Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Inequality reexamined de Amartya Sen – Sau despre valențele tripticului inegalitate – capacitate – egalitate
14.12.2021 | Ionela CUCIUREANU

Secţiuni: Articole, Opinii, Povestim cărți, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Ionela Cuciureanu

Ionela Cuciureanu

Egalitatea a fost una din preocupările cele mai constante ale omenirii, însă poate că modul cel mai eficient și mai puțin susceptibil de a cădea într-o zonă de utopie sau egalitarism, este tocmai repoziționarea față de inegalitate. O astfel de abordare inedită este cea a egalității (sau inegalității) bazate pe capacitate[1], aparținându-i lui Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel pentru economie, pentru munca sa privind economia bunăstării.

Această abordare bazată pe capacitate, deși niciodată propusă de diferitele clase politice care s-au succedat în istorie, este situată în corpusul politic al democrației, și asta fie că vorbim de liberalism, de socialism sau de socialismul liberal, astfel că viziunea exprimată de Sen ar putea servi foarte bine ca bază democratică a țărilor dezvoltate și ca obiectiv de avut în vedere de către țările emergente, plasându-se, cu alte cuvinte la confluența democrației și utopiei politice.

Abordarea capacității este văzută ca fiind combinația dintre libertatea necondiționată și căutarea egalității reale. Amartya Sen, prin abordarea capabilității, oferă un cadru revitalizant pentru Teoria justiției a lui John Rawls.

Analiza paradigmei egalitate – inegalitate prin prisma capacității,  dacă ar trebui clasificată, ar putea constitui o nouă cale pentru un așa-zis socialism liberal, poate mai în concordanță cu preceptele inițiale anglo-saxone și cu argumentele mai mult sau mai puțin recente care pronunțau o democrație mai activă.

Cu toate acestea, în ceea ce-l privește pe Sen, el caută să justifice teoretic spațiul de evoluție făcând posibilă efectuarea unei judecăți asupra calității vieții unui individ, efectuarea de comparații interpersonale cu privire la bunăstare sau evaluarea politicilor economice și sociale, care nu se bazează nici pe utilitate, nici pe bunuri sau resurse primare în general.

El sugerează să se îndrepte către o evaluare care să ia în considerare pe de o parte eterogenitatea indivizilor care alcătuiesc societatea, iar pe de altă parte, pluralismul concepțiilor despre o viață „bună”. Cu alte cuvinte, întrebarea care pare să se degaje din rândurile cărții, este suntem cu adevărat egali, chiar dacă acesta este un principiu cu valoare constituțională?

Această abordare propune să apreciem calitatea vieții pe baza a ceea ce indivizii sunt capabili să realizeze cu adevărat, a ceea ce Sen numește stările (în engleză beings) și acțiunile (în engleză doings) care constituie întregul funcțiilor (în engleză functionnings).

Setul de funcții pe care un individ le poate îndeplini se numește capacitate și reprezintă libertatea de funcționare a individului. În viziunea lui Sen, capacitatea este un set de vectori funcționali, ceea ce indică faptul că un individ este liber să ducă un anumit tip de viață. Ea reprezintă libertatea pe care o are un individ de a-și organiza și conduce existența după bunul său plac.

Astfel, pentru a judeca calitatea vieții unui individ, nu poate fi suficient să se ia în considerare doar funcțiile efectiv îndeplinite, întrucât a fi interesat doar de acestea, înseamnă a judeca rezultatele și nu toate oportunitățile efective de realizare a acestor rezultate. De asemenea, ar ignora importanța libertăților în rutina zilnică a vieții umane.

Idealul justiției ia o nouă întorsătură odată cu abordarea capacității, deoarece implică depășirea decalajelor de resurse sau rezultate și pledează pentru reducerea decalajelor de libertate dintre indivizi, egalitatea fundamentată pe capacitate fiind, potrivit lui Amartya Sen, singura modalitate posibilă de a pune bazele unei societăți armonioase în slujba ființelor umane…

CE MI-A PLĂCUT

Această viziunea cu privire la tripticul inegalitate – capacitate – egalitate, pe care o propune Sen, vizând o reconciliere a libertăților reale individuale – și nu formale – cu cerința egalității între cetățeni, este una deosebit de seducătoare pentru o organizare a societății în care extinderea libertăților ar reuși să asigure fiecăruia posibilitatea de a-și  atinge obiectivele de viață pe care le are în vedere.

Abordarea capacității în viziunea lui Sen este condiționată de o egalitate a libertăților. Această teorie se dezvoltă în continuitatea lucrării lui John Rawls, poziționându-se ca o chestionare a utilitarismului, pentru a evalua bunăstarea umană și aranjamentele sociale.

Pentru Armatya Sen, evaluarea statutului indivizilor în societate trebuie să meargă în mod necesar dincolo de utilitate, venituri, drepturi și resurse, pe care le consideră inadecvate, pentru a se orienta spre libertăți și oportunități de a fi și de a face, cu alte cuvinte, calitatea vieții. Și, oricât de diferit ne-am plasa în paradigma ideologică stânga – dreapta, nu ne putem întreba dacă nu aceasta este oare aplicarea umanismului?

CE NU MI-A PLĂCUT

Deși consacră un capitol analizei justiției, cu toate acestea abordarea egalității prin intermediul capacității nu este o teorie a justiției, pentru că rămâne incompletă, dar oferă un cadru analitic pe care personal, îl consider relevant pentru analiza stărilor sociale, aflându-se în descendența unor gânditori precum Aristotel sau Adam Smith.

Pe alocuri, lucrarea poate aluneca mai mult spre zona de stânga, ceea ce poate să nu fie întotdeauna în acord cu viziunea unui cititor cu înclinații ideologice mai de dreapta.

TOP 3 CITATE

The idea of equality is confronted by two types of diversities: (1) the basic heterogenity of human beings, and (2) the multiplicity of variables in terms of which equality can be judged. This book is concerned with both these diversities. It is also specifically concerned with the relation between the two. The heterogeneity of people leads to divergences in the assessment of equality in terms of different variables. This adds significance to the central question: equality of what?”[2]

The central question in the analysis and assessment of inequality is, I argue here, ‘equality of what?’…Not only do income-egalitarians (if I may call them that) demand equal incomes, and welfare-egalitarians ask for equal welfare levels, but also classic utilitarians insist on equal weights on the utilities of all, and pure libertarians demand equality with respect to an entire class of rights and liberties.  They are all ‘egalitarians’ in some essential way[3]

„The informational basis of judgements of justice, thus, specifies the variables that are directly involved in assessing the justice of alternative systems or arrangements (the role, if any, of the other variables being only derivative). For example, in the utilitarian view of justice, the informational basis consists only of the utilities of the respective individuals in the states of affairs under evaluation. I have tried to argue elsewhere that the examination of the informational basis of each evaluative approach provides a useful way of investigating and scrutinizing that approach.”[4]


[1] Disponibil aici.
[2]Ideea de egalitate se confruntă cu două tipuri de diversități: (1) eterogenitatea de bază a ființelor umane și (2) multiplicitatea variabilelor în funcție de care poate fi judecată egalitatea. Această carte se referă la ambele diversități. Este, de asemenea, preocupată în mod specific de relația dintre cele două. Eterogenitatea oamenilor duce la divergențe în evaluarea egalității în ceea ce privește diferitele variabile. Acest lucru adaugă semnificație întrebării centrale: egalitatea a ce” (trad.ns.), Amartya Sen, Inequality reexamined, Oxford University Press, reprinted 2006, p. 2.
[3]Întrebarea centrală în analiza și evaluarea inegalității este, susțin aici, „egalitatea de ce?”… Nu numai că egalitarienii cu venituri (dacă pot să le numesc așa) cer venituri egale, iar cei care au drepturi de bunăstare cer niveluri egale de bunăstare. , dar și utilitarii clasici insistă pe ponderi egale asupra utilităților tuturor, iar libertarii puri cer egalitate în ceea ce privește o întreagă clasă de drepturi și libertăți. Toți sunt „egalitariști” într-un fel esențial” (trad.ns.),  Idem, p.  20.
[4]Baza informațională a hotărârilor justiției, astfel, precizează variabilele care sunt direct implicate în aprecierea justiţiei de sisteme sau aranjamente alternative (rolul, dacă este cazul, alor variabile
fiind doar unul derivat). De exemplu, într-o viziune utilitaristă asupra justiției, baza informațională constă numai din utilitatea individuală a persoanelor respective în stările de fapt evaluate. Am încercat să argumentez în altă parte că examinarea bazei informaționale a fiecărei abordări evaluative oferă o modalitate utilă de
investigare și examinare a acestei abordări” (trad.ns.), idem, p. 73.


Av. drd. Ionela Cuciureanu

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti