« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CJUE. C-564/19, IS. Dreptul Uniunii se opune ca, în urma unui recurs în interesul legii formulat de Procurorul general, o instanță supremă națională să constate nelegalitatea unei cereri de decizie preliminară introduse de o instanță inferioară, pentru motivul că întrebările adresate nu sunt relevante și necesare pentru soluționarea litigiului principal
23.11.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP

Pe baza supremației dreptului Uniunii, o instanță națională trebuie să înlăture orice practică jurisdicțională națională care aduce atingere posibilității sale de a sesiza Curtea de Justiție

Un judecător al Pesti Központi Kerületi Bíróság (Tribunalul Districtual Central din Pesta, Ungaria) este sesizat cu o procedură penală împotriva unui resortisant suedez. La prima audiere de către autoritatea de urmărire penală, inculpatul, care nu cunoaște limba maghiară și a fost asistat de un interpret de limbă suedeză, a fost informat cu privire la suspiciunile care planau asupra sa. Totuși, nu există nicio informație privind selectarea interpretului, verificarea competențelor sale sau faptul dacă acesta și inculpatul se înțelegeau. Astfel, în Ungaria nu există niciun registru oficial al traducătorilor și interpreților, iar reglementarea maghiară nu specifică cine poate fi desemnat în această calitate în cadrul procedurilor penale și nici în funcție de ce criterii. Prin urmare, potrivit instanței sesizate, nici avocatul, nici instanța nu ar fi în măsură să verifice calitatea interpretării. În astfel de condiții, aceasta apreciază că s-ar putea aduce atingere dreptului inculpatului la informare cu privire la drepturi și dreptului său la apărare.

Astfel, această instanță a decis să sesizeze Curtea cu privire la compatibilitatea reglementării maghiare cu Directiva 2010/64[1] privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale și cu Directiva 2012/13[2] privind dreptul la informare în cadrul unor astfel de proceduri. În caz de incompatibilitate, aceasta ridică în plus problema dacă procedura penală poate fi continuată în lipsa inculpatului, o astfel de procedură fiind prevăzută în dreptul maghiar, în anumite cazuri, atunci când acesta nu se prezintă la audiere.

După această sesizare inițială a Curții, Kúria (Curtea Supremă, Ungaria) a soluționat un recurs în interesul legii formulat de Procurorul general maghiar împotriva deciziei de trimitere și a considerat că aceasta era nelegală, fără a afecta totuși efectele juridice ale acestei decizii, în esență pentru motivul că întrebările adresate nu erau relevante și necesare pentru soluționarea litigiului în cauză. În temeiul acelorași motive ca cele care stau la baza deciziei Kúria (Curtea Supremă), a fost inițiată o procedură disciplinară, între timp, retrasă, împotriva judecătorului aflat la originea trimiterii. Având îndoieli privind conformitatea cu dreptul Uniunii a unei astfel de proceduri și a deciziei Kúria (Curtea Supremă) și privind impactul acesteia asupra continuării care trebuia dată procedurii penale din litigiul principal, judecătorul menționat anterior a introdus o cerere suplimentară de decizie preliminară în această privință.

Aprecierea Curții

Într-o primă etapă, Curtea, întrunită în Marea Cameră, statuează că sistemul de cooperare între instanțele naționale și Curte, stabilit prin articolul 267 TFUE, se opune ca, în urma unui recurs în interesul legii, o instanță supremă națională să constate nelegalitatea unei cereri de decizie preliminară introduse de o instanță inferioară, fără a afecta efectele juridice ale deciziei de trimitere, pentru motivul că întrebările adresate nu sunt relevante și necesare pentru soluționarea litigiului principal. Astfel, un asemenea control de legalitate se aseamănă cu controlul de admisibilitate a unei cereri de decizie preliminară, pentru care Curtea are competență exclusivă. În plus, o astfel de constatare a nelegalității este de natură, pe de o parte, să fragilizeze autoritatea răspunsurilor pe care Curtea le va furniza și, pe de altă parte, să limiteze exercitarea competenței instanțelor naționale de a se adresa Curții cu titlu preliminar și, în consecință, este susceptibilă să restrângă protecția jurisdicțională efectivă a drepturilor conferite particularilor de dreptul Uniunii.

În astfel de condiții, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței inferioare să înlăture decizia instanței supreme a statului membru în cauză. Nu afectează în niciun fel această concluzie faptul că, în continuare, Curtea poate eventual declara inadmisibile întrebările preliminare adresate de această instanță inferioară.

Într-o a doua etapă, Curtea constată că dreptul Uniunii se opune inițierii unei proceduri disciplinare împotriva unui judecător național pentru faptul că acesta a sesizat Curtea cu titlu preliminar, simpla perspectivă de a fi expus acesteia putând aduce atingere mecanismului prevăzut la articolul 267 TFUE, precum și independenței judecătorului, care este esențială pentru buna funcționare a acestui mecanism. Pe de altă parte, o astfel de procedură este susceptibilă să descurajeze ansamblul instanțelor naționale să introducă trimiteri preliminare, ceea ce ar putea compromite aplicarea uniformă a dreptului Uniunii.

În sfârșit, într-o a treia etapă, Curtea examinează obligațiile care revin statelor membre, în temeiul Directivei 2010/64, în raport cu interpretarea și traducerea în cadrul procedurilor penale. În această privință, statele membre trebuie să adopte măsuri concrete care să garanteze, pe de o parte, că interpretarea și traducerile sunt de o calitate suficientă pentru ca persoana suspectată sau acuzată să înțeleagă acuzarea care îi este adusă. Crearea unui registru de traducători sau de interpreți independenți constituie, în această privință, unul dintre mijloacele de urmărire a acestui obiectiv. Pe de altă parte, măsurile adoptate de statele membre trebuie să permită instanțelor naționale să verifice calitatea suficientă a interpretării, pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor și exercitarea dreptului la apărare.

În urma acestei verificări, o instanță națională poate concluziona că, din cauza unei interpretări inadecvate sau a imposibilității determinării calității acesteia, o persoană nu a fost informată cu privire la acuzarea care îi este adusă într-o limbă pe care o înțelege. În astfel de împrejurări, Directivele 2010/64 și 2012/13, citite în lumina dreptului la apărare, în sensul articolului 48 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opun continuării în lipsă a procedurii penale.


[1] Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (JO 2010, L 280, p. 1).
[2] Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO 2012, L 142, p. 1).


:: Hotărârea

 
Secţiuni: CJUE, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene, Internațional, Jurisprudență, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD