« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 

RIL admis. Stabilirea competenţei teritoriale, în funcţie de interpretarea dată noţiunii de „loc al producerii prejudiciului”, în acţiunile în pretenţii formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, acţiuni având ca obiect obligarea utilizatorilor de a achita remuneraţiile cuvenite pentru comunicarea publică/radiodifuzarea neautorizată a operelor muzicale/fonograme de comerţ sau publicate în scop comercial
25.11.2021 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1114 din 23 noiembrie 2021, a fost publicată Decizia nr. 21/2021 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

1. Obiectul recursului în interesul legii

La data de 7 iunie 2021, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a sesizat instanţa supremă cu soluţionarea recursului în interesul legii vizând următoarea problemă de drept: aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 107, art. 113 alin. (1) pct. 3 şi 9 şi art. 116 din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte stabilirea competenţei teritoriale, în funcţie de interpretarea dată noţiunii de „loc al producerii prejudiciului”, în acţiunile în pretenţii formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, acţiuni având ca obiect obligarea utilizatorilor de a achita remuneraţiile cuvenite pentru comunicarea publică/radiodifuzarea neautorizată a operelor muzicale/fonograme de comerţ sau publicate în scop comercial.

2. Practica instanţelor de judecată

Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a identificat existenţa a două orientări jurisprudenţiale distincte în această problemă de drept.

A) Astfel, într-o primă orientare jurisprudenţială, s-a reţinut că locul producerii prejudiciului este acelaşi cu locul săvârşirii faptei ilicite, competenţa teritorială fiind stabilită în favoarea instanţei în a cărei rază teritorială se află locul efectuării comunicărilor publice neautorizate. În considerarea criteriului alternativ prevăzut de art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, locul unde s-a produs prejudiciul nu este echivalentul locului unde trebuie făcută plata, întrucât acţiunea are ca obiect plata remuneraţiilor datorate de pârâtă în temeiul răspunderii civile delictuale, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite, în lipsa unei convenţii de stabilire a locului plăţii.

Din punctul de vedere al competenţei prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, locul producerii prejudiciului nu este, însă, cel în care pierderea pecuniară, ca urmare a neplăţii remuneraţiilor de către un utilizator al repertoriului protejat, este resimţită de către reclamantă, ci acela în care se conturează în mod cert efectul patrimonial negativ al faptei ilicite.

Competenţa se stabileşte potrivit unui reper previzibil, iar în cazul răspunderii civile delictuale acest reper nu poate fi locul sediului băncii la care persoana păgubită are deschis un cont bancar în care se poate efectua plata despăgubirilor datorate cu titlu de remuneraţii neachitate pentru comunicarea publică de opere muzicale, întrucât această interpretare ar echivala cu posibilitatea reclamantului de a alege instanţa competentă în temeiul art. 116 din Codul de procedură civilă, în afara opţiunii permise între instanţele determinate potrivit art. 107 şi art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă.

Fiind vorba despre comunicarea publică neautorizată de opere muzicale de către pârâtă prin utilizarea repertoriului protejat şi fără plata remuneraţiei datorate, locul producerii prejudiciului este inoperant, câtă vreme acesta nu este diferit de locul săvârşirii faptei ilicite, întrucât această comunicare publică se realizează la locul derulării activităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, inclusiv evenimente, în unităţile pârâtei, loc care este şi cel al producerii prejudiciului.

Temeiul de drept pe care se fundamentează această opinie rezultă din interpretarea art. 107 şi art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, stabilindu-se că locul producerii prejudiciului este locul în care devine certă şi în care se produce pierderea pecuniară pretinsă. Chiar dacă s-ar avea în vedere prevederile Codului civil în considerarea pretenţiei reclamantei de reparare a prejudiciului, se impune a se da eficienţă dispoziţiilor art. 1.504 din Codul civil referitoare la plata prin virament bancar, şi nu celor ale art. 1.494 din Codul civil privind locul plăţii.

În condiţiile în care plata remuneraţiilor ar fi trebuit să se facă în contul bancar indicat de către creditor, aşadar, printr-un instrument de plată, prin intermediul căruia sumele de bani urmau să fie transferate din contul bancar al debitorului, este suficient a se constata că nu a fost emis un ordin de plată, semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare, dispoziţie care ar fi prezumat relativ data plăţii, conform art. 1.504 din Codul civil.

De altfel, şi în cazul aplicării criteriului instanţei de la locul săvârşirii faptei ilicite, competenţa de soluţionare a cauzei se verifică tot cu privire la instanţa de la sediul pârâtei care a avut conduita ilicită de a decide comunicarea publică a operelor muzicale, fără autorizarea prevăzută de lege şi fără plata remuneraţiei datorate. Locul producerii prejudiciului nu poate fi reţinut ca fiind locul sediului băncii la care reclamanta are cont deschis pentru a se face plata, producerea prejudiciului fiind concomitentă cu săvârşirea faptei ilicite.

După cum rezultă din expunerea de motive a noului Cod de procedură civilă, la elaborarea acestuia au fost avute în vedere instrumentele normative naţionale şi internaţionale, fiind menţionat şi Regulamentul (CE) nr. 44/2001 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (Regulamentul nr. 44/2001) – pct. 3 „Alte informaţii” din secţiunea a 2-a „Motivul emiterii actului normativ”. De asemenea, „La edictarea soluţiilor legislative cuprinse în proiectul noului Cod de procedură civilă s-a avut în vedere ca dispoziţiile propuse să nu contravină sau să facă dificilă aplicarea directă a unor instrumente juridice comunitare” (pct. 2 – „Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie” din secţiunea a 5-a „Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare”).

Faţă de raţiunile noii reglementări, în interpretarea normei din Codul de procedură civilă este utilă, aşadar, raportarea la prevederile corespunzătoare din Regulamentul nr. 44/2001, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

În acest context, se constată că opinia potrivit căreia locul producerii prejudiciului este locul efectuării comunicării publice neautorizate corespunde raţionamentelor juridice dezvoltate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Astfel, nici din această perspectivă nu se poate stabili competenţa instanţei în a cărei rază teritorială se află sediul creditorului ori banca unde reclamantul are deschis contul în care trebuiau plătite remuneraţiile. Acel loc este legat de consecinţele negative ulterioare producerii prejudiciului.

Pierderea patrimonială a survenit chiar în locul în care a fost săvârşită fapta ilicită, iar stabilirea competenţei în funcţie de acesta răspunde cerinţelor de facilitare a administrării probelor şi de organizare utilă a justiţiei.

Rezultatul acestui raţionament jurisdicţional este stabilirea competenţei în favoarea acelui tribunal în circumscripţia căruia s-a săvârşit fapta ilicită, această primă orientare fiind reflectată în deciziile nr. 833 din 7 aprilie 2020, nr. 2.217 din 3 noiembrie 2020, nr. 1.073 din 9 iunie 2020, nr. 584 din 19 martie 2019 şi nr. 561 din 20 februarie 2015, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă.

B) În cea de-a doua orientare jurisprudenţială, s-a reţinut că locul săvârşirii faptei ilicite (comunicarea publică fără drept a operelor muzicale sau fonogramelor) este distinct de locul producerii prejudiciului, acesta din urmă fiind cel de la sediul reclamantei (locul plăţii), adică acolo unde se produc efectele faptei prejudiciabile. În consecinţă, competenţa teritorială a fost stabilită în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află locul unde se face plata sumelor reclamate prin acţiune, respectiv acolo unde se află unitatea bancară la care reclamanta are deschis contul bancar. În argumentarea acestei opinii s-a apreciat că locul producerii prejudiciului este locul în care se face plata/încasarea sumelor cu titlu de remuneraţii pretinse de către reclamantă, în calitate de organism de gestiune colectivă.

Potrivit art. 1.494 alin. (1) lit. a) din Codul civil, în lipsa unei stipulaţii contrare ori dacă locul plăţii nu se poate stabili potrivit naturii prestaţiei sau în temeiul contractului, al practicilor statornicite între părţi ori al uzanţelor, obligaţiile băneşti trebuie executate la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la data plăţii (sediul reclamantului).

Din interpretarea dispoziţiilor art. 116 din Codul de procedură civilă rezultă că, în cazul competenţei teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptăţit să aleagă o instanţă dintre mai multe instanţe deopotrivă competente. Prin depunerea cererii de chemare în judecată, reclamantul a ales între cele două instanţe deopotrivă competente, fixând competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei care nu îşi putea invoca din oficiu necompetenţa de soluţionare a cauzei, fiind ţinută de alegerea făcută de reclamant, în raport cu locul producerii prejudiciului.

Această a doua orientare jurisprudenţială a fost expusă în Decizia nr. 1.498 din 14 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă, precum şi în Decizia nr. 2.567 din 10 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia a II-a civilă.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Analizând orientările jurisprudenţiale identificate în practica instanţelor, procurorul general a apreciat ca fiind în spiritul legii prima orientare jurisprudenţială.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 107, art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 116 din Codul de procedură civilă stabileşte că sintagma „loc al producerii prejudiciului” în acţiunile în pretenţii formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, având ca obiect obligarea utilizatorilor de a achita remuneraţiile cuvenite pentru comunicarea publică/radiodifuzarea neautorizată a fonogramelor de comerţ sau publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, corespunde locului săvârşirii faptei ilicite, iar nu celui al efectuării plăţii prejudiciului.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 septembrie 2021.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

 
Secţiuni: Jurisprudența ÎCCJ, Procedură civilă, Recurs în interesul legii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD