Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. prelevarea probelor biologice în cazul infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1170 din 10 decembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 486/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 şi 7 din anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cornel Nistor într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor apeluri formulate de autorul excepţiei, în calitate de inculpat, şi de părţile civile împotriva unei sentinţe penale prin care autorul excepţiei a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de ucidere din culpă.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 şi 7 din anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul cuprins:

– Art. 4 alin. (1) lit. b): „(1) S.N.D.G.J. conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: [] b) persoane condamnate definitiv pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum şi persoanele pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei […]”

– Art. 7: „(1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei.
(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea adăugării profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.
(3) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive de condamnare, respectiv a hotărârii prin care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei.”
– Pct. 3 şi 7 din anexă:
„
Infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.
[…]
3. Infracţiunea de ucidere din culpă
[…]
7. Infracţiunea de vătămare corporală din culpă […]”.

În opinia autorului excepției, textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 22 referitor la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituţională pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 176 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 30 iunie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

Prin decizia anterior menţionată, Curtea a constatat că Legea nr. 76/2008 reglementează constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, ce are ca scop prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism, astfel cum este prevăzut la art. 1 alin. (1) al acestei legi.

Curtea a reţinut, totodată, că restrângerea prin dispoziţiile legale criticate a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată este realizată, prin prevederile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, adică prin lege, în vederea realizării scopului acestui act normativ, prevăzut la art. 1 alin. (1) din cuprinsul său, scop ce este subsumat apărării ordinii publice.

În ceea ce priveşte critica referitoare la prevederea infracţiunilor de ucidere din culpă şi de vătămare corporală din culpă la pct. 3 şi 7 din anexa la Legea nr. 76/2008, Curtea reţine că criteriul reglementării infracţiunilor pentru care sunt aplicabile dispoziţiile legii analizate este cel prevăzut la art. 1 din acelaşi act normativ, iar acesta are în vedere atingerile grave aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prin comiterea unor astfel de infracţiuni, legiuitorul nedistingând în privinţa formei de vinovăţie cu care sunt săvârşite.

Reglementarea sferei infracţiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 constituie însă opţiunea legiuitorului, exprimată în acord cu politica penală a statului, conform dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie şi în marja de apreciere prevăzută de acestea.

Astfel, Curtea decide:
– Respinge excepția de neconstituționalitate invocată.