Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Raport privind evoluția concurenței în sectoare cheie – 2021
14.12.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicare profesională, Concurență
JURIDICE - In Law We Trust

Marți, 14 decembrie 2021, Consiliul Concurenței a publicat raportul privind „Evoluția concurenței în sectoare cheie – 2021”.

Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței: „Anul 2021 a fost marcat de o revenire susținută a economiei globale, după o lungă perioadă de incertitudini și restricții, pe fondul progresului campaniilor de vaccinare și al pachetelor guvernamentale de susținere financiară nemaiîntâlnite până în prezent.

Progresul nu este însă unul lipsit de provocări, în condițiile în care pandemia a expus vulnerabilități preexistente și a trasat o evoluție neuniformă la nivelul statelor, dar și la nivelul diferitelor sectoare de activitate, iar efectele de pe piețele globale de materii prime și de pe lanțurile de producție și distribuție se reflectă acum în dinamica prețurilor bunurilor de consum și a tarifelor serviciilor. În cazul României, evoluția a fost una peste așteptări, până la acest moment. Suntem prima țară din Europa Centrală care a recuperat scăderea de PIB din pandemie și ne așteptăm să înregistrăm una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană în acest an. Rămâne însă de văzut care va fi parcursul viitor, în condițiile impactului pe care noul val pandemic îl poate avea asupra economiei.

La mai bine de un an de la declanșarea crizei, ne aflăm în fața unei schimbări de perspectivă. În perioada de început a pandemiei, accentul era pus pe formularea unui răspuns rapid, menit să amortizeze într-o cât mai mare măsură impactul economic, prin sprijinirea domeniilor și a întreprinderilor aflate în dificultate. A fost o perioadă caracterizată de un ritm alert de adaptare și reacție, una în care am fost, la rândul nostru, flexibili. Am avut deschidere către anumite demersuri ale companiilor, justificate de noile condiții, pentru a facilita reașezarea piețelor după șocul inițial și am depus toate eforturile necesare pentru a susține măsurile de sprijin ale statului, în calitate de autoritate de contact în domeniul ajutorului de stat.

Optica este acum una diferită. Atenția este concentrată pe construirea unor măsuri cu bătaie mai lungă. Dintre multiplele schimbări de abordare pe care pandemia le-a făcut posibile, poate cea mai importantă este aceasta – contextul și resursele necesare pentru de a gândi politici publice pe termen mediu și lung și un răspuns coordonat al statelor subordonat unor obiective strategice de reziliență economică și sustenabilitate.

Țintirea unor efecte imediate, fragmentarea planurilor de acțiune și predispoziția de a planifica pornind de la ceea ce este cunoscut și prea puțin prin raportare la incertitudini, a făcut ca, până acum, obiectivele de creștere pe termen scurt să fie prioritare.

Avem oportunitatea de a depăși aceste obstacole. Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și instrumentul temporar dedicat redresării economice Next Generation EU formează împreună un pachet de stimulente fără precedent la nivel comunitar, destinat unor direcții strategice, precum tranziția digitală, obiective de mediu sau creșterea rezilienței economiei europene.

Facilitatea de redresare și reziliență finanțează reformele pe care Uniunea Europeană le consideră necesare în planurile naționale. Succesul acestor demersuri va depinde de capacitatea administrativă de a absorbi fondurile și de a le utiliza eficient. Vom fi implicați pe această zonă, pentru a promova debirocratizarea, reformele structurale în economie, precum și redresarea companiilor de stat, subiecte pe care ne dorim ca, în anii următori, să fie înregistrate progrese mai rapide decât până acum.

Traversăm, în același timp, o perioadă dificilă din punct de vedere ideologic. Demonstrarea eficienței piețelor, sub amprenta funcționării mecanismelor de piață, devine o provocare, în condițiile în care ne întoarcem mai mult decât oricând, după 1989, la intervenția statului pentru depășirea unor situații contextuale. Se creează, în același timp, o vulnerabilitate a politicilor publice la măsuri populiste. Obiectivul nostru, la acest nivel, este acela de a pleda pentru demersuri care să țină cont de rolul piețelor pe termen mediu și lung în procesul de redresare economică.

Cuvântul de ordine în contextul discuțiilor despre schimbare este digitalizarea. Ea impune transformări în activitatea întreprinderilor, în interacțiunea acestora cu clienții și concurenții, dar și în relația cu instituțiile publice. Am ales, astfel, ca temă principală a raportului asupra stării concurenței de anul acesta transformarea digitală. Subiectul este tratat atât din perspectiva unui domeniu care a înregistrat un progres susținut de adoptare a noilor tehnologii în ultimii ani (sectorul bancar), cât din cea a unui domeniu care a fost pus în fața unei transformări accelerate pe fondul pandemiei (zona de retail preponderent alimentar).

Suntem, la rândul nostru, parte a acestei schimbări. Proiectul Big Data, pe care l-am demarat în 2018, a transformat complet procesele de lucru. Automatizarea fluxurilor operaționale, arhiva electronică, alături de implementarea semnăturii electronice și a registraturii electronice sunt demersuri de eficientizare a activității, dar care ne-au oferit și o flexibilitate deosebită în perioada de pandemie.

Nu doar procesele de lucru se transformă. Conectarea la dinamica sectoarelor presupune și instrumente specifice de colectare a datelor (tehnica utilizată în inspecții) și de analiză (platforma Big Data). Este necesară, în același timp, și o îmbunătățire a bazei legale. Directiva europeană ECN+ privind independența și mai buna funcționare a autorităților naționale de concurență, care a intrat în vigoare anul trecut și pe care o vom transpune în perioada următoare, aduce în prim plan necesitatea adecvării competențelor de investigare pentru a răspunde provocărilor legate de aplicarea legii în mediul digital.

Apar și noi arii de competență. Acestea vizează, în special, relația între întreprinderile mai mari și cele mai mici. Pe zona de digital, există și aplicăm deja un regulament european împotriva discriminării de către platforme a întreprinderilor care le utilizează drept canal de vânzare. Urmează, în perioada următoare, să fie transpusă și o directivă care vizează relația între lanțurile de magazine și micii producători agricoli. Dincolo de aceste zone, vizate de legislația europeană, ne propunem să acoperim treptat și celelalte sectoare de activitate.

Rolul nostru, în acest context dinamic, este de a ne asigura că schimbările produse la nivelul piețelor sunt benefice, din perspectivă concurențială, că există un cadru propice derulării afacerilor (avansului tehnologic, adoptării noilor modele) și un instrumentar adecvat pentru identificarea și sancționarea eventualelor abateri.”

:: Raportul

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti