« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept comercial
CRAZNIC
 

Natura juridică a cererii de intervenție prevazută de OUG nr. 116/2009
07.12.2021 | Dana BIVOL, Sebastian CALANCEA

Secţiuni: Articole, Drept comercial, Procedură civilă, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Dana Bivol

Dana Bivol

Sebastian Calancea

Sebastian Calancea

Cererea de interventie isi are cadrul normativ actual in art. 71 din O.U.G. nr. 116/2009[1]. Ratiunea acestei cereri este aceea de a impiedica admiterea cererilor de inregistrare a unor mentiuni in Registrul Comertului, rezultate din hotarari AGOA sau AGEA care ar putea afecta viata societara. Alaturi de cadrul normativ precizat, trebuie avute in vedere atat prevederile regasite in Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/C/2008[2] (in continuare „Normele”), cat si prevederile din Codul de procedura civila[3], in special cele privitoare la procedura interventiei voluntare principale si accesorii (art. 61-67 C.proc.civ.). Efectele formularii unei astfel de cereri constau in suspendarea procedurii de inregistrare, urmata de transmiterea intregului dosar la instanta de judecata competenta in vederea verificarii legalitatii cererii de inregistrare[4].

Conform practicii judiciare[5], cererile de inregistrare a mentiunilor in registrul comertului se solutioneaza de catre directorul oficiului registrului comertului in procedura necontencioasa, fiind analizate din punct de vedere formal cererea si documentele depuse de persoana interesata in sustinerea acesteia, documente ce sunt enumerate pentru fiecare mentiune in cuprinsul Normelor.

Prin formularea cererii de interventie, procedura de solutionare a cererii de inregistrare in registrul comertului capata caracter contencios, iar obiectul judecatii va consta in verificarea legalitatii inscrierii din perspectiva Legii nr. 26/1990 si a celorlalte acte normative care o completeaza (O.U.G. nr. 116/2009 si O.M.J. nr. 2594/C/2008).

Privitor la aceasta cerere, prezinta relevanta o serie de aspecte procedurale ce au determinat in practica interpretari diferite, acestea fiind (i) cine sunt persoanele care pot formula astfel de cereri, (ii) daca se impune justificarea unui interes si (iii) care poate fi obiectul analizei efectuate de catre instanta de judecata in cadrul acestei proceduri.

Cererea de interventie poate fi formulata atat de terte persoane, cat si de actionarii/asociatii societatii. In toate cazurile insa, in promovarea unei astfel de cereri se impune fara indoiala necesitatea justificarii unui interes procesual de a actiona in acest sens, avand in vedere trimiterea pe care o face art. 71 din O.U.G. 116/2009 la prevederile din Codul de procedura civila privitoare la interventia voluntara.

Referitor la justificarea unui interes, atat cererea de interventie principala, cat si cea accesorie, reprezinta cereri in justitie, care se subsumeaza conceptului larg de actiune civila. Astfel, printre conditiile de exercitare a actiunii civile prevazute la art. 32 alin. (1) C.proc.civ. se numara si „d) justificarea unui interes.”

Mai mult decat atat, in cadrul cererii de interventie voluntara prevazuta de Codul de procedura civila, conditia existentei unui interes pentru formularea acesteia este stipulata cu caracter imperativ, la art. 61 alin. (1) C.proc.civ.: „Oricine are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile originare”. Avand in vedere ca, legea speciala nu cuprinde o prevedere derogatorie de la dreptul comun in materie, apreciem ca si in acest caz persoana care formuleaza o cerere de interventie, intemeiata pe prevederile O.U.G. nr. 116/2009 trebuie sa justifice un interes, care, la randul sau trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual.

Din aceasta perspectiva, se poate pune in discutie si interesul procesual al actionarului/asociatului care formuleaza o cerere de interventie la cererea de inregistrare mentiuni in Registrul Comertului, in conditiile in care art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990[6] (in continuare „LSC”) prevede ca scopul inregistrarii HAGA in Registrul Comertului este exclusiv „pentru a fi opozabile tertilor”.  Or, fata de actionari/asociati, HAGA produce efecte din chiar momentul adoptarii ei, fiind „obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra” [cf. art. 132 alin. (1) din LSC].

In aceste conditii, actionarul/asociatul nu ar justifica un interes propriu in acest sens, fapt ce ar trebui sa conduca la o respingere ca inadmisibila a cererii. In practica, insa, majoritatea instantelor de judecata au respins o astfel de exceptie ca nefondata, procedand la judecarea pe fond a cererii de interventie, fara ca astfel de hotarari sa cuprinda motivari ample privitoare la aceasta solutie.

In legatura cu motivele care pot fi invocate in aceasta procedura, dupa cum am mentionat anterior, cererea de interventie limiteaza obiectul judecatii doar la verificarea legalitatii inscrierii solicitate in fata Oficiului Registrului Comertului. Prin urmare, dupa cum conditiile formale pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de inregistrare mentiuni (documentele care trebuie anexate, persoana care semneaza si depune etc.) sunt prevazute in O.M.J. nr. 2594/C/2008, intocmai indeplinirea acestor conditii va fi criticata si prin cererea de interventie.

Astfel, raportat la inscrisurile care se solicita spre a fi inregistrate in Registrul Comertului, art. 20 alin. (6) din Norme prevede urmatoarele: „Daca se solicita inregistrarea/mentionarea si, dupa caz, publicarea unei hotarari a adunarii generale a asociatilor/membrilor, a unei decizii a asociatului unic, a unei hotarari a consiliului de administratie, a unei hotarari a consiliului de supraveghere/directoratului ori a unei hotarari judecatoresti, inscrisurile mentionate, intocmite in forma ceruta de lege, sub sanctiunea respingerii cererii, vor contine cel putin urmatoarele:

– datele de identificare a persoanei juridice;

– numarul si data adoptarii actului;

– conditiile formale de adoptare a actului;

– obiectul hotararii/deciziei adoptate;

– numele, prenumele, calitatea si semnatura persoanelor abilitate sa semneze inscrisul.”

Cu privire la acest aspect, este demna de evidentiat imposibilitatea analizei legalitatii actului societar solicitat spre a fi inregistrat la Oficiu si mentionat in Registrul Comertului, fiind total in afara limitelor de judecata trasate de aceasta procedura o cerere de interventie fundamentata doar pe argumente ce tin de aceasta legalitate.

Posibilitatea formularii criticilor privind legalitatea actului societar este conferita de Legea nr. 31/1990, prin prisma actiunii in anulare a HAGA considerata nelegal adoptata [prevazuta de art. 132 alin. (2) la care se face trimitere in cadrul tuturor formelor de organizare ale societatilor reglementate de LSC] sau prin prisma procedurii de atragere a raspunderii administratorilor, aceasta putand fi decisa tot printr-o HAGA (art. 155 LSC).

Astfel, in masura in care instantele judecatoresti stabilesc cu caracter definitiv faptul ca HAGA contestata este nelegala, chiar daca aceasta a fost, intre timp, inregistrata la ORC, poate solicita radierea mentiunii respective prin parcurgerea procedurii prevazuta la art. 25 din Legea nr. 26/1990. Mai precis, radierea inregistrarilor din ORC poate fi solicitata in urmatoarele conditii, cf. art. 25 alin. (1):

„Orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii pagubitoare, in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotararea judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului.”

Ratiunea acestui mecanism rezida si in utilitatea procedurii radierii inregistrarilor, aceasta fiind lipsita de efecte in masura in care s-ar interpreta ca in procedura inregistrarii mentiunilor la ORC s-ar analiza, intotdeauna, legalitatea HAGA supusa la inregistrare. Aceeasi este si optica jurisprudentei nationale, fiind retinut ca:

„Daca s-ar merge pe varianta avansata de apelanti in sensul imposibilitatii de a fi inregistrata in registrul comertului o hotarare AGA a carei legalitate (conformitate cu Legea nr. 31/1990 si cu actul constitutiv) nu a fost in prealabil constatata de catre instanta pe calea cererii de interventie prevazuta de art. 71, atunci actiunea de radiere prevazuta de art. 25 din Legea nr. 26/1990 nu ar mai avea aplicare. Aceasta actiune are ca premisa tocmai anularea in tot sau in parte a actelor care au stat la baza inregistrarii mentiunii in registrul comertului, anulare intemeiata pe dispozitiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.”[7]

Or, dupa cum este unanim cunoscut si acceptat, unul dintre principiile fundamentale de interpretare a normelor legale este ca: o norma juridica trebuie interpretata in sensul in care sa permita aplicarea ei, si nu in acela in care sa o inlature[8].

O speta mai recenta solutionata de Curtea de Apel Bucuresti a refuzat analiza unei probleme ce tinea de legalitatea unei HAGA mentionand in mod expres limitele judecatii cererii de interventie, respectiv:

„Pentru a admite cererea de interventie formulata de intervenienta si a retine ca cererea de efectuare a mentiunilor in registrul comertului formulata pentru petenta a fost formulata de o persoana fara calitate de reprezentant pentru societatea pentru care s-a solicitat efectuarea inregistrarii, prima instanta a retinut ca prin Hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor petentei nr. 1 din 28.07.2020 s-a dispus in temeiul art. 155 din Legea 31/1990 inceperea actiunii in raspundere contra administratorului.

Pentru inceput, instanta de apel arata ca nu poate transa in prezentul cadru procesual problema reprezentativitatii legale a societatii petente deoarece verificarea de catre instanta a legalitatii inregistrarilor/mentionarilor in registrul comertului solicitate in temeiul O.U.G. nr. 116/2009 cu scopul asigurarii opozabilitatii fata de terti a actelor si faptelor comerciantilor (art. 1 si 5 din Legea nr. 26/1990) se realizeaza in limitele prevazute de art. 22 din Ordinul ministrului justitiei nr. 2594/C/2008 care permit doar un control formal. Revine instantelor investite cu solutionarea fondului raporturilor juridice dintre parti (reprezentativitatea legala a societatii) sa examineze si sa statueze asupra acestor aspecte.”[9]

Cererea de interventie se diferentiaza de actiunea in anulare a unei HAGA nu doar prin obiectul acesteia, dar si prin prisma procedurii aplicabile: (i) la procedura de judecata a celei dintai, dispozitiile art. 71 din O.U.G. nr. 116/2009 statueaza faptul ca solutionarea cererii se face cu citarea partilor in procedura de urgenta si ca hotararea instantei este executorie si supusa doar caii de atac a recursului; la acestea este utila mentiunea ca termenul de formulare a cererii este pana la inregistrarea mentiunii in Registru (termen care poate varia in functie de amanarea sau nu a inregistrarii dispusa de Oficiul Registrului Comertului unde a fost depusa cererea)

(ii) procedura de anulare a unei HAGA este prevazuta de art. 132 LSC si presupune judecarea acesteia cu citarea partilor, in camera de consiliu, iar hotararea judecatoreasca pronuntata va fi supusa numai apelului.

In loc de concluzie, dorim sa reiteram faptul ca instanta de judecata in solutionarea cererii de interventie realizeaza verificari formale cu privire la indeplinirea conditiilor necesare acestei cereri, neavand competenta de a verifica legalitatea hotararilor AGA. Cererea de interventie si cea de inregistrare mentiuni se judeca impreuna si vizeaza aspecte legate de opozabilitatea HAGA. Acesta este motivul pentru care orice motive legate de nelegalitatea hotararii AGA (fie ca sunt motive nulitate relativa sau absoluta, fie ca sunt probleme privitoare la procedura de convocare etc.) vor fi declarate inadmisibile in aceasta procedura, fiind disponibile alte demersuri legale pentru o eventuala anulare a HAGA.


[1] O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in M. Of. nr. 926 din 30 decembrie 2009.
[2] O.M.J. nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor Metodologice din 2008 privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor, publicate in M. Of. nr. 704 din 16 octombrie 2008.
[3] Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata cu modificarile si completarile ulterioare in M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015.
[4] Astfel cum este prevazut in art. 71 din O.U.G. nr. 116/2009.
[5] Curtea de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 685/R-CONT din 25 octombrie 2018, publicata in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 4/2018.
[6] Legea societatilor nr. 31/1990 a fost publicata in M.Of. nr. 1066 din 17.11.2004.
[7] Curtea de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 685/R-CONT din 25 octombrie 2018, publicata in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 4/2018.
[8] Curtea Constitutionala a Romaniei, Decizia nr. 470/22.09.2005, publicata in M.Of. nr. 996 din 10 noiembrie 2005.
[9] Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a V-a civila, Decizia nr. 1838/A/28.10.2021.


Av. Dana Bivol, Partner POPESCU & ASOCIAȚII
Av. Sebastian Calancea, POPESCU & ASOCIAȚII

 
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD