« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
3 comentarii

Gina Lollobrigida, în mijlocul unor dificile dispute judiciare. Aspecte juridice și reflectare în mass-media
03.12.2021 | Răzvan CONSTANDACHE

Secţiuni: Articole, Drept civil, Drept penal, Life, Selected | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Răzvan Constandache

Răzvan Constandache

Mult îndrăgita, magnifica, atemporala și venerata actriță Gina Lollobrigida, în vârstă de 94 de ani (foto „Il Giornale”), legendă iconică a filmului italian și mondial (un film biografic poate fi vizionat aici, iar un Tribut aici), care după cariera cinematografică prodigioasă (ce a cuprins 60 de roluri principale jucate în filme, unele dintre acestea producție americană) s-a afirmat ca artist fotograf, în social-media, şi ca sculptor și pictor (aceasta a stuadiat în anii ’40 la Academia de Arte Frumoase din Roma), se află într-un disputat și controversat conflict în fața justiției italiene.

Litigiul a fost declanșat în anul 2014 de unicul fiu al actriței, Andrea Milko Skofic (Milko Skofic Jr.), apreciat actor și regizor, cu care aceasta a avut mereu o relație dificilă, a relatat cotidianul „Daily Mail”, situație litigioasă pentru care părțile implicate și avocații lor au ieșit deseori la rampă, în mass-media, inclusiv în ultimele zile.

Astfel, la 1 octombrie 2021, judecătorii Secției I Civile a Curții Supreme de Casație a Italiei (în imaginea „Dreams Time” de la mijlocul acestui articol, Palatul de Justiție din Roma – sediul Curții), după prezentarea cererii sale de intervenție de către Milko Skofic, au respins ca inadmisibil recursul Ginei Lollobrigida și au confirmat sentința, pronunțată în luna noiembrie 2019 de Curtea de Apel din Roma, în sensul validării / menținerii soluției executorii (decretului de deschidere a administrării de sprijin), din februarie același an, a judecătorului tutelar al Tribunalului Ordinar din Roma, Oficiul Judecătorului Tutelar, de admitere a cererii lui Skofic de instituire a unei administrări de sprijin / suport (tutele) asupra averii de peste 35 de milioane de euro a mamei sale.

Artista, potrivit publicației „Roma Today”, susținuse în motivarea recursului său că instanțele tutelare „nu au avut în vedere nevoia firească a unei persoane de peste nouăzeci de ani de a se simți garantată doar de oamenii în care are încredere, dată fiind neîncrederea acesteia în fiul ei, care anterior o persecutase” și nu-i fusese alături.

Fiindu-i respinsă atât plângerea cât și recursul, vedeta, născută la Subiaco, la 4 iulie 1927, crescută la Roma sub ocupația nazistă și bombardamentele aliaților și care actualmente încasează anual circa 100.000 de euro din pensie și redevențe, nu mai poate lua decizii financiare majore (înstrăinări și achiziții de bunuri de valoare substanțială, investiții, organizarea propriilor afaceri etc.) fără acordul administratorului de sprijin (tutorelui legal), desemnat de judecătorul tutelar.

Lollobrigida a apreciat că hotărârile susmenționate sunt abuzive, nedrepte, excesive, profund vătămătoare și ofensatoare pentru propria sa demnitate.
Într-o declarație de presă citată de publicația „El Periodico”, ea a spus că decizia pronunțată în cauză o împinge să trăiască „într-o stare inevitabilă de precaritate și dezgust evident”, lipsită de „amintiri care au însoțit-o de-a lungul vieții”.

Remarcăm că soluția evocată nu a mai fost la fel de favorabilă artistei precum cea din 9 iulie 2014, când aceasta a câștigat un proces similar intentat de fiul ei, pe 14 aprilie din același an.
Skofic își motivase acțiunea invocând și atunci că mama sa nu ar mai fi fost capabilă să-și organizeze propriile afaceri, judecătorii tutelari din Roma respingându-i însă ca nefondată respectiva cerere, aceștia apreciind la acel moment că actrița își putea gestiona în mod corespunzător finanțele.

Agentul vedetei, Paolo Cumin, citat de „Contact Music”, declarase cu acel prilej că artista „nu are nevoie de un administrator al afacerilor sale întrucât este, din punct de vedere mental, autonomă, coerentă și lucidă. Gina Lollobrigida rămâne cu amărăciunea profundă a unei mame care trebuie să facă față și să lupte cu acest eveniment profund trist.”

În procesul recent însă, instanțele au apreciat, potrivit ANSA, că Gina (Luigia) Lollobrigida nu este bolnavă mintal, dar că averea sa trebuie pusă în „mâini sigure”, câtă vreme experții medicali (psihiatrii criminaliști) au constatat „o slăbire a percepției ei corecte asupra realității”, „o personalitate cu unele caracteristici dizarmonice” și având o stare de „fragilitate, vulnerabilitate și sugestibilitate” care ar face posibil ca „oameni de pradă”, deci de rea credință, să dobândească asupra patrimoniului actriței, în dauna intereselor sale reale.

Milko Skofic, în vârstă de 64 de ani (fiul unui actor și producător de film sloven, de profesie medic, având același nume și cu care Lollobrigida a fost căsătorită în perioada 1949 – 1971; în imaginea Amazon alăturată, cei trei în anul 1950), solicitase inclusiv protecție pentru gestionarea obișnuită a vieții propriei sale mame (protecție personală / tutelă totală – instituție corespunzătoare punerii sub interdicție din dreptul românesc).

Judecătorii tutelari au considerat însă că actrița, beneficiar (administrat) al administrării de sprijin, este capabilă să ia propriile decizii pentru viața ei de zi cu zi, dar nu și pe cele referitoare la gestionarea activelor sale, constând în conturi bancare, companii și proprietăți imobiliare (aspecte ce țin de protecția și siguranța patrimonială).

Într-o consultație juridică acordată în publicația „Gazeta Românească” din Italia, reputatul av. prof. Gabriele Dallara menționa cu privire la instituţia administrării de sprijin că aceasta a fost înfiinţată în anul 2004 și că reprezintă „instrumentul cel mai elastic prevăzut de legislaţia italiană pentru a face faţă situaţiilor de incapacitate”.
Atunci când rudele beneficiarului administrației de sprijin „sunt în conflict între ele sau cu el, sau nu sunt adecvate, ori chiar sunt dezinteresate” să se îngrijească de acesta, „judecătorul tutelar numeşte o persoană din afara familiei, de obicei un profesionist (în general un avocat)”.

Normele cele mai importante care reglementează această instituție sunt cuprinse în art. 409 şi, respectiv, 410 pct. 1 din Codul civil italian. Art. 409 prevede că ”beneficiarul îşi păstrează capacitatea de a acţiona pentru toate actele care nu necesită reprezentarea exclusivă sau asistenţa necesară a administratorului de sprijin. Beneficiarul administrării de sprijin poate în orice caz să efectueze acte necesare satisfacerii necesităţilor propriei vieţi zilnice.” Art. 410 pct. 1 prevede că ”în desfăşurarea sarcinilor sale, administratorul de sprijin trebuie să ţină cont de nevoile şi aspiraţiile beneficiarului”.

Figura principală invocată de fiul Ginei Lollobrigida în cererea sa de instituire a tutelei și aflată și ea în centrul disputei judiciare amintite, care durează de aproape opt ani, este cea a lui Andrea Piazzolla, asistentul (secretarul), managerul și confidentul în vârstă de 34 de ani al artistei, angajat de ea în 2009 ca grădinar, îngrijitor și șofer, dar pe care ulterior, în perioada 2011-2013, aceasta l-a numit director unic (CEO) al celor trei societăţi comerciale care îi gestionează averea, în 2015 Piazzolla preluând controlul exclusiv al acestora.

Pe 9 iulie 2020, jurnalista Alina Avram constata, într-un articol publicat în revista „OK! Magazine”, evoluția grădinarului devenit manager al vedetei: „Odată ajuns să aibă acces la banii ei, Piazzolla n-a pregetat să facă tot felul de jonglerii cum ar fi să cumpere maşini de lux, apoi să le vândă, o parte din bani regăsindu-se în conturile familiei lui. În 2013, când diva şi-a scos la licitaţie bijuteriile Bvlgari, cele 5 milioane de euro din vânzare au dispărut. Lollo anunţase că întreaga sumă câştigată din licitaţie va pleca spre conturile unor laboratoare specializate în cercetarea celulelor stem, însă doar 1% din sumă a ajuns la destinaţie. În această vreme, Lollobrigida hrănea speculaţiile în privinţa naturii relaţiei sale cu Piazzolla, tânărul cu care ajunsese să se afişeze pe covorul roşu al diverselor evenimente.”

Asistentul a fost acuzat de Milko și Dimitri Skofic, fiul și, respectiv, nepotul actriței, în două procese penale (în care au intentat și acțiuni civile) aflate în prezent pe rolul Secțiilor Penale ale Tribunalului Ordinar din Roma, de eludarea incapacității mamei și bunicii lor prin faptul a profitat și profită material de vulnerabilitatea și manevrabilitatea ei, o manipulează, o izolează și o înstrăinează de celelalte persoane apropiate (spre a o putea controla), unele dintre acestea fiind concediate (cum ar fi avocata pe care o avea de zeci de ani și vechiul său manager), altele fiind chiar evacuate din spațiile proprietatea ei (și anume, rude ale acesteia).
În acest sens, cei doi au susținut că Andrea Piazzolla a întocmit, în detrimentul Ginei Lollobrigida, acte juridice care i-au cauzat actriței un imens prejudiciu financiar, acesta practic golindu-i conturile, devalizându-i firmele, risipindu-i bunurile, achiziționând pentru sine mașini și motociclete de lux precum și vacanțe extravagante și exclusiviste, la bordul iahturilor, și efectuând tot felul de cheltuieli astronomice din banii vedetei, față de care există riscul să-i fie epuizată practic întreaga avere.

Astfel, art. 643 din Codul Penal al Italiei, intitulat „Înşelarea persoanelor incapabile” stipulează: „Cel care, pentru a obţine pentru sine sau pentru alţii un profit, abuzând de nevoile, de pasiunile sau de lipsa de experienţă a unei persoane minore, sau abuzând de starea de infirmitate sau de deficienţă psihică a unei persoane, chiar dacă nu este pusă sub interdicţie sau nu este declarată incapabilă, o obligă să încheie un act care implică orice efect juridic vătămător pentru ea sau pentru alţii, este pedepsit cu închisoare de la 2 la 6 ani şi cu amendă de la 206 euro la 2.065 euro.”

În primul proces penal susevocat, în luna martie 2017, cei doi descendenți ai actriței împreună cu cel de-al doilea „soț” al acesteia, Javier Rigau (la care ne vom referi mai jos) au făcut plângere la Parchetul din Roma față de însușirea pentru sine de către Andrea Piazzolla a unor active ale Ginei Lollobrigida prin eludarea incapacității acesteia, procurorul Eleonora Fini reținând în cererea din 20 februarie 2019 înaintată Tribunalului (rechizitoriul), document de încheiere a anchetei citat de jurnalista Antonia Hendrik într-un articol publicat de cotidianul „Evenimentul Zilei”, faptul că, în perioada 2013-2018, susnumitul suspect (urmărit penal) ar fi efectuat manevre economice ilicite și tranzacții suspecte, „anormale și prejudiciabile”, care au dus la risipirea patrimoniului actriței, frauda totală fiind evaluată la peste 3 milioane de euro.

Astfel, în cadrul anchetei, procurorul și Poliția Economică și de Finanțe (Garda Financiară) au identificat un autoturism Ferrari F12 trecut pe numele lui Piazzolla şi o multitudine de „transferuri bancare cu 5 zerouri pe numele părinţilor acestuia [și al său]. [Mai multe retrageri de numerar de mare valoare făcute de Piazzolla, una dintre ele pentru 58.000 de euro – consemna tot din rechizitoriu cotidianul „El Pais”.] O casă şi două hoteluri, proprietăţi ale lui Lollobrigida, vândute şi conturile societăţii lichidate. (…)
În iulie 2015, Piazzolla ar fi vândut trei apartamente ale actriţei [situate în apropierea Roman Plaza de España] pentru suma totală de 2,1 milioane de euro. Şi, accesând conturile societăţii, ar fi achiziţionat prin transferuri bancare şi retrageri de numerar, maşini de lux în valoare de mai mult de 800.000 de euro, printre care un Ferrari de 310.000 de euro, o Ford Shelby Gt de 100.000 de euro și un BMW, automobile pe care, potrivit anchetatorilor, suspectul le-ar fi revândut pentru a alimenta conturile bancare ale părinţilor săi [cărora le-ar fi virat suma de 119.000 de euro].”
Potrivit cotidianului „La Reppublica”, cercetările preliminare au revelat și faptul că Piazzolla ar fi cumpărat, cu bani cash sau în leasing, 15 mașini și motociclete de lux, în valoare totală de peste un milion de euro, toate pe cheltuiala lui Lollobrigida.

Totodată, în perioada premergătoare, ar fi înșelat-o pe actriță determinând-o să-l numească manager / director exclusiv al companiei care îi administrează bunurile, „Vissi d’Arte”, firma devenind practic inoperantă, și apoi furându-i acesteia banii prin creditarea transferurilor bancare în contul său, făcând-o să semneze o serie de acte pentru a deveni proprietarul altor două companii ale ei.
Față de această situație, informa publicația „Fan Page”, judecătorul de instrucție a admis, în cursul lunii mai 2018, solicitarea procurorului de caz în sensul dispunerii sechestrului preventiv al bunurilor și disponibilităților „Vissi d’Arte SRL”, societate comercială ce fusese atribuită suspectului Andrea Piazzolla.

În ceea ce privește acuzațiile aduse în cauză pe fond, cererea (rechizitoriul) procurorului Fini a fost acceptată de judecătorul (GUP / de cameră preliminară) Emanuela Attura, care, după audierile preliminare din 14 mai 2020, a constatat, la termenul preliminar din data de 9 iulie a aceluiași an, legalitatea și temeinicia rechizitoriului întocmit de Parchet, față de acuzația de eludare a incapacității agravate a victimei Lollobrigida, adusă inculpatului Piazzolla, dispunând trimiterea în judecată a acestuia (punerea sub acuzare / începerea judecății cauzei) și stabilind primul termen de judecată (prima audiere) pentru 1 decembrie 2020 – a anunțat publicația „Leggo”.

În cel de-al doilea proces penal, plângerea a fost promovată și depusă pe 11 mai 2020, la același Parchet, de administratorul de sprijin al averii artistei, av. Stefano Agamennone, desemnat de judecătorul tutelar în luna februarie 2019, și a fost susținută de fiul și nepotul acesteia, Andrea Piazzolla fiind acuzat de faptul că, profitând abuziv de încrederea pe care i-a acordat-o Gina Lollobrigida, ar fi încercat, printr-un intermediar, să ofere unei case de licitații spre vânzare opere de artă (tablouri, icoane sacre și sculpturi), relicve, mobilier antic și alte suveniruri aparținându-i acesteia, în total circa 350 de piese, pentru o valoare totală evaluată la aproximativ 300.000 de euro.

„Totul a început cu denunțul administratorului de sprijin al lui Lollo”, care „a dat peste un site care anunța licitația bunurilor deținute de actriță” – a relatat publicația „Il Sussidiario”. „Acesta (…) a informat imediat autoritatea judiciară, subliniind câte dintre lucrările vândute fuseseră recunoscute de fiul lui Lollobrigida. (…) Casa de licitații ‘Colasanti’, unde au fost scoase la vânzare ‘comorile’ artistei, a expus însă mandatul de vânzare [emis] în numele unei femei aparent obișnuite, pe nume Rita Lizzi. Este o fostă chelneriță a restaurantului lui [Antonio] Salvi [din Roma], acum rezidentă în SUA, care a cunoscut-o de fapt pe actriță în restaurantul acestuia, dar, întrebată, s-a distanțat imediat de acea inițiativă…”

Potrivit actului de sesizare întocmit de procurorul Laura Condemi, după cum titra publicația „Il Sussidiario”, suspectul (urmăritul penal) Andrea Piazzolla ar fi determinat-o pe actriță să îi semneze trei ordine de vânzare a activelor susmenționate către casa de licitații susevocată aparținând Raffaellaei Colasanti. Asistentul ar fi implicat-o pe proprietara respectivei case în planul său, intermediar între cei doi subiecți fiind suspectul Antonio Salvi, patronul de restaurant susamintit. Astfel, alături de Piazzolla, deferit justiției ca autor al unei noi infracțiuni de eludare a incapabilului, Colasanti și Salvi au fost anchetați pentru complicitate la respectiva infracțiune.

În aceeași perioadă în care s-au petrecut faptele constatate de procuror a fost instituit regimul administrării controlate a patrimoniului Ginei Lollobrigida, decis de judecătorul tutelar Eleonora Lombardi, aceasta căzând în sarcina administratorului de sprijin susamintit, care gestiona bunurile actriței. După evaluarea atentă a bunurilor la cuantumul susmenționat, casa de licitații a stabilit vânzarea pentru datele de 20 și 21 mai 2021, dar situația a explodat la momentul aplicării sechestrului preventiv urgent al bunurilor de către procurorul de caz, care, după o prealabilă investigare a „mișcărilor” orchestrate ale persoanelor suspectate că fac parte din respectivul complot, a descins la fața locului cu o echipă a Poliției. Un număr de 50 de tablouri au fost luate preventiv în custodia organelor de anchetă, în baza decretului (ordonanței) de sechestru emise de procurorul Laura Condemi la data de 14 mai 2020.

Așa cum a relatat cotidianul „Il Mattino”, procurorul a reținut că scuza folosită de Andrea Piazzolla pentru a înșela victima a fost aceea că bunurile în discuție au fost mutate într-un alt imobil în vederea renovării vilei artistei și mai ales pentru ca acestea să nu fie puse în pericol (sechestrate) de „autoritatea judiciară”. Remarcabil apare însă faptul că, audiată la Parchet, Gina Lollobrigida a declarat în mod neechivoc și ferm că ea personal nu a vrut în niciun moment să-și înstrăineze propriile bunuri.

Față de noile acuzații aduse lui Piazzolla, a informat publicația „Shotoe”, procurorul a cerut arestul la domiciliu pentru acesta, însă luarea măsurii preventive a fost respinsă de judecătorul de instrucție cu motivarea că asistentul lui Lollobrigida este deja judecat pentru săvârșirea infracțiunii de eludarea incapacității.

Potrivit cotidianului „Il Messaggero”, după ce cererea (rechizitoriul) procurorului a fost acceptată de judecătorul (GUP) Monica Ciancio, pe parcursul termenelor preliminare ale cauzei a avut loc o audiere fluviu, în urma căreia, la termenul din 14 septembrie 2021, magistratul a constatat legalitatea și temeinicia rechizitoriului întocmit de Parchet, dispunând trimiterea în judecată a inculpaților Piazzolla și Salvi, față de acuzațiile de eludare a incapacității agravate aduse acestora (punerea sub acuzare / începerea judecății cauzei).
În sarcina lor s-a reținut că au profitat de victima Lollobrigida, într-o perioadă în care ea a fost supusă administrării de sprijin din cauza „slăbirii percepției corecte a realității de către aceasta”.
Suspectul „Salvi, în cadrul ședinței preliminare, a vorbit pe larg, implicându-l pe proprietarul casei de licitații atât de mult [în activitatea presupus infracțională], încât procurorul, în concluziile sale, a anticipat o revizuire a dosarului, în ciuda unei cereri anterioare de revocare a acuzațiilor” împotriva susnumitei, titrează ziarul.
Primul termen de judecată al procesului a fost stabilit pentru 16 noiembrie a.c.

În ambele dosare penale, părțile civile (rudele divei, aflate în raporturi de adversitate cu aceasta) au fost apărate de av. Michele Gentiloni Silveri și av. prof. Dr. Alessandro Gentiloni Silveri, iar suspectul / inculpatul Piazzolla de av. prof. Filippo Morlacchini.

În apărările sale din cele două cauze, Andrea Piazzolla a negat acuzațiile ce i s-au adus, pe care le-a calificat ca netemeinice, și a arătat că de fapt el nu a urmărit decât să fie alături de Gina Lollobrigida și să-i protejeze acesteia patrimoniul. Asistentul a confirmat că a cunoscut-o pe actriță în anul 2009 și a invocat faptul că abia în anul 2015 a fost invitat de aceasta să locuiască în casa ei, tocmai pentru că în acea vreme diva nu avea o relație bună cu fiul, nora, nepotul și cel considerat al doilea soț al său, Francisco Javier Rigau y Rafols, pe care ea însăși i-a evacuat în 2011 din anexa vilei sale de pe Via Appia Antica din Roma.

Cu acesta din urmă Lollobrigida avusese o căsătorie religioasă, care, formal, a început / a fost încheiată în anul 2010, dar căreia artista i-a contestat validitatea.
Astfel, în 2015, urmărind anularea actului de căsătorie din 29 noiembrie 2010, întocmit în opinia sa fraudulos și de care ea aflase abia în 2013, actrița a promovat un proces penal de înșelăciune și fals în înscrisuri oficiale pe care i l-a intentat lui Javier Rigau.
Vedeta a susținut că fostul partener catalan, mai tânăr cu 34 de ani decât ea, de profesie antreprenor (licențiat în Drept) și pe care îl cunoscuse în 1985, a obţinut prin înșelătorie semnătura sa pe actul de căsătorie, punând-o anterior să-i semneze o procură falsificată.
Lollobrigida nu a avut câștig de cauză în proces, Tribunalul Ordinar din Roma achitându-l pe Rigau doi ani mai târziu pentru acuzațiile ce i-au fost aduse (situație despre care a relatat și ziarul „Libertatea”), deși procurorul ceruse ca acesta să fie condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
În 2019, cununia contestată de actriță a fost anulată ca inexistentă de către Tribunalul Apostolic Sacra Rota. „Nu m-am căsătorit niciodată cu acel bărbat. Adevărul câștigă întotdeauna”, a comentat diva, citată de revista „Donna Glamour”.

Piazzolla a mai susținut, totodată, că el, Adriana Prestipino Garritta, iubita și logodnica sa, medic anestezist în Roma, și fetița lor, care s-a născut în luna mai 2020 și pe care au ținut să o numească Gina în semn de afecțiune față de artistă, locuiesc împreună cu Lollobrigida ca o mare familie pe care chiar aceasta și-a ales-o.
Într-o declarație preluată de publicația „Ultime notizie flash” Piazzolla a explicat că întotdeauna a făcut totul numai de dragul Ginei Lollobrigida și că se bucură că a fost pus sub acuzare, pentru că aceasta va fi singura modalitate de a dovedi tot ce s-a întâmplat cu adevărat: „Gina trebuie apărată pentru că este o femeie cinstită. în mijlocul unui calvar de oameni ignobili orbiți de interesele lor murdare.”
„Gina este totul pentru mine, ea este prioritatea mea, o misiune de viață. Tot ceea ce decide Gina să facă este exploatat împotriva ei și împotriva mea. (…) Nu fac nimic fără știrea Ginei… Ea este un monument pentru mine, o misiune. Sunt gata să mor pentru ea”, a mai spus, patetic, asistentul divei într-un interviu acordat revistei „Oggi”.

Despre toate aceste aspecte au vorbit avocații Michele Gentiloni Silveri și Alessandro Gentiloni Silveri, reprezentanții fiului și nepotului divei, în talk-show-ul „Italia Sì”, difuzat sâmbătă, 20 noiembrie 2021, de televiziunea publică „Rai 1” și citat de „Today”.
Aceștia au menționat „anihilarea rușinoasă a bunurilor artistei în beneficiul domnului Piazzolla și cercului acestuia”, în contextul în care „starea de sănătate a Ginei Lollobrigida a fost constatată atât în ​​materie penală, cât și civilă, de către experți de frunte în psihiatrie criminalistică, prin expertize nepartizane, solicitate și supravegheate de judecători imparțiali, respectând toate regulile științei și contradictorialității”.

Într-un interviu acordat cotidianului „Corriere della Sera” și citat de publicația „The Social Post”, Milko Skofic a explicat că, potrivit lui, în prezent actrița a devenit ușor de manipulat: „Întotdeauna a fost încăpățânată, dar acum a devenit fragilă. (…) Mama mea, prudentă istoric, a început să cumpere mașini. Până de curând, flota sa era formată dintr-un Panda și un Mercedes second-hand. Într-o zi găsesc facturile pentru un Audi de peste 100 de mii de euro. Apoi, un carusel de motociclete și mașini de lux.”
În aceste achiziții foarte scumpe, Skofic a spus că a văzut întotdeauna influența lui Piazzolla, care ar fi împins-o pe Lollobrigida să-și risipească treptat bunurile personale: „Nu mai sunt bani la Roma, nu mai sunt la Monte Carlo, deși bijuteriile Bvlgari ale mamei mele au fost vândute. Un patrimoniu de 4 milioane de euro. Dar unde sunt banii? Nu în conturile ei. Finanțele se ocupă acum de asta.”
„Cuvintele rostite [în prezent] de mama sunt rezultatul manipulării; uneori cred că ar fi avut nevoie de un administrator al averii sale și că nu l-a găsit în mine, poate că ar fi trebuit să reacționez mai devreme”, a concluzionat fiul vedetei.

Artista a protestat după deciziile luate împotriva voinței sale, la începutul anului 2020, de administratorul său de sprijin, Av. Stefano Agamennone, de a numi un alt avocat care să o reprezinte legal în procesele penale sus-amintite, fără a o consulta, și, mai mult, de a cere un inventar al tuturor bunurilor aflate în vila sa susamintită.

Într-un studiu de caz, intitulat „Administrare suport: cazul Lollobrigida” și publicat pe blogul său la 4 iunie 2020, reputata Av. Gabriella Panaro constata că această din urmă procedură, contestată de actriță, a urmat după ce administratorul a obținut de la Tribunal o autorizație pentru scoaterea din locuința divei a bijuteriilor, tablourilor, candelabrelor și mobilierului de artă aparținând acesteia și, totodată, depunerea respectivelor bunuri de valoare într-un seif, situație pe care artista a considerat-o ca excedând cadrului stabilit de însăși hotărârea de tutelă, aceasta apreciind măsura drept abuzivă și „ignobilă”.

În acest sens, în argumentația unei scrisori oficiale la care ne vom referi mai jos și al cărei text a fost preluat de „Today”, Lollobrigida afirma: „Nu pot fi tratată ca o infractoare în casa mea! (…) Nu înțeleg de ce acest domn vrea un inventar al bunurilor asupra cărora nu are gestiune, în condițiile în care a fost numit doar pentru protecția bunurilor mele imobiliare și corporative.”

La rândul său, Filippo Maria Meschini, avocatul în materie civilă al vedetei, a explicat aceluiași site că sarcina care îi revine administratorului de sprijin este exclusiv aceea „de a gestiona actele de administrare extraordinară privind gestiunea companiilor și bunurilor imobiliare ale actriței. (…) Ceea ce nu ne așteptam este ca administratorul să ceară extinderea competențelor sale și mai ales ca judecătorul tutelar să i-o acorde. O dispoziție profund nedreaptă, pentru că însăși Curtea a judecat-o pe Gina Lollobrigida ca aflându-se în deplina posesie a abilităților ei mintale.”

Av. Prof. Gabrielle Dallara atrăgea atenția în materialul susevocat asupra unei probleme care apare uneori în practica instituției administrării de sprijin, și anume aceea a „interpretării deciziei judecătorului, prin care care sunt conferite puteri administratorului (care ar trebui să specifice ce acte poate efectua administratorul ‘în numele şi contul’ beneficiarului şi în care, în schimb, doar îl asistă la efectuare). Uneori aceste puteri sunt indicate în manieră foarte amplă şi generică (şi câteodată fără a specifica dacă acestea reprezintă prerogative exclusive ale administratorului). (…) Pentru cheltuieli, în mod normal, judecătorii impun un plafon maxim lunar care poate fi atins de administrator. Pentru actele de administrare extraordinară (cele care afectează în mod semnificativ patrimoniul) este în schimb necesară autorizarea judecătorului de fiecare dată.”

În contextul acestei spețe pilduitoare și care îndeamnă la reflecție, apreciez că instituția administrării / administratorului de sprijin prezintă o mare utilitate practică și ar fi bine ca aceasta să fie implementată și în țara noastră, mai ales în lumina dispozițiilor și considerentelor Deciziei nr. 601 din 16 iulie 2020 a Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial nr. 88 din 27 ianuarie 2021, câtă vreme în Dreptul Italian aceasta reprezintă o reglementare care „ține cont de faptul că pot exista diferite grade de incapacitate” precum și de „diversitatea intereselor unei persoane”, obiective avute în vedere de Decizia de referință citată.
De altfel, la data de 9 martie 2021, Ministerul Justiţiei a dat publicităţii un comunicat prin care a informat că „în perspectiva preconizatului demers legislativ vizând punerea de acord a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din (…) Codul Civil, constatate ca fiind neconstituționale”, cu Decizia CCR susmenționată și cu prevederile din Constituția României, supune atenției unele propuneri preliminare de reglementare, care vizează, într-o primă etapă, modificarea Codului Civil și a Codului de Procedură Civilă.
Este propusă instituirea și reglementarea unei instituții asemănătoare celei în discuție, și anume, „punerea sub consiliere judiciară” ca măsură intermediară între „instituirea curatelei” și „punerea sub tutelă specială” (aceasta din urmă luând locul „punerii sub interdicție”).
Mi-am permis această paranteză având în vedere că nu întotdeauna sunt înțelese temeiurile, sensurile și rosturile profunde ale respectivei Decizii a CCR, în consonanță cu gradul de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului într-o societate consolidată în ceea ce privește standardele democratice.

În același registru, printr-o impresionantă și patetică scrisoare deschisă, trimisă în februarie 2020 la Palatul Quirinal, Gina Lollobrigida s-a adresat astfel lui Giovanni Grasso, consilier de presă al Președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella, cu solicitarea de a fi informat Șeful Statului cu privire la situația sa dificilă: „Am lucrat și am reprezentat Italia în lume de peste 70 de ani, pentru a avea un tratament ignobil. Astăzi (…), cred că merit puțină liniște sufletească și să nu fiu tratată ca o persoana incapabilă, din moment ce nu sunt. Am așteptat ani de zile pentru că am crezut în justiția italiană. M-am înșelat și acum au exagerat. (…) Cum se face că, în cazul meu, articolele 2, 3 și 4 din Constituția Italiei sunt literalmente călcate în picioare? Este un ‘mulțumesc’ la sfârșit de carieră? Dacă cineva nu ia problema în propriile mâini și dacă inima mea va trebui să reziste în continuare acestor nedreptăți, voi fi obligată să plec din Italia.”

Textele Constituției Republicii Italia invocate de artistă stipulează:
„Art. 2: Republica recunoaște și garantează drepturile inviolabile ale omului, atât ca individ, cât și ca parte a unor grupuri sociale în cadrul cărora este exprimată personalitatea umană.
Republica pretinde asumarea îndatoririlor fundamentale imprescriptibile de solidaritate politică, economică și socială.
Art. 3: Toți cetățenii beneficiază de demnitate socială egală și sunt egali în fața legii, fără deosebire de sex, rasă, limbă, religie, opinii politice, condiție personală și socială.
Republica are datoria de a îndepărta acele obstacole de natură economică sau socială care limitează libertatea și egalitatea cetățenilor și care împiedică astfel dezvoltarea deplină a persoanei și participarea eficientă a tuturor celor care muncesc la organizarea politică, economică și socială a țării.
Art. 4: Republica recunoaște dreptul tuturor cetățenilor la muncă și creează condițiile necesare pentru valorificarea efectivă a acestui drept.
Fiecare cetățean are datoria de a desfășura o activitate sau de a îndeplini o funcție, potrivit potențialului și opțiunii sale personale, prin care să contribuie la progresul material sau spiritual al societății.”

De la secretariatul consilierului Grasso a fost emisă o solicitare de analiză aprofundată a cazului semnalat de actriță. O dezbatere a „Rai 1” TV despre demersul acesteia și cauzele care l-au determinat, difuzată chiar în luna februarie 2020, poate fi accesată aici.

„Sufăr atacuri asupra persoanei mele și asupra moștenirii pe care mi-am construit-o. (…) Am dreptul să trăiesc și să mor în pace! (…) Nu am greșit cu nimic. Întotdeauna am trăit muncind și fără ajutorul nimănui, iar astăzi nu sunt liberă să-mi gestionez bunurile. (…) Mi le-au confiscat și m-au supus la un tratament nedemn. (…) Există multă amărăciune pentru ceea ce mi se întâmplă. (…) Mă simt umilită, simt prea multă durere ca să fiu tratată în acest fel de fiul meu. (…) I-am făcut bine și drept urmare l-am avut împotriva mea”, a spus, în replică la ediția susevocată, din ziua precedentă, a talk-show-lui „Italia Sì”, fiind emoționată și în lacrimi, dar „neresemnată”, Gina Lollobrigida în cadrul unei tulburătoare ediții a emisiunii „Domenica In”, difuzată pe 21 noiembrie 2021 de „Rai 1” TV și realizată de artista și omul de televiziune Mara Venier, care a încercat să o consoleze pe invitata sa.

De altfel, actrița nu și-a ascuns niciodată furia și supărarea sa față de această situație, cu un alt prilej aceasta declarând, potrivit „Viaggi News”: „Când iese o lege care va interzice bătrânilor să-și trăiască viața așa cum își doresc, atunci putem vorbi de o crimă. Până în prezent această lege nu există și să trăiesc așa cum vreau mi se pare un drept. Dimpotrivă, este corect ca un copil căruia nu i-a păsat niciodată și nu s-a îngrijorat de mama lui să impună ca altcineva să facă lucrurile importante în locul ei?”.

„Bersagliera” Lollobrigida, care în anii ’50 – ’60, când a făcut furori cu filmul „Pâine, dragoste și fantezie” (1954, partener pe Vittorio De Sica), era considerată cea mai frumoasă femeie din lume, în discuția susevocată cu Mara Venier l-a numit pe Andrea Piazzolla, cu afecțiune, „marea mea fericire, (…) o persoană bună, (…) un mare noroc pe care l-am avut, pentru că m-a ajutat să merg mai departe” și care pentru asta „are probleme groaznice” pentru că, „din păcate, știm cum merge justiția astăzi”.
Actrița a subliniat că Andrea, pe care în nenumărate rânduri l-a numit „îngerul păzitor” al său, îi este ca un fiu, nu a greșit niciodată față de ea, iar fiica lui poartă propriul ei prenume, acela de Gina, aceasta numind-o pe copila, de care s-a atașat profund, „Gina Jr.”.
„Viața mea îmi aparține și eu decid ce să fac cu ea. A oferi cadouri lui Andrea și familiei sale este ceva care mă privește pe mine, pe nimeni altcineva”, a subliniat diva (în imaginea „Rai 1” TV alăturată, actrița împreună cu Piazzolla și partenera acestuia, în anul 2019). Un clip video relevant din emisiunea, susmenționată, din 21 noiembrie a.c., poate fi vizionat aici.

Este demn de amintit faptul că actrița și-a exprimat aceleași sentimente față de Piazzolla și în urmă cu doi ani, în edițiile din 20 ianuarie și 22 septembrie 2019 ale aceleiași îndrăgite emisiuni (câte un fragment grăitor din acestea poate fi accesat aici și, respectiv, aici).

Iar într-o declarație preluată de publicația „Dagospia”, Lollobrigida a spus: „Andrea este o persoană pe care o ador. Este inteligent, este cea mai apropiată persoană de mine, ne înțelegem bine, ceea ce este minunat. Și dacă cineva este deranjat de acest lucru, nu-mi pasă. (…) Îi sunt aduse acuzații ridicole. Sper doar că mă vor lăsa să trăiesc în pace ultimele zile pe care Părintele Etern va dori să mi le dăruiască.”

„Viața mea nu a fost o simplă navigație. Am trăit războiul, mi-a fost foame, am văzut un soldat îndreptând pistolul spre mama și cele două surori ale mele.
Mereu am lucrat foarte mult, ca actriță, fotograf, pictor și sculptor. Munca îmi dă satisfacție. Mă trezesc târziu, dar uneori lucrez până dimineața. Mi-am investit întotdeauna bine câștigurile, nu înțeleg de ce astăzi trebuie să am un tutore care să-mi controleze bunurile”, s-a confesat vedeta în cadrul unui interviu acordat în luna octombrie 2021 revistei „Oggi”.

În emisiunea „Domenica In” din 22 septembrie 2019, Lollobrigida a concluzionat foarte ferm asupra situației ce i-am fost creată: „Eu fac ce vreau cu banii mei! Nu i-am furat și am muncit toată viața. Și încă muncesc, nu pot să stau fără să muncesc pentru că pentru mine a trăi înseamnă a munci. Continui să trăiesc și să fac ceea ce vreau pentru că este dreptul meu. Nu este nimeni care să-mi spună ce să fac!”

În toate aparițiile sale publice, Gina Lollobrigida s-a exprimat în sensul că are în vedere ca în perioada următoare să întreprindă toate demersurile care mai sunt încă legalmente posibile pentru a înlătura tutela vătămătoare și umilitoare, care în opinia sa i-a fost pe nedrept și abuziv impusă.

În vederea acestui fapt, actrița și-a angajat un nou apărător, în persoana Av. Dr. Antonio Ingroia, fost procuror anti-mafia la Palermo.
„Am vrut să-l cunosc pe dr. Ingroia după ce l-am văzut în serialul Netflix ‘Vendetta’. Mai exact, m-a impresionat momentul din film în care a spus că a încetat să mai fie magistrat pentru a se dedica apărării oamenilor care au suferit nedreptăți. Atunci am înțeles că ar putea fi cel potrivit să facă asta și pentru mine”, a afirmat diva într-un foarte recent interviu, acordat la sfârșitul lunii noiembrie 2021, cotidianului „Il Giornale”.

„Există un singur scop, şi acesta nu este bunăstarea Ginei Lollobrigida, ci averea ei”, a declarat, la rândul său, în cadrul ediției susamintite din 21 noiembrie a.c. a emisiunii „Domenica In”, av. dr. Antonio Ingroia, afirmând că se „va lupta pentru libertatea actriței”, aceasta reprezentând un simbol al Italiei și meritând „mai mult respect din partea tuturor italienilor, dar mai ales din partea instituţiilor italiene, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii ani”.

Aflată printre ultimii supraviețuitori ai Epocii de Aur a Hollywood-ului, Gina Lollobrigida este alături de Sophia Loren (87 de ani) și Claudia Cardinale (83 de ani), unul dintre cele trei mari simboluri ale filmului italian, având ca parteneri de distribuție staruri precum Gerard Philipe, Tony Curtis, Robert Alda, Burt Lancaster, Yul Brynner, Tyrone Power, Frank Sinatra, Sean Connery, Rock Hudson, Errol Flynn, Humphrey Bogart, David Niven, Marcello Mastroianni sau Gerard Depardieu – alăturat, actrița (foto „The Times”) în rolul Esmeralda („Zingarella”) din filmul „Cocoșatul de la Notre-Dame” (1956, partener Anthony Quinn).
În cele peste șase decenii de carieră, actrița a câștigat șapte premii „David di Donatello”, două „Nastro d’Argento”, șase „Bambi Awards”, un premiu „Flaiano”, un „Joseph Plateau Awards”, un premiu „Henrietta”, un „Glob de Aur” (1961), două Panglici de Argint și a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame (2018) – un emoționant reportaj de la ceremonia care a avut loc pe 1 februarie 2018, la Los Angeles, poate fi vizionat aici.
În anul 1986 a condus juriul Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

Artista a fotografiat personalităţi ale vremii ca Paul Newman, Salvador Dalí, David Cassidy și echipa naţională de fotbal a Germaniei.
A publicat 2 lucrări cu fotografiile sale, „Mia Italia” (1973) și „Wonder of Innocence” (1994), precum și una cu sculpturile realizate de ea, „Sculptures” (2003).
A expus fotografii si sculpturi în cele mai mari expoziţii din lume.

Gina Lollobrigida a fost decorată cu Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Mare Ofițer (1987), iar din partea Franței a fost distinsă cu titlurile de Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor (1985), pentru realizările sale în fotografie și sculptură, și de Cavaler al Ordinului Național al „Legiunii de Onoare” (1992).
În anul 1999, a fost numită Ambasador al Bunăvoinței, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Este Reprezentant Special al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

Răzvan Constandache

 
Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Gina Lollobrigida, în mijlocul unor dificile dispute judiciare. Aspecte juridice și reflectare în mass-media”

  1. Felicitari pentru articol, domnule Constandache!

  2. Vă mulțumesc frumos pentru apreciere!

  3. Italia are legi similare ale mostenirii fortate ca si Romania.
    Testatorii nu pot dispune de averea lor, nu pot lasa cui vor propriile bunuri si nu au control asupra propriei averi.
    Iar daca esti batran, esti automat considerat decrepit si incompetent.
    Mostenirea fortata, 50% in noul cod civil este o anomalie, este o expropriere post-mortem. Asta daca nu esti declarat incompetent ca Madam Lollo si ajungi sa-si bata joc de tine un fiu persecutor si ingrat.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD