« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 

CJUE. C-156/21 și C-157/21. Avocatul general Campos Sánchez-Bordona: se impune respingerea acțiunilor formulate de Ungaria și de Polonia împotriva regimului de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unei încălcări a principiilor statului de drept
02.12.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Fiscalitate, Internațional, Jurisprudență | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust

Acest regim a fost adoptat pe un temei juridic adecvat, este compatibil cu articolul 7 TUE și respectă principiul securității juridice

La 16 decembrie 2020, legiuitorul Uniunii a adoptat un regulament[1] care stabilește un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unei încălcări a principiilor statului de drept în statele membre. Pentru a atinge acest obiectiv, regulamentul permite ca, la cererea Comisiei Europene, Consiliul să adopte, printre altele, măsuri precum suspendarea plăților care trebuie realizate din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a multor programe finanțate din acest buget.

Ungaria și Polonia au formulat două acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând anularea regulamentului. În susținerea acțiunilor lor, acestea invocă, printre alte motive, absența sau caracterul inadecvat al temeiului juridic ales pentru regulament, incompatibilitatea acestuia cu articolul 7 TUE[2] și încălcarea principiului securității juridice.

În concluziile sale prezentate astăzi, domnul avocat general Manuel Campos Sánchez-Bordona, semnalează în primul rând că finalitatea regulamentului este de a institui un mecanism specific pentru a asigura execuția corectă a bugetului Uniunii atunci când un stat membru săvârșește încălcări ale principiilor statului de drept care pun în pericol buna gestionare a fondurilor Uniunii sau interesele sale financiare. În acest context, avocatul general subliniază că regulamentul nu urmărește să protejeze statul de drept prin intermediul unui mecanism sancționator similar celui prevăzut la articolul 7 TUE, ci instituie un instrument de condiționalitate financiară pentru a proteja această valoare a Uniunii. În aprecierea sa, puterea de apreciere a instituțiilor Uniunii acoperă această opțiune legislativă, care nu poate fi calificată ca fiind vădit eronată, deoarece respectarea principiilor statului de drept poate avea o importanță fundamentală pentru buna funcționare a finanțelor publice și pentru buna execuție a bugetului Uniunii.

În plus, avocatul general evidențiază faptul că regulamentul impune să existe o legătură suficient de directă între încălcarea statului de drept și execuția bugetară, astfel încât acest regulament nu este aplicabil tuturor încălcărilor statului de drept, ci numai acelor încălcări care au o legătură directă cu gestiunea bugetului Uniunii. Pe de altă parte, protecția destinatarilor finali ai programelor de cheltuieli finanțate din bugetul Uniunii este o măsură tipică și logică în gestiunea partajată a acestor fonduri, astfel încât corecția financiară adoptată de instituțiile Uniunii trebuie să fie suportată de statul membru autor al încălcării și nu trebuie repercutată asupra beneficiarilor fondurilor, care sunt străini de această încălcare. Avocatul general este de părere că atât finalitatea, cât și textul regulamentului demonstrează că acesta constituie o normă financiară în sensul articolului 322 alineatul (1) litera (a) TFUE și că, în consecință, articolul menționat putea constitui un temei juridic adecvat pentru adoptarea sa.

În al doilea rând, avocatul general consideră că articolul 7 TUE nu îi permite legiuitorului Uniunii să instituie un alt mecanism analog care să aibă același obiectiv de protecție a statului de drept și care să aplice sancțiuni similare. Cu toate acestea, avocatul general consideră că articolul 7 TUE nu se opune ca această protecție să fie asigurată prin alte instrumente decât cele prevăzute de această dispoziție, cu condiția ca trăsăturile lor esențiale să fie diferite de trăsăturile protecției asigurate de articolul menționat. Avocatul general amintește că Curtea a recunoscut deja consecințe ale încălcării valorilor Uniunii, mai concret în cadrul mandatului european de arestare și în cel al independenței judecătorilor naționali, chiar dacă, în acele cazuri, nu fusese utilizat articolul 7 TUE.

Avocatul general apreciază că sunt compatibile cu tratatele normele emise de instituțiile Uniunii care urmăresc să reacționeze, în domenii specifice, împotriva anumitor încălcări ale valorii statului de drept care au o incidență asupra gestiunii bugetare. În timp ce articolul 7 TUE condiționează adoptarea măsurilor de constatarea existenței unei încălcări grave și persistente a valorilor Uniunii de către un stat membru, regulamentul nu privește decât încălcarea principiilor statului de drept, de către un stat membru, care afectează sau riscă să afecteze, în mod grav și direct, buna gestiune financiară a bugetului sau protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Potrivit avocatului general, mecanismul regulamentului se aseamănă cu alte instrumente de condiționalitate financiară și de execuție bugetară care există în diverse domenii ale dreptului Uniunii, iar nu cu articolul 7 TUE. În plus, spre deosebire de regulament, articolul 7 TUE impune să existe o încălcare gravă și persistentă a oricăreia dintre valorile Uniunii, iar nu numai a statului de drept. Prin urmare, limitarea competenței Curții de Justiție prevăzută la articolul 269 TFUE în ceea ce privește articolul 7 TUE nu se aplică regulamentului, care rămâne supus controlului deplin de legalitate prevăzut la articolul 263 TFUE. Totodată, procedura de luare a deciziilor prevăzută la articolul 6 din regulament este diferită de cea prevăzută la articolul 7 TUE și nu este contrară principiului echilibrului instituțional, întrucât atribuirea unor competențe de executare Consiliului se înscrie în noțiunea largă de execuție bugetară care figurează la articolul 322 alineatul (1) litera (a) TFUE și nu încalcă articolul 317 TFUE, care conferă Comisiei competența în materie de execuție bugetară în sens strict. Prin urmare, avocatul general apreciază că regulamentul este compatibil cu articolul 7 TUE.

În al treilea rând, avocatul general consideră că, deși noțiunea de stat de drept ca valoare a Uniunii este largă, legiuitorul Uniunii are competența de a o preciza într-un domeniu material specific, precum cel al execuției bugetare, în scopul stabilirii unui mecanism de condiționalitate financiară. În această privință, avocatul general amintește că regulamentul enumeră șapte principii juridice,[3] care trebuie interpretate în lumina celorlalte valori și principii ale Uniunii consacrate la articolul 2 TUE. În plus, articolul 3 din regulament detaliază anumite indici de încălcare a principiilor statului de drept, iar articolul 4 alineatul (2) din acesta conține o listă exemplificativă de elemente în care se pot produce încălcări ale principiilor menționate. Acesta prezintă, astfel, încălcările susceptibile să conducă la adoptarea măsurilor de condiționalitate financiară prevăzute de regulament, făcând ca ele să depindă de existența unei legături directe cu execuția bugetului Uniunii. Ambele elemente evidențiază intenția legiuitorului de a facilita aplicarea principiilor statului de drept și de a spori securitatea juridică.

Potrivit avocatului general, caracterizarea statului de drept prin referirea la principiile menționate îndeplinește cerințele minime de claritate, de precizie și de previzibilitate pe care le impune principiul securității juridice. Astfel, statele membre au un nivel suficient de cunoaștere a obligațiilor care decurg din acestea, cu atât mai mult cu cât se consideră că, în cea mai mare parte, au fost dezvoltate în jurisprudența Curții.

În aceste condiții, avocatul general propune Curții respingerea acțiunilor în anulare introduse de Ungaria și de Polonia.


[1] Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO 2020, L 433I, p. 1).
[2] Acest articol prevede posibilitatea declanșării unei proceduri împotriva unui stat membru în cazul în care există o încălcare gravă a valorilor Uniunii sau un risc clar al unei asemenea încălcări.
[3] Cel al legalității, care implică un proces legislativ transparent, responsabil, democratic și pluralist; cel al securității juridice; cel al interzicerii exercitării arbitrare a competențelor executive; cel al protecției jurisdicționale efective, inclusiv accesul la justiție, asigurate de instanțe judecătorești independente și imparțiale, în egală măsură în ceea ce privește drepturile omului; cel al separării puterilor în stat; și cel al nediscriminării și egalității în fața legii.


:: Textul integral al concluziilor (C-156/21 și C-157/21)

 
Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD