« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Cornel Călinescu: ANABI are jurişti foarte bine pregătiţi
25.11.2021 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Alina Matei

Alina Matei

Cornel Călinescu

Cornel Călinescu

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Cornel Călinescu, Directorul general al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. În noianul de instituții publice, care este rostul Agenției al cărei Director general sunteți?

Cornel Călinescu: Vă mulțumesc pentru interesul arătat faţă de instituția pe care o reprezint. Voi începe cu începutul și voi preciza că ANABI reprezintă, în primul rând, o consecință normală a aderării României la Uniunea Europeană, fiind practic modalitatea prin care ţara noastră a transpus în dreptul intern anumite standarde europene şi bune practici în acest domeniu al identificării şi recuperării produsului infracţiunii. La înfiinţarea Agenţiei, am avut în vedere cele mai avansate soluţii legislative şi instituţionale din plan extern, preluând, în principal, trei modele internaţionale de succes – structurile similare din Franţa şi Olanda, precum şi experienţa SUA. De altfel, cu omologii din aceste trei jurisdicţii ANABI are parteneriate solide, reflectate inclusiv în rezultate concrete.

Fiind o instituție relativ nouă, ANABI reflectă în mare parte lecțiile acumulate la nivel european şi internaţional în acest domeniu, reunind şase funcţii legale pe care le îndeplineşte începând cu decembrie 2016 – momentul operaţionalizării. Avem în vedere funcţiile operaţionale, precum cele de identificare de bunuri în jurisdicţii străine, administrarea sumelor de bani indisponibilizate şi a bunurilor mobile indisponibilizate cu o valoare de cel puţin 15000 euro, valorificarea anticipată a bunurilor mobile sechestrate.

În exercitarea acestor funcţii, ANABI este notificată la nivelul Uniunii Europene ca Oficiu naţional şi punct focal în relaţia cu statele membre UE. Suplimentar, ANABI este parte a unei reţele globale care facilitează cooperarea cu peste 70 de jurisdicţii străine, inclusiv cele off-shore[1].

Aceste funcții se combină cu cele orizontale, de cooperare integrată instituțională, privind dezvoltarea unui cadru strategic naţional, de operaţionalizare a unui veritabil registru naţional integrat al creanţelor prevenite din infracţiuni, precum şi de resursă de bune practici pentru reprezentanții sistemului judiciar. Rolul ANABI este de a aduce o abordare integrată, de coordonare inter-agenţii, având ca obiectiv identificarea şi recuperarea efectivă a produsului infracţiunii generat, în special prin formele grave de criminalitate, corupţie, spălare de bani, trafic de persoane etc. Acest demers de urmărire şi recuperare a produsului infracțiunii este o provocare la nivel european şi internațional, fiind de mult acceptat faptul că nicio jurisdicție nu poate lupta de una singură cu criminalitatea organizată.

Alina Matei: De ce credeți că legiuitorul nu a optat pentru formula Agenția Națională de Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate și a preferat Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate?

Cornel Călinescu: Legiuitorul a avut în vedere un mandat mai larg al Agenţiei, denumirea ANABI incluzând una dintre atribuțiile cele mai importante ale acesteia, respectiv funcția de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor mobile sechestrate în cadrul procesului penal, mai exact valorificare anticipată – în cursul procesului penal, deci anterior pronunțării unei hotărâri definitive. În opinia noastră, aceasta reprezintă forma cea mai eficientă de administrare a unui bun mobil indisponibilizat în proceduri judiciare penale. Mă refer aici la avantajele evidente ale acestei măsuri care, atunci când este dispusă de către organele judiciare pe parcursul procesului penal, evită riscul unei pierderi semnificative de valoare a bunului mobil sechestrat. Aplicarea acestei măsuri se impune nu ca o consecință a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârșite, neavând așadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv, de conservare a valorii de piață a bunului sechestrat.

Alina Matei: Există cadru legal, a fost adoptată strategia pentru recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, 2021-2025, ”Criminalitatea nu este profitabilă!”. Care sunt punctele ”tari” ale Strategiei[2]?

Cornel Călinescu: Punctele tari ale strategiei sunt cele reflectate de stadiul integrării Agenţiei în procedurile penale interne şi internaţionale, de faptul că prin intermediul acestei instituţii şi-au găsit în sfârşit aplicabilitatea instituții juridice care anterior existau doar la nivel teoretic. În prezent, putem vorbi despre un track record al Agenţiei în aplicarea valorificării anticipate – instituţie introdusă în Codul de procedură penală încă din anul 2012 şi rămasă la nivel de deziderat până la apariţia instituției. De la operaționalizare, ANABI a reușit prin activitatea desfășurată o rată de peste 95% de conversie în bani prin raportare la rapoartele de evaluare. De asemenea, putem vorbi de un portofoliu de peste 200 milioane euro, bani şi bunuri mobile aflate în administrarea sau evidenţa Agenţiei, vorbim de o notorietate şi recunoaştere europeană şi internaţională a Agenţiei care este văzută ca bună practică prin mandatul legal şi rezultatele obţinute. Am în vedere aici evaluările Mecanismului de Cooperare și Verificare şi Raportul privind Statul de Drept[3]. Mai mult, anul acesta Comisia Europeană a selectat ANABI ca bună practică europeană în cadrul noului portal – Centrul de Resurse Antifraudă[4].

De asemenea, la cinci ani de la operaționalizarea ANABI, nu mai prezintă nicio noutate faptul că Agenția administrează sumele de bani indisponibilizate în procesele penale prin intermediul unui sistem de cont unic, purtător de dobândă și că această instituție publică organizează licitaţii publice online cu zeci de participanţi (au fost situații în care au fost chiar și peste 100 de ofertanți). Nu mai este o ştire faptul că Agenția a administrat și valorificat bunuri mobile atipice, precum criptomonede (bitcoin, ethereum) sau că au fost încheiate primele acorduri de partajare a bunurilor confiscate în dosare cu elemente de extraneitate, fiind practic recuperate sume de bani de la persoanele inculpate existente în conturile acestora deschise în alte țări.

Alina Matei: Aceste puncte ”tari” au condus la rezultate concrete, adică valorificări de bani proveniți din infracțiuni care să ajungă la bugetul statului și din care să se construiască autostrăzi, școli, biblioteci?

Cornel Călinescu: Printre noutăţile importante pe care Legea ANABI le-a adus a fost şi reflectarea în legislaţia internă a unei bune practici internaţionale, respectiv reutilizarea publică şi socială a bunurilor imobile confiscate, dar şi a sumelor de bani. Practic, prin acest mecanism se realizează o trasabilitate şi transparentizare a traseului banilor de la persoanele care s-au îmbogăţit ilegal prin intermediul infracţiunilor către societate şi către personale care au avut de suferit de pe urma infracţiunilor. Totodată, prin faptul că ANABI este implicată pe toată durata procesului penal, se simplifică etapa punerii în executare, atât de către executori judecătoreşti, cât şi de către ANAF, pentru confiscări şi prejudiciile aduse bugetului de stat. Practic, prin luarea de măsuri asigurătorii eficiente, asupra unor active valoroase, prin administrarea acestora de către ANABI, se garantează atingerea finalității procesului penal din perspectiva recuperării produsului infracțiunii, dar şi repararea prejudiciilor, inclusiv prin protecția victimelor. De altfel, prin strategia recent adoptată, acest mecanism a fost gândit ca una dintre piesele centrale, fiind inclusă în mod clar această nevoie de prioritizare a măsurilor de prevenire a criminalităţii, educaţie şi protecţie a victimelor.

Alina Matei: Am observat că Strategia recunoaște lipsa unei structuri adecvate, dar, în același timp, exprimă și o speranță: finanțarea prin PNRR. Realitatea pe teren cum arată?

Cornel Călinescu: Realitatea este că sistemul judiciar are nevoie de infrastructură modernă care să faciliteze aplicarea prevederilor din Codul de procedură penală. Am propus această infrastructură, dar şi modificări legislative care să consolideze ANABI şi să-i ofere instrumente eficiente. Pe ambele planuri lucrăm deja la punerea în practică. Astfel, această consolidare instituțională este reflectată în proiectul de act normativ aflat în lucru la nivelul Ministerului Justiției. Totodată, prin PNRR, ne-am propus ca ANABI şi autorităţile judiciare să aibă la dispoziţie o reţea de depozite moderne apte să faciliteze administrarea şi valorificarea bunurilor mobile sechestrate, inclusiv în zona liberă din Portul Constanţa. Prin această consolidare a infrastructurii, dar şi printr-o consolidare a mandatului ANABI, anticipăm o creștere de cel puţin 50% a valorilor administrate de ANABI.

Alina Matei: Judecătorii, procurorii, magistrații asimilați își doresc să vină la Agenție (prin procedura detașării sau a transferului)? Au beneficii suplimentare?

Cornel Călinescu: Provocările de care ne lovim în activitatea zilnică la ANABI sunt multiple, dar și satisfacțiile sunt pe măsură. Aria de expertiză și experiența practică a magistraţilor ar veni în sprijinul ANABI cu siguranță. Am să menționez doar unul dintre beneficiile de a lucra în cadrul ANABI și anume acela de a lucra într-o instituție modernă, care propune o abordare integrată a recuperării produsului infracțiunii, combinând funcțiile suport pentru organele de urmărire penală și instanțe cu cele de cooperare internațională, de gestionare efectivă a bunurilor indisponibilizate și de reutilizare socială a bunurilor și valorilor confiscate. Doresc să subliniez faptul că ANABI este prin definţie o structură multidisciplinară. Acesta este motivul pentru care aici regăsiţi jurişti foarte bine pregătiţi, inclusiv avocaţi cu experienţă, specializaţi în drept civil şi penal, experţi fiscali, experţi din unităţi bancare sau din firme de asigurări etc. Problematica gestionată de ANABI este la confluența tuturor acestor profesii, îmbinând dreptul penal cu cel civil, dreptul fiscal cu cel vamal şi, bineînțeles, peste toate acestea procedura penală direct aplicabilă, dublată de dreptul comun, dar şi de cooperarea internațională. Această instituție solicită angajaților expertiză şi oferă la rândul său satisfacţii profesionale majore, determinate de caracterul inovativ şi permanent provocator al obiectului de activitate.

Alina Matei: Cum funcționează colaborarea internă/externă cu instituțiile implicate în procedurile și mecanismele dezvoltate de Agenție?

Cornel Călinescu: La cinci ani de la începerea activităţii putem spune că această cooperare este una bună. Am trecut împreună cu partenerii instituţionali prin etapele fireşti ale adaptării la nou. Dacă iniţial valorificarea anticipată era privită cu rezerve, acum, atât procurorii cât şi judecătorii încuviințează aceste măsuri destul de frecvent. De asemenea, introducerea prin Codul de procedură penală şi Legea nr. 318/2015 a mecanismului de cont unic a adus o unificare a practicii, dar şi beneficii din punctul de vedere al administrării măsurilor asigurătorii, sumele depuse în contul administrat de ANABI fiind purtătoare de dobândă. Similar, pragul valoric al măsurilor asigurătorii de la care ANABI poate fi sesizată în vederea administrării a pus într-o nouă lumină importanţa evaluării bunurilor, stabilirii certe a calităţii şi cantităţii acestora, dar şi a costurilor asociate unei administrări eficiente. În plan extern, cooperarea este una solidă, ANABI fiind recunoscută ca un partener important. Ne-am dori ca această funcție de indentificare a activelor în jurisdicțiile străine să fie folosită în toate dosarele cu element de extraneitate, fiind o etapă importantă în pregătirea şi comunicarea ordinelor de sechestru sau de confiscare în alte jurisdicții.

Pe lângă cooperarea la nivel operativ, organizăm frecvent vizite de studiu pentru jurisdicții care doresc replicarea acestui mecanism, la nivel european contribuim la proiectele de instrumente legale care vor consolida reglementările în materie, suntem implicați în mai multe consorții internaționale care implementează proiecte în domeniul nostru de expertiză.

Alina Matei: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce este cel mai dificil în acest lanț de bunuri: să le identifici, să le îngrijești, să le valorifici, să organizezi licitații on-line?

Cornel Călinescu: Fiecare verigă din acest lanț prezentat de dumneavoastră este importantă și plină de provocări, însă dacă ar fi să aleg una cred că identificarea este crucială. În absenţa acestei etape, nu putem vorbi de celelalte. Este o luptă contracronometru care începe din momentul săvârşirii infracţiunii. De atunci devine crucială cuantificarea produsului infracţiunii şi utilizarea tuturor mijloacelor puse la dispoziţie de legislaţie pentru indentificarea internă şi internaţională a bunurilor. Aici ANABI poate ajuta prin identificarea de bunuri în jurisdicţii străine care ulterior pot face obiectul unui ordin de sechestru european sau al unui ordin european de anchetă ori, în cazul ţărilor non-UE, al unei comisii rogatorii. În cazul în care bunurile se află pe teritoriul Românei, acestea pot fi predate ANABI pentru administrare sau valorificare.

Alina Matei: Cât durează de la momentul în care un bun este indisponibilizat și până la momentul în care este valorificat?

Cornel Călinescu: De la momentul indisponibilizării şi până la sesizarea ANABI cu valorificarea unui bun mobil durata ţine de alegerea organului judiciar, de strategia din dosar şi de evaluarea “creanțelor” generate prin săvârșirea de infracțiuni. Avem în vedere aici:
• “profitul” realizat de inculpat şi, care odată cuantificat, poate face obiectul unei confiscări speciale sau extinse;
• prejudiciul adus, care la rândul său odată cuantificat, inclusiv cu accesoriile aferente, trebuie să facă obiectul luării şi menținerii măsurii asigurătorii până la soluționarea prin executare a laturii civile a procesului penal;
• o posibilă pedeapsă cu amenda sau cheltuielile judiciare.

Noi încurajăm organele judiciare să utilizeze la maximum acest instrument modern şi bună practică europeană încă din fazele incipiente ale dosarului, de preferat imediat după epuizarea căilor de atac împotriva măsurilor asigurătorii. Odată acestea menținute, trebuie să intervină un calcul pragmatic și să fie oferit un răspuns la întrebarea: Merită cheltuiți bani pentru administrarea unui bun mobil a cărui valoare se depreciază constant prin trecerea timpului?. De cele mai multe ori răspunsul este nu, iar atunci când eventual există o disproporție între cheltuieli şi valoare bunului, cea mai bună soluție este valorificarea. Odată sesizată ANABI cu unul din cazurile speciale de valorificare, în funcție de natura bunului mobil, de regimul juridic special aplicabil, inclusiv cel fiscal, durata este una cuprinsă între două și șase luni. Cel mai rapid se vând autovehiculele de clasă medie şi stocurile de marfă. Durata însă nu este cel mai important criteriu, acest criteriu trebuie dublat de încasarea unei sume cât mai apropiată de valoarea estimată în rapoartele întocmite de experţii independenţi, acreditaţi ANEVAR. Agenţia trebuie să valorifice la preţul pieţei, măsura de valorificare având scopul conservării valorii şi nu acela de lichidare. Spre exemplu, un ansamblu de burlane de foraj petrolier nu se pot valorifica decât după o perioadă importantă în care a fost adus la cunoștința publicului, prin intermediul canalelor de publicitate, similar autovehiculele premium. În prezent rata de conversie în bani a bunurilor valorificte de Agenţie depăşeşte 95%. Putem concluziona că, prin valorificările realizate de noi, câştigă atât statul, care reduce cheltuielile aferente administrării de bunuri sechestrate, dar şi proprietarul inculpat, care are garanția menținerii valorii activelor din patrimoniul său.

Alina Matei: Noțiunea de ”bun” devine din ce în ce mai largă. Ce ”bun” încearcă din plin calitățile magistraților?

Cornel Călinescu: În prezent, în special criminalitatea organizată a migrat spre utilizarea formelor alternative de plată, precum monedele virtuale sau produse similare. Cel mai recent raport EUROPOL privind „amenințările” generate de criminalitatea organizată confirmă acest trend[5]. În acest context, devine esențială pregătirea tuturor celor chemaţi să aplice legea în vederea identificării, indisponibilizării, administrării şi, de ce nu, valorificării acestor tipuri de active. Agenţia a făcut deja paşi importanţi în această direcţie, la sesizarea procurorilor administrând, în prezent, patru tipuri de monede virtuale şi reușind inclusiv valorificarea, iar acest lucru chiar înaintea altor jurisdicții cu mai multă experiență. Pe lângă pregătire de specialitate, este necesară consolidarea unei abordări de tip task force şi dotarea tuturor specialiștilor financiari cu infrastructura necesară – computere performante şi aplicații dedicate realizării profilurilor financiare, hărților relaționale şi analizei de date cu volum considerabil.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J, dar și pentru cei care fac J.

Cornel Călinescu: Mesajul este unul de deschidere din partea noastră către specialiștii interesați de acest domeniu, de disponibilitate pentru etapa de consultare publică privind actul normativ de consolidare a mandatului Agenţiei, de diseminare de bune practici europene în materie şi de ce nu, de o creştere a gradului de notorietate a activităţilor ANABI. Un prim pas probabil ar fi consultarea portalului nostru anabi.just.ro.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Cornel Călinescu: Vă mulţumim pentru oportunitate şi sperăm ca acest dialog să fie doar începutul unei cooperări cu dvs.!


[1] Facilitarea urmăririi și a identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile se face prin intermediul Platformei ARO (Asset Recovery Offices) de la nivelul Uniunii Europene, a Rețelei Camden Inter-agenții de Recuperare a Creanțelor, precum şi a rețelelor regionale, respectiv ARINSA (Rețeaua de Recuperare a Creanțelor din Africa de Sud), ARIN-AP (Rețeaua de Recuperare a Creanțelor din Asia Pacific), ARIN-WCA (Rețeaua de Recuperare a Creanțelor din Vestul  şi Centrul  Asiei), RRAG (Rețeaua de Recuperare a Creanțelor din America de Sud), ARIN-WA (Rețeaua de Recuperare a Creanțelor din Africa de Vest), ARINEA (Rețeaua de Recuperare a Creanțelor din Africa de Est) şi ARIN-CARIB (Rețeaua  de  Recuperare a Creanțelor din Caraibe)
[2] Disponibil aici
[3] Disponibil aici – Raport Rule of Law 2021; Disponibil aici – Raport MCV 2021;
[4] Disponibil aici
[5] Disponibil aici


 
Secţiuni: Cyberlaw, Drept penal, Interviuri, JURIDICE.ro, Procedură penală, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD