« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Transportul de persoane ca serviciu public post-Caracal. Stat eșuat?
13.12.2021 | Alexandru BAJDECHI

Secţiuni: Articole, Opinii, Selected, Transporturi | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru Bajdechi

Alexandru Bajdechi

În vara anului 2019, societatea românească a fost cutremurată de teribila tragedie de la Caracal, când uciderea a două adolescente a șocat, fără îndoială, întreaga țară. Acea tragedie ne-a arătat, încă odată, incapacitatea statului de a-și exercita una dintre funcțiile sale de bază: siguranța publică. Deși, deseori, tindem să aruncăm vina pe diverse persoane implicate în tragedie sau pe erori umane, adevărul este că contextul instituțional românesc au contribuit în mod definitoriu la crearea condițiilor pentru tragedia de la Caracal. Doi ani și jumătate mai târziu, situația nu pare să se fi schimbat prea mult în ceea ce privește reformele necesare pentru a evita o nouă tragedie de acest fel. Progresele instituționale sunt limitate și deseori „prorogate”. O nouă tragedie, precum cea de la Caracal, este posibilă în orice moment, iar autoritățile statului se vor trezi, din nou, în postura de a justifica și apăra incapacitatea statului de a-și proteja cetățenii.

Scopul acestui articol constă într-o trecere în revistă a impactului pe care tragedia de la Caracal l-a avut asupra regimului juridic al transportului de persoane, care are un rol determinant pentru asigurarea siguranței publice[1].

Conform rechizitoriului din dosarul Caracal: „X și Y erau eleve care stăteau la ocazie pentru a se deplasa între sate, la momentul răpirii acestora. Ambele fete și-au informat familiile în legătură cu planurile lor înainte de a părăsi domiciliul. Dată fiind lipsa mijloacelor de transport în comun între satele din România, autostopul reprezintă o activitate obișnuită, nefiind prima oară când victimele ieșiseră la ocazie. Acest aspect este relevant în ceea ce privește ușurința cu care Z își putea găsi victime (disponibilitate). Conform informațiilor culese, X și Y au urcat de bunăvoie în mașina lui Z, așteptându-se ca acesta să le ducă la destinațiile în care trebuia să ajungă, acestea nedându-și seama, în mod evident, cum această decizie urma să le aducă într-o situație riscantă (vulnerabilitate). Rata infracționalității relativ scăzută în România corelată cu obișnuința și ușurința de a face autostopul au făcut ca posibilitatea acestora de a se apăra în momentul în care și-au dat seama de intențiile lui Z să fie una redusă.”[2]

Acest pasaj din rechizitoriu explică foarte clar că una din premisele infracționale este „lipsa mijloacelor de transport în comun între satele din România”, aspect care a condus la înlesnirea săvârșirii infracțiunii de omor (calificat). Dar cum s-a ajuns aici?

Situația transportului județean de persoane înainte de tragedia din Caracal

Relevant din perspectiva speței Caracal este situația transportului județean de persoane (între unitățile administrativ teritoriale, în interiorul județului).

Sediul materiei este dat de Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, care a fost modificată cu fix o lună înainte de tragedia din Caracal.

Pe 25.06.2019, Guvernul României, invocând o situație extraordinară a cărei reglementări nu poate fi amânată, a emis OUG nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane. Prin această ordonanță, Guvernul României a scos transportul județean de persoane din sfera serviciilor publice (care erau reglementate de Legea nr. 92/2007) și l-a reglementat sub forma unui transport „comercial” (deși vorbim de transport de persoane, nu de mărfuri), în realitate un regim hibrid.

Motivul extraordinar invocat de Guvernul României a fost: „transportul rutier județean de persoane, considerat ca serviciu public, determină efort bugetar în sarcina bugetelor locale ale județelor, (…) altă consecință negativă care ar putea rezulta din nepromovarea proiectului constă în afectarea negativă a bugetelor județelor, care se confruntă deja cu probleme financiare, putând determina blocarea activității autorităților administrației publice județene”.

Pe scurt, serviciul public costă, iar Guvernul României și consiliile județene nu vor să plătească, deci oamenii trebuie să se descurce. Consecințele s-au văzut după o lună de zile.

În măsura în care transportul județean de persoane ar fi fost reglementat sub formă de serviciu public, astfel de evenimente nu aveau cum să aibă loc, dispărând premisa, astfel cum a fost subliniată de procurorii DIICOT, respectiv „lipsa mijloacelor de transport în comun între satele din România”.

La câteva luni după tragedia din Caracal, Parlamentul României a respins OUG nr. 51/2019, astfel că de la acel moment transportul județean de persoane ar fi trebuit să redevină serviciu public.

Situația transportului județean de persoane după respingerea OUG nr. 51/2019 prin Legea nr. 34/2020

Pe data de 01.04.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.

Respingerea unei ordonanțe de urgență este cu siguranță un lucru mai puțin obișnuit în peisajul legislativ românesc în contextul în care Guvernul dispune și de o majoritate parlamentară care să îi aprobe actele emise prin delegare legislativă. Cazurile în care o ordonanță de urgență este respinsă de Parlament pot fi numărate pe degete.

Potrivit art. 115 din Constituția României, republicată,

„(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.”

Legea nr. 34/2020 nu a stabilit nicio măsură cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței, astfel toate modificările produse de OUG nr. 51/2019 au fost anulate, iar vechile dispoziții ce reglementau transportul județean de persoane ca serviciu public au reintrat în vigoare.

Această situație a generat o confuzie generalizată (care nu este totuși justificată) privind acțiunile pe care trebuie să le întreprindă autoritățile centrale și locale în vederea respectării situației juridice nou create.

Consiliile județene din România, în acest context legislativ, trebuiau să aplice prevederile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 și să atribuie direct contracte de servicii publice, pe durată limitată, pentru prestarea serviciului public de transport de persoane la nivel județean.

Această perioadă a coincis și cu începutul pandemiei COVID-19 în România și cu starea de urgență, astfel că reacția (sau mai bine zis lipsa de reacție) a autorităților trebuie înțeleasă și sub acest aspect.

Odată cu încetarea stării de urgență, pe 14.05.2020, la mai bine de o lună de publicarea Legii nr. 34/2020 în Monitorul Oficial, Guvernul a emis o ordonanță „trenuleț” (care reglementează mai multe domenii, fără să existe în mod necesar o legătură între măsurile adoptate prin această metodă) – OUG nr. 70/2020 prin care s-au stabilit, printre altele, mai multe măsuri în domeniul transportului județean de persoane.

Potrivit art. 66 din această ordonanță,

„(1) Transportul rutier județean de persoane prin curse regulate se desfășoară, până la data de 31.12.2021, în baza programelor de transport județene și a licențelor aflate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.

(2) Consiliile județene vor încheia contracte de delegare a gestiunii pentru asigurarea în continuare a transportului public județean de persoane prin curse regulate, cu valabilitate până la data finalizării procedurilor pentru încheierea contractelor de servicii publice, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de 31.12.2021, cu operatorii de transport care dețin licențe de traseu valabile pe traseul respectiv la data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care traseele județene sunt operate în cadrul unei asociații de dezvoltare intercomunitară.

(4) Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. va transmite consiliilor județene lista operatorilor de transport deținători de licențe de traseu pentru efectuarea transportului rutier județean contra cost de persoane prin servicii regulate, valabile la data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.”

Deși prevederile sunt ușor neclare (în sensul că la alineatul 2 se sugerează că contractele de delegare a gestiunii serviciului public de transport județean de persoane ar avea un alt regim juridic decât al contractelor de servicii publice reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1370/2007), totuși dispozițiile acestui alineat sunt suficient de clare pentru a stabilirea obligației consiliilor județene, în calitatea lor de autorități competente, de a încheia contracte cu operatorii de transport pentru prestarea serviciului public de transport județean de persoane.

Totuși, foarte multe consilii județene nu au încheiat niciun contract de delegare/serviciu public cu operatorii de transport, lăsând funcționarea acestui serviciu esențial să funcționeze (sau să nu funcționeze) în voia sorții.

Totodată, OUG nr. 70/2020 a stabilit și un termen, pentru pregătirea și încheierea contractelor de servicii publice pe termen lung, respectiv 31.12.2021. Suntem în luna decembrie 2021. Care este deznodământul?

Încheierea contractelor de servicii publice de transport județean de persoane

În anul 2021, consiliile județene au aprobat documentațiile și au lansat licitațiile pentru atribuirea contractelor de servicii publice de transport județean de persoane.

Deși o evaluare a modului cum au fost făcute aceste documentații și cum au decurs licitațiile se poate face abia ulterior finalizării acestor proceduri, abordările și rezultatele consiliilor județene au fost destul de diversificate.

De exemplu, în județul Alba au rămas trasee neatribuite deoarece autoritatea contractantă nu a fundamentat corect economic costurile operative, refuzând să acorde compensații. Compensațiile de serviciu public sunt, conform Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, „orice beneficiu, în special financiar, acordat direct sau indirect de către o autoritate competentă din fonduri publice în perioada de punere în aplicare a unei obligații de serviciu public sau în legătură cu perioada respectivă”, iar obligația de serviciu public reprezintă o „cerință definită sau stabilită de către o autoritate competentă, pentru a asigura servicii publice de transport de călători de interes general, pe care un operator, dacă ar ține seama de propriile sale interese comerciale, nu și le-ar asuma sau nu și le-ar asuma în aceeași măsură sau în aceleași condiții fără a fi retribuit”.

În acest context, se pune întrebarea legitimă: Ce se va întâmpla cu transportul județean dacă până la 31.12.2021 nu vor fi atribuite contractele de servicii publice?

În mod normal, depășirea acestui termen ar trebui să echivaleze cu o încetare a prestării serviciului de transport județean, având în vedere că nu mai există bază legală ca vreun operator să mai opereze, perioada tranzitorie fiind încheiată.

Totuși, având în vedere că în multe județe nici până în acest moment nu au fost respectate prevederile art. 66 din OUG nr. 70/2020 în sensul în care să fi fost încheiate contractele de delegare a acestui serviciu, este destul de probabil ca după acest termen să nu se întâmple nimic – business as usual.

Însă, operatorii de transport trebuie să știe că vor putea fi amendați oricând, având în vedere că potrivit art. 45 alin. (6^1) din Legea nr. 92/2007, „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei operatorii de transport rutier pentru efectuarea serviciului public de transport rutier fără a deține licență de traseu emisă în condițiile prezentei legi.”.

În fine, există discuții la nivel instituțional/guvernamental pentru prorogarea acestui termen, însă ceea ce trebuie să țină cont legiuitorul primar/delegat este că în acest moment, Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 este în vigoare și trebuie respectat.

Astfel, nu pot avea loc atribuiri înafara Regulamentului sau cu încălcarea Regulamentului. Or, potrivit art. 5 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007:

„Autoritatea competentă poate lua măsuri de urgență în cazul unei perturbări a serviciilor sau în cazul riscului iminent de producere a unei asemenea situații. Măsurile de urgență iau forma unei atribuiri directe sau a unui acord formal de prelungire a unui contract de servicii publice sau a unei cerințe de executare a anumitor obligații de serviciu public. Operatorul de servicii publice are dreptul de a contesta decizia de impunere a executării anumitor obligații de serviciu public. Perioada pentru care un contract de servicii publice este atribuit, prelungit sau impus prin măsuri de urgență nu depășește doi ani.”

Deci, având în vedere că Legea nr. 34/2020 a fost publicată și a intrat în vigoare în aprilie 2020, consider că o prelungire a termenului prevăzut de art. 66 din OUG nr. 70/2020 dincolo de 31 martie 2022 nu ar fi compatibilă cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 în contextul în care după atribuirile făcute (sau care ar fi trebuit făcute) nu pot depăși 2 ani, fiind un termen imperativ impus de Regulament pentru asigurarea concurenței în prestarea serviciilor publice.

În loc de concluzii

După doi ani și jumătate de la tragedia din Caracal, se pare ca avem mai multe întrebări decât răspunsuri, iar autoritățile centrale și locale nu au luat măsuri concrete pentru a preveni pe viitor astfel de fapte.

Dacă va mai avea loc o nouă tragedie, ne vom resemna din nou și vom afirma: „Statul a eșuat”?

Cel mai probabil, în zilele următoare va urma o decizie guvernamentală în această materie.


[1] Potrivit art. 1 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, “Scopul prezentului regulament este acela de a defini modul în care, în conformitate cu normele dreptului comunitar, autoritățile competente pot acționa în domeniul transportului public de călători pentru a garanta prestarea de servicii de interes general care sunt, printre altele, mai numeroase, mai sigure, de calitate mai bună sau au costuri mai scăzute decât cele pe care le-ar fi permis numai acțiunea forțelor pieței.
[2] Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Rechizitoriul nr. 2491/D/P/2019 din 10.01.2020, p. 289.


Avocat Alexandru Bajdechi, Baroul București

 
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD