« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Mesaj cu prilejul Zilei Naționale a României
01.12.2021 | Dan Mihai ȘUTA

Secţiuni: Legal Days, Opinii, Selected | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Dan Mihai Șuta

Dan Mihai Șuta

România Mare, împlinește, astăzi, 1 Decembrie 2021, 103 ani. Ea, „tânără mireasă, mamă cu amor”, a strâns peste un secol de existență după istorica ispravă a Marii Uniri, consfințite în cetatea Apulum, locul înfăptuirii momentului astral întru devenirea ei, punctul culminant care a făcut-o „dodoloață”. Cum-necum, s-a afirmat și există și azi, chiar dacă a fost ciuntită la răsărit, oftatul fraților români de peste Prut umbrind zilele de sărbătoare ale tinerei mirese.

Însă, astfel cum spuneam într-unul dintre discursurile din anul Centenarului „… înfruntând un secol de istorie foarte concentrată și deloc miloasă, suferind mari pierderi, încă se află pe harta lumii moderne. A fost visul secular al multor generații de mari patrioți, ardeleni, moldoveni, munteni de a face și de a vedea România Unită. A încercat și a reușit pentru o fărâmă de timp istoric, la 1600, Mihai Viteazul, iar apoi la 1859, durabil, Alexandru Ioan Cuza, unind Moldova cu Țara Românească. Au pledat și au luptat pentru Unirea cea Mare, luminata Școală Ardeleană și corifeii ei, Inocențiu Micu Klein, Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, iar mai apoi personalități importante, precum preotul dr. Vasile Lucaciu, marele nostru patriot sătmărean și toți cei alături de el semnatari ai Memorandumului de la 1892, act fundamental de afirmare a românilor ardeleni și drept strigăt pentru libertatea Transilvaniei. Pentru ca, în cele din urmă, prin dăruire și jertfă să înfăptuiască Marea Unire, Regele Ferdinand I, Ion I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Episcopul Iuliu Hossu și mulți, mulți alții, în frunte cu Biserica și Armata Română.

Momentul 1 Decembrie 1918, de desăvârșire a unității naționale și statale a românilor, a fost zenitul năzuinței noastre în întemeierea unei  istorii comune, pentru a forma o singură Țară numită România. A fost zenitul demnității naționale a românilor și a României, apogeul credinței noastre în unitate, libertate și demnă unicitate. A fost momentul astral al speranței poporului român în adecvarea la făurirea istoriei, la construirea lumii contemporane.

După o perioadă interbelică înfloritoare și remarcabilă în toate planurile vieții economico-sociale, urgiile n-au întârziat să apară între hotare. A fost a doua Conflagrație Mondială, care a măcinat din temelii atât România, cât și  întreaga planetă, dând o cotitură istorică  mult prea nedreaptă Țării și Poporului Român, silite să suporte cătușele bolșevismului și ale totalitarismului comunist. A fost perioada în care am pierdut tot ce am câștigat la 1 Decembrie 1918. Am suportat reculul destinului nostru istoric prea supuși, prea plecați și prea fataliști! Ne-am plecat capetele în fața istoriei croite pe la chermeza occidentalilor adunați la braț cu bolșevicii la Yalta. Puteam face altfel? E greu de spus… Însă ne-a costat enorm și a durat aproape o jumătate de secol! Dar, chiar și în robia comunistă, în spatele cortinei de fier, a existat cineva care a încercat să ne redea demnitatea de odinioară, declarând România independentă, suverană pe destinul ei și crezând cu încăpățânare funciară că nu va fi aruncată la ghena istoriei. Numai că am plătit un preț prea mare și, într-un moment de oarbă furie, dezlănțuită de iluzia revoluționară a unor zile de decembrie și suficient instigați de aceiași autori ai condamnării noastre la întunecimea comunismului, strânși laolaltă de data aceasta la Malta, l-am împușcat într-o zi sfântă, a anului 1989, pe visătorul comunist. Iar fantomele lui ne bântuie și astăzi, după aproape 30 de ani…

Ce a urmat știm cu toții. Visuri, idealuri, credințe, iubiri și dragostea față de Țară frânte și spulberate. Le-am dat pe toate pentru visurile îmbogățirii materiale rapide și ne-am trezit despuiați de tot ce aveam mai de preț: aurul galben, aurul verde, aurul negru, munții, câmpiile și văzduhul. Din stăpânitori am devenit înstăpâniți, un mic grăunte în uriașul carusel al capitalismului și al globalismului, cele două mega-malaxoare ale lumii contemporane. Ne-au fost și ne sunt măcinate fără milă tradițiile, obiceiurile, cutumele, cântecele populare și patriotice, gândurile la Țară și la Popor. Adică tot ce este românesc și românism! Corabia destinului românesc este în derivă, purtată de curenții soioși dar repezi ai lumii actuale, iar Țara este părăsită, este depopulată și lăsată de izbeliște de cei plecați în pribegie, în căutarea unei vieți mai bune, fără minciună, hoție și dispreț pentru valorile autentice, iar cei rămași îi cântăm prohodul, îndemnând-o la părăsire. Drama României noastre de astăzi este depersonalizarea ei prin depopulare, prin ștergerea tradițiilor ei seculare și prin plecarea fiilor ei într-un exod fără întoarcere. Încet-încet Țara rămâne stearpă, rămâne goală, fără suflet și fără chiotele copiilor. Actrița și scriitoarea Oana Pellea, remarca recent: «Ce destin! Să-ți moară țara când împlinește 100 de ani… de neiubire moare țara asta… de nepăsare. Neiubire este să asiști pasiv la moartea țării tale.»”

De atunci, de la aniversarea centenară a Țării, au trecut trei ani. S-a schimbat ceva? Mai nimic! Dimpotrivă! Suntem în pragul prăbușirii totale, al falimentului statal și al ieșirii din istorie. Ne mor codrii, ne mor apele, ne mor speranțele, ne moare viitorul, „murim și noi în moartea lor”. Ea, Țara, nu are nicio vină pentru asta! Este doar îndurerată și tristă, infinit de tristă.

Așa că, noi, toți fiii ei, am face bine să ne trezim din „somnul cel de moarte” în care singuri ne-am aruncat, NU „barbarii de tirani”. Vremea lamentărilor s-o dăm trecutului. Patria română are nevoie de fapte, de măreția zidirii și de curajul gândului măreț. Viitorul Țării, viitorul generațiilor care ne vor succede, stau în voința noastră! În voința de a pune capăt jafului, hoției, minciunii și nenorocitei de laude de sine, a vorbelor ipocrit sforăitoare și sterilității faptelor. Să ne înstăpânim din nou pe Țara noastră, să fim și să ne simțim din nou la noi acasă, iar sărbătoarea ei să fie prilej de bucurie, nu de stânjenitoare și plecată petiție de a ne bucura. Fiecare prilej pierdut de sărbătoare românească, firească și curată, e o ocazie ireversibil trecută. Așa a fost anul trecut, așa este anul acesta! Pretexte se pot găsi. Însă motivul real este în noi, în inabilitatea noastră de a fi români uniți (și) în Ziua Marii Uniri. Trebuie să fim români și în această zi mare! E dreptul nostru suveran. Nu suntem nici slugi, nici milogi și nici nu trebuie să fim dispuși să fim astfel tratați! Suntem români în România!

Nu avem ce face, e datul sorții generației noastre să recucerim acest pământ – „Grădina Maicii Domnului” – numit România! Așa încât toți, chiar și cei triști azi!, să se bucure pe pământul ei.

Prin urmare, să băgăm la cap îndemnul poetului nostru național Mihai Eminescu:
„Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deși moare valul…

La mulți ani, România! La mulți ani, români!

Av. Dan Mihai Șuta
Baroul Satu Mare

 
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD