de care vorbiți sunt cele care au ca obiect excepțiile de neconstituționalitate, întrucât pe această cale se realizează accesul omului și cetățeanului la justiția constituțională. Ca urmare, excepțiile de neconstituționalitate reflectă, prin numărul și obiectul lor, preocupări și probleme existente la nivelul societății la un moment dat. Examinând cauzele înregistrate pe rolul Curții Constituționale, soluționate sau în curs de soluționare, constatăm, de exemplu, un număr mare de excepții de neconstituționalitate care pun în discuție drepturi sociale. Adesea, problemele ridicate în dosarele Curții nu sunt de constituționalitate, ci de interpretare și aplicare a legii. De aceea cred ca ar fi interesantă și utilă legiuitorului, autorităților publice în general o analiză nu doar a jurisprudenței acestei Curți, ci și a unor indicatori statistici privind activitatea sa.

Robert Williams: Care este viitorul constituționalității în România așa cum evoluează situația de până acum?

Marieta Safta: Cred că viitorul constituționalismului în România depinde de dezvoltarea respectului față de Constituție și lege. Conflictele care se nasc la nivel politic și instituțional nu pot fi continuu justificate prin invocarea unor probleme de reglementare, de parcă vina ar fi mereu a unor norme imperfecte. Niciodată nu vom avea o constituție perfecta sau legi perfecte. Soluția nu este să căutăm o utopică perfecțiune, ci să aplicăm legea în litera și spiritul său. Iar spiritul oricărei constituții democratice este acela de echilibru al puterilor, ceea ce înseamnă respectarea competențelor, evitarea conflictelor între autorități și a abuzului de putere. Este o doctrină clasică a dreptului constituțional, care și-a păstrat neștirbită rezonanța în timp. Acțiunea autorităților și actorilor instituționali trebuie să fie orientată către realizarea  interesului general, al omului, cetățeanului, societății. Așa îmi doresc eu constituționalismul în România și acesta este mesajul pe care îl transmit permanent studenților mei. Ei reprezintă acest viitor.

Robert Williams: Ce puteți transmite profesioniștilor dreptului, politicului, instituțiilor, opiniei publice, societății?

Marieta Safta: Aș transmite îndemnul la comportament loial, responsabilitate, moderație și echilibru în raporturile sociale și instituționale, precum și de a investi cât mai mult timp și resurse în educație. Fiecare dintre noi putem fi vectori ai educației, ai promovării respectului față de lege, responsabilității  și  grijii față de cei din jur.

Robert Williams: Stimată doamnă conf. univ. dr. Marieta Safta, Agenția Britanică de Știri News247WorldPress vă mulțumește pentru timpul dumneavoastră și vă invită să fiți o prezență permanentă în interviurile noastre.

Marieta Safta: Vă mulțumesc și eu pentru invitația de a participa la acest interviu, am apreciat mereu implicarea dvs., mai ales în educația juridică. Vă urez mult succes în continuare!

 
Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD