Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members

Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. măsurile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă privind combaterea pandemiei
19.11.2021 | Marie-Louise ZANFIR

Secţiuni: CCR, Covid 19 Legal React, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Marie-Louise Zanfir

Marie-Louise Zanfir

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1101 din 18 noiembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 307/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Excepţia de neconstituționalitate a fost invocată de Societatea Friend’s Arena – S.R.L., de Societatea La Bravi Ragazzi – S.R.L., de Societatea Gorunelu Alex – S.R.L., de Societatea Gymone – S.R.L. şi de Societatea Smart Fitness Studio – S.R.L., toate cu sediul în Timişoara, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă solicitarea acestora privind suspendarea, respectiv anularea unui act administrativ emis în virtutea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, care au următorul cuprins:

Comitetele judeţene au următoarele atribuţii principale:

[…]

b) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 45 privind libertatea economică. De asemenea, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine ca norme de referinţă şi prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 4 alin. (2) cu privire la nediscriminare şi ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma „pot lua măsuri”, cuprinsă în art. 22 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, este mult prea vagă şi lasă libertatea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă să adopte orice fel de măsuri pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, respectiv pentru combaterea pandemiei, inclusiv restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale, fără respectarea cadrului normativ existent în materie, astfel cum este în cazul contestat, în care măsurile luate au la bază şi criteriul ratei de infectare a populaţiei cu un virus (SARS-CoV-2), criteriu care nu este cuprins în Legea nr. 55/2020. Or, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că măsurile care restrâng drepturi şi libertăţi fundamentale pot fi instituite numai în baza legii, iar nu prin acte administrative. Totodată, se învederează faptul că normele criticate conduc şi la o discriminare între anumite categorii de operatori economici, care, în funcţie de obiectul de activitate al societăţilor, pot funcţiona sau, dimpotrivă, le este întreruptă activitatea, precum şi între operatorii economici şi instituţiile publice, prin aplicarea unui tratament diferit pentru situaţii identice sau comparabile, astfel cum este în speţă, unde unora dintre operatorii economici le-a fost întreruptă activitatea, motivat de creşterea numărului de cazuri de infectare cu un virus, fără ca acest criteriu să fie circumscris condiţiilor privind restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. În acest context se face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 157 din 13 mai 2020.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate critică textul de lege din perspectiva conţinutului său referitor la stabilirea unor măsuri de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, conţinut care, în opinia acestora, nu este determinat în mod concret prin aceea că nu enumeră măsurile vizate. Astfel, prin prisma interpretării, ar putea duce la o aplicare ce creează discriminări şi la o încălcare a unor drepturi fundamentale, cum este libertatea economică, neţinându-se seama de legislaţia incidentă, în speţă fiind vorba de Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, în conţinutul căreia nu s-ar regăsi concret criteriile ce ar trebui avute în vedere atunci când situaţia impune restrângerea unui drept fundamental.

Din analiza cadrului legislativ, Curtea observă că Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă este organizat de autorităţile administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructură şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.

Potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, la nivelul judeţelor se constituie, sub conducerea prefecţilor, comitete judeţene pentru situaţii de urgenţă. Din comitetul judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean, care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Aceste comitete judeţene au anumite atribuţii, care sunt prevăzute la art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, respectiv: „a) informează Comitetul Naţional prin Inspectoratul General privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora; b) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor; ( ) d) analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; e) informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate; f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional.”

Din analiza dispoziţiilor art. 22 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, criticate în prezenta cauză, nu rezultă că acestea conţin în sine norme prin care se restrâng drepturi şi libertăţi fundamentale, ci stabilesc atribuţiile pe care comitetele judeţene trebuie să le exercite în situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale, respectiv de a întreprinde/stabili măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora, şi urmăresc îndeplinirea lor. Astfel, atât comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, cât şi întreg Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă îşi îndeplinesc atribuţiile potrivit legii şi pe baza regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri (art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004).

Cu privire la critica privind faptul că sintagma „pot lua măsuri”, cuprinsă în art. 22 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, este mult prea vagă, Curtea reţine că atât instanţa de contencios constituţional, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-au pronunţat în mod constant, statuând că, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie.

Cu privire la principiul egalităţii, pretins a fi încălcat prin normele criticate, Curtea, în acord cu jurisprudenţa sa în materie, reţine că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (a se vedea Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).

Cu privire la principiul libertăţii economice, acesta nu este un drept absolut, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor (Decizia nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011), şi că accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice, statul având obligaţia să impună reguli de disciplină economică (Decizia nr. 362 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010).

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Av. Marie-Louise Zanfir, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti