Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

CtEDO: Muntenegru, vinovat pentru nesancționarea mobbing-ului 
15.11.2021 | Gianina CLOP, Sorana SCUTELNICU

Secţiuni: CEDO, Dreptul muncii, Drepturile omului, Jurisprudență, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Gianina Clop

Gianina Clop

Sorana Scutelnicu

Sorana Scutelnicu

Pe data de 9 noiembrie 2021, în cazul Špadijer c. Montenegro, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul pentru încălcarea art. 8 al CEDO ca urmare a lipsei de protecție a drepturilor unei angajate supuse mobbing-ului (bullying la locul de muncă).

Reclamanta, angajată a Penitenciarului din Podgorica, a devenit șefă de tură în luna iunie 2012. A reclamat conducerii penitenciarului că, în cursul nopții de 1 ianuarie o parte din bărbații gardieni au intrat în închisoarea pentru femei și unul dintre ei, A. V, a avut „contact fizic“ cu două deținute. În noaptea de 13 ianuarie, au fost spate geamurile mașinii sale, parcată în fața locuinței, după ce cu o zi înainte colegul N.R. i-a spus telefonic că a făcut o greșeală făcând acea reclamație și că mulți colegi sunt împotriva ei. Pentru ambele incidente a fost depusă o plângere la poliție. N. R. a fost anchetat, dar procuratura a clasat dosarul. În luna martie 2013, colegii reclamați au fost sancționați disciplinar de conducerea penitenciarului: li s-a tăiat din salariu, iar A. V. a fost și suspendat din funcție. Într-o zi, acesta din urmă a insultat-o pe reclamantă, astfel că ea a făcut din nou plângere către conducerea penitenciarului, dar totuși ea a fost cea mutată, pe altă secție, unde a primit un salariu mai mic. În toamna anului 2013, ea a cerut conducerii penitenciarului să ia măsuri cu privire la bullying-ul pe care l-a tot suportat în ultimul an, dar cererea i-a fost respinsă. În noiembrie, ea a acționat în justiție angajatorul, iar la dosar a depus o expertiză psihologică care a relevat o scădere cu 20% a capacității de muncă datorată stresului post-traumatic. Cu o săptămână mai înainte de pronunțarea verdictului, a fost agresată într-o parcare.

Justiția națională a respins plângerea reclamantei: nu poate fi vorba de bullying întrucât incidentele nu aveau frecvența necesară. Bullying-ul este o formă de maltratare psihologică mai degrabă sistematică, decât sporadică și individuală și, ca atare, necesită repetarea acțiunilor într-o anumită perioadă. Or, potrivit specialiștilor în domeniu, asta însemna cel puțin o dată pe săptămână pe timp de cel puțin șase luni; această opinie a fost acceptată și în jurisprudența internă.

CtEDO consideră că plângerile privind hărțuirea ar trebui examinate amănunțit, de la caz la caz, în lumina circumstanțelor particulare ale fiecărui caz și ținând cont de întregul context: pot exista circumstanțe în care astfel de incidente sunt mai puțin frecvente decât o dată pe săptămână pe o perioadă de șase luni și acestea să constituie bullying sau circumstanțe în care astfel de incidente sunt mai frecvente și această să nu fie bullying. Jurisprudența din Muntenegru în această materie nu este nici vastă, nici consolidată: doar în două cazuri s-a decis că frecvența bullying-ului ar trebui să fie loc cel puțin o dată pe săptămână. În situația de față, instanțele naționale mai degrabă s-au concentrat să stabilească frecvența cazurilor decât să vadă în ce a constat fiecare incident și care este legătura cu celelalte. Nu se poate trece cu vederea afirmația reclamantei conform căreia actele de hărțuire la care a fost supusă au fost ca reacție la raportarea unor presupuse activități ilegale ale unora dintre colegii săi și care au avut drept scop reducerea la tăcere și „pedepsirea” ei. În opinia Curții, în temeiul articolului 8 din CEDO statul are obligația pozitivă de a aplica efectiv legile împotriva hărțuirii grave, ceea ce capătă o importanță deosebită când o astfel de hărțuire ar fi putut fi generată de dezvăluirea unor nereguli. Pe de altă parte, reclamanta a susținut că aveau legătură cu cele întâmplate la locul de muncă și incidentele petrecute în afara penitenciarului. Or, procurorul a ținut cazurile în instrumentare peste 6 ani, împiedicând astfel reclamanta să introducă o acțiune civilă în instanță.

Prin urmare, modul în care statul a reacționat la plângerile reclamantei a fost unul defectuos, lipsind analiza individuală a tuturor incidentelor și neluându-se în considerare contextul general, inclusiv cel legat de raportarea inițială făcută de ea. Ca urmare, s-a încălcat art. 8 din CEDO cu privire la protecția vieții private.

Viața privată este un concept care include integritatea fizică și psihică, dar și bunăstare, demnitate, dezvoltare personală și relații cu ceilalți. Atingerea dreptului la viață privată trebuie să fie de o anumită gravitate pentru a atrage aplicarea acestui articol.

Jurist Gianina Clop, Membru VeDem Just
Profesor Sorana Scutelnicu, Voluntar VeDem Just

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti