« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Gambling
Secţiune dezvoltată cu sprijinul MAX BET SRL
 

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea art. 13 din OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. UPDATE: Obiecție de neconstituţionalitate respinsă. UPDATE: Decret privind promulgarea Legii – 25 februarie 2022. UPDATE: Publicarea Legii în Monitorul Oficial
28.02.2022 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: Anunțuri, CCR, Drept constitutional, Dreptul sportului, Jocuri de noroc, Monitorul Oficial al României | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 192 din 25 februarie 2022 a fost publicată Legea nr. 30/2022 pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Astfel, un procent de 98,8% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum şi din celelalte taxe prevăzute de OUG nr. 77/2009 se constituie venit la bugetul de stat, iar, prin derogare de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, un procent de 1% din aceste taxe se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic.

Intrare în vigoare: 1 ianuarie 2022

***

Vineri, 25 februarie 2022, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 401/27.09.2021);

***

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 172 din 21 februarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 15/2022 referitoare la respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de Preşedintele României, anterior promulgării legii.

În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că legea adoptată de Parlament şi trimisă la promulgare, prin soluţia legislativă cuprinsă la art. I pct. 1, aduce atingere principiului supremaţiei legii şi principiului securităţii raporturilor juridice, în componenta privind claritatea şi previzibilitatea legii, fiind astfel contrară art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.

Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, argumentele de neconstituţionalitate formulate susţin ideea că derogarea expresă, prin art. I pct. 1 din legea criticată, de la principiile şi exigenţele alocării resurselor bugetare, cuprinse la art. 30 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, dar şi la art. 8 şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, este de natură să diminueze bugetul de stat cu sumele alocate direct către COSR şi, în acelaşi timp, să slăbească încrederea legitimă a cetăţenilor în principiul universalităţii legilor şi al aplicării unitare a principiilor bugetare consacrate pe cale legală, ceea ce echivalează cu afectarea calităţii actului normativ şi a principiului securităţii juridice, garantate de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.

Din examinarea legislaţiei în vigoare cu referire la statutul şi sursele de finanţare ale COSR şi CNP, relevante faţă de criticile formulate în prezenta cauză, Curtea conchide în sensul că atât COSR, cât şi CNP sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, nonprofit, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ, dar care, prin caracterul lor de asociaţii de interes naţional şi încadrându-se în definiţia de „structură sportivă”, beneficiază, prin lege, de sprijin financiar din partea statului.

Cu privire la sursa de finanţare a COSR, Curtea reţine următoarele două aspecte esenţiale în cauză: 1) includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unui capitol distinct (credite bugetare), destinat expres sprijinului financiar pentru activitatea COSR, prin grija MTS în calitate de ordonator principal de credite; 2) în perioada 2000-2018, alocarea directă către COSR, prin Legea nr. 69/2000, a unei pătrimi din procentul de 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete (din 2004), ţigări şi băuturi alcoolice, sume prevăzute de aceeaşi lege ca una dintre sursele MTS pentru finanţarea activităţilor sportive. În plus, acelaşi minister a beneficiat, în perioada 2015-2018, de 2% din taxele aplicate în domeniul organizării şi exploatării jocurilor de noroc, conform art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.

Faţă de cele mai sus evidenţiate, Curtea constată că sesizarea de neconstituţionalitate, care, în esenţă, critică soluţia legislativă prin care s-a alocat direct, printr-o altă lege decât legea bugetului de stat, un anumit buget către COSR şi CNP, este neîntemeiată.

Într-adevăr, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 interzice, la art. 30 alin. (2), prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite. Legea examinată prevede, însă, o derogare expresă de la textul sus-menţionat, derogare permisă de art. 8 alin. (3), art. 15 şi art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

Curtea Constituţională a mai analizat, în jurisprudenţa sa, situaţii similare, în care legi derogatorii erau criticate sub aspectul neconstituţionalităţii lor şi a reţinut, în considerarea art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, că o reglementare derogatorie presupune existenţa normativă simultană în fondul activ al legislaţiei a două acte normative primare, respectiv cel cadru şi cel derogatoriu, acesta din urmă „cuprinzând norme diferite faţă de reglementarea-cadru şi aplicându-se cazurilor anume evidenţiate în conţinutul său normativ”. Rezultă că un text derogatoriu cu aplicare limitată în timp trebuie adoptat după aceeaşi procedură ca textul de la care se derogă din legea de bază.

Curtea reţine că derogarea cuprinsă la art. I pct. 1 din legea criticată, cu referire la modificarea alin. (3) al art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, este una conformă cu exigenţele impuse de art. 63 din Legea nr. 24/2000, în sensul că, pe de o parte, utilizează în mod expres şi fidel formula „prin derogare de la”, iar, pe de altă parte, că ambele acte normative – atât legea criticată, derogatorie, cât şi legea de la care s-a derogat au acelaşi caracter de lege ordinară. Referitor la aplicabilitatea limitată în timp, menţionată mai sus în jurisprudenţa Curţii, aceasta nu se impune în cazul de faţă, întrucât legea criticată nu derogă de la un act normativ cu caracter limitat în timp, aşa cum este legea bugetului de stat, ci de la o lege cu norme prescriptive generale – Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Aşadar, inclusiv cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021, Curtea observă că a fost respectat principiul alocării resurselor bugetare prin legea anuală a bugetului.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată.

***

Miercuri, 19 ianuarie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 20 ind. 2 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 este constituțională, în raport cu criticile formulate, potrivit unui comunicat.

***

Joi, 9 decembrie 2021, Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Textul sesizării:

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000

În data de 20 noiembrie 2021, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L256/2021, respectiv PL-x nr. 401/2021).

Considerăm că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, pentru motivele prezentate în continuare.

Potrivit Art. I pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate, prin care se modifică alin. (3) al art. 13 din OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, „Un procent de 98,8% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum și din celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se constituie venit la bugetul de stat, iar prin derogare de la dispozițiile alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, republicată, un procent de 1% din aceste taxe se constituie ca venit al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și 0,2% ca venit al Comitetului Național Paralimpic”.

Art. 8 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, consacră principiul universalității bugetare, potrivit căruia: „(1) Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte”.

Așadar, legea transmisă la promulgare prevede că 1% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, precum și din taxa de acces în cazinouri și cluburi de poker se constituie ca venit al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, iar 0,2% ca venit al Comitetului Național Paralimpic. Astfel, taxele respective nu sunt alocate în integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, în acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv Comitetului Național Paralimpic. Mai mult, prin această reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obținute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, în mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele două entități, cu statut juridic de asociație.

Având în vedere aspectele de mai sus, considerăm că textul criticat, deși derogă de la dispozițiile alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010, potrivit cărora prealocarea unor sume bugetare cu destinație specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă, vine în vădită contradicție cu prevederile art. 8 alin. (2) al Legii nr. 500/2002.

Art. 10 al Legii nr. 500/2002, care stabilește principiul unității bugetare, interzice la alin. (2) elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar, cu excepția cazurilor în care Guvernul aprobă înființarea de activități finanțate integral din venituri proprii pe lângă unele instituții publice sau schimbarea sistemului de finanțare a unor instituții publice. Or, contrar acestor prevederi, legea transmisă la promulgare instituie cadrul juridic necesar utilizării respectivelor taxe bugetare în afara sistemului bugetar. Având în vedere statutul Comitetului Olimpic Sportiv Român și al Comitetului Național Paralimpic, acestea sunt asociații, persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, astfel că nu pot fi exceptate de la rigorile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.

Ținând cont de toate aceste aspecte, considerăm că legea transmisă la promulgare intră în contradicție cu principiile bugetare consacrate de art. 8 și art. 10 din Legea nr. 500/2002, fiind afectată calitatea actului legislativ și, în consecință, creând o stare de insecuritate juridică, respectiv o atingere a încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. Inadvertența textelor legale mai sus amintite creează o situație obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiți de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetățenilor la o interpretare universală a legislației fiscal-bugetare. Acest lucru este de natură să afecteze existența și respectarea principiilor legale și constituționale care impun o conduită unitară, neechivocă tuturor participanților la relațiile fiscal-bugetare.

Prin modul defectuos de legiferare, soluția legislativă adoptată de Parlament a creat o incertitudine juridică referitoare la existența și respectarea normativă a principiilor legislative bugetare și a principiului constituțional al universalității drepturilor și a obligațiilor, având în vedere că posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligațiilor legale și de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietății legislative create prin norma dedusă instanței de contencios constituțional.

Așadar, considerăm că, prin toate acestea, legiuitorul a creat o situație de natură să determine o insecuritate juridică a persoanei, contravenind, astfel, art. 1 alin. (5) din Constituție coroborat cu art. 15 alin. (1) din Constituție privind universalitatea drepturilor și obligațiilor. Or, potrivit Curții Constituționale, securitatea juridică a unei persoane reprezintă un ,,concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale” (Decizia nr. 454/2018 și Decizia nr. 1/2021).

De asemenea, apreciem că o asemenea reglementare incoerentă, care alterează înțelegerea și aplicarea legii, este în evidentă discordanță și cu prevederile art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune. În acest sens, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 30/2016 asupra admiterii sesizării de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 137 alin. (3), (4) și (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, a reținut, cu privire la dispozițiile Legii nr. 24/2000 că „Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională (…) prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară”. În plus, cu privire la expresia principiului securității juridice, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, în jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că acesta este un ,,principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă” (Decizia nr. 51/2012, Decizia nr. 240/2020, Decizia nr. 1/2021).

Prin urmare, considerăm că soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului supremației legii și principiului securității raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, așa cum acestea își găsește expresia în art. 1 alin. (5) din Constituție, raportat la Legea nr. 24/2000 și dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională, cât și, pe cale de consecință, prevederilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept din Legea fundamentală.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 este neconstituțională.

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.