Secţiuni » Sustenabilitate
Sustenabilitate
EnergieProtecţia mediului

ICDE a identificat șapte direcții prioritare pentru dezvoltarea viitoare a României
15.12.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicare profesională, Sustenabilitate
JURIDICE - In Law We Trust

Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană propune șapte direcții prioritare pentru dezvoltarea viitoare a României, pe termen mediu și lung, după încheierea pandemiei de Covid-19:

1. Modernizarea societății prin educație și cercetare performante. Orice modificare profundă în structura și calitatea sistemului educațional va produce rezultate pe termen lung și foarte lung. Nivelul de analfabetism funcțional și științific din România, pus în evidență de testele PISA, este îngrijorător. Foarte puține universități românești sunt incluse în clasamentele mondiale ale universităților de top;nivelul pregătirii cadrelor didactice este scăzut în destul de multe universități și unități școlare preuniversitare, cercetarea românească arareori este competitivă la nivel internațional. Toate acestea se întâmplă în contextul în care educația și cercetarea au un rol fundamental în progresul oricărei națiuni. Pentru modernizarea și dezvoltarea sustenabilă a României este nevoie de cetățeni cu educație civică adecvată și de specialiști competitivi la nivel mondial. De aceea, trebuie regândit rolul educației, care trebuie să acționeze pe tot parcursul vieții în mod real, nu doar formal. Evident, educația nu poate fi redusă doar la reorganizarea sistemului de învățământ, însă cu siguranță cu aceasta trebuie început. Integritatea academică trebuie să fie o prioritate: nepotismele eliminate, concursurile de recrutare a cadrelor didactice să fie extrem de serioase, plagiatele să fie combătute, doctoratele să fie adevărate activități de cercetare. Este necesară modernizarea infrastructurii educaționale, regândirea rolului organismelor din domeniul educației, precum și depolitizarea ocupării posturilor în conducerea unităților de învățământ. Trebuie relansat învățământul profesional și tehnic. În învățământul preuniversitar – materiile școlare ar trebui restructurate astfel încât să reflecte necesitatea de a se dezvolta gândirea critică și să asigure integrarea rapidă pe piața muncii. Este necesară modernizarea metodelor de predare și utilizarea tehnologiei digitale; predarea ar trebui să pună accent pe dezbateri, pe concepte, pe principii și valori etice, dar și pe probleme practice și pe gândirea comprehensivă. Guvernanța academică trebuie să devină performantă, curricula universitară se impune a fi regândită după model occidental, cu o continuă actualizare a acesteia la evoluția societății, iar evaluarea cunoștințelor să fie realizată în baza unor instrumente rafinate. Activitatea didactică ar trebui separată de activitatea de cercetare, cu finanțarea adecvată a acesteia din urmă, cu alocarea resurselor în funcție de performanțe, fără discriminare între universități publice și în cele private.

2. Reforma instituțiilor statului și transformarea administrației publice din corp clientelar în agent al dezvoltării. O categorie largă de importante instituții ale statului sunt cele aflate sub control parlamentar sau ale căror conduceri sunt numite de Parlament. Slaba calitate a controlului parlamentar și a proceselor de numire a conducerilor face ca instituții importante precum Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Avocatul Poporului, Consiliul Național al Audiovizualului, televiziunea și radioul public, printre multe altele, să funcționeze deficitar și să fie vulnerabile în fața clientelismului politic. Atât controlul parlamentar cât și procedurile de numire trebuie transformate prin promovarea transparenței, responsabilizării și profesionalismului. Chiar dacă în acest moment ICDE nu recomandă deschiderea temei revizuirii constituționale și nici renunțarea la republica semi-prezidențială, neavând suficiente elemente care să o justifice în raport cu relevanța și urgența altor teme de reformă, care sunt posibile în cadrul actualei Constituții, conceptul unei Republici europene dezvoltate se impune a fi luat în considerare, în perioada post-pandemie. Unul din motivele pentru care România a eșuat în fructificarea potențialului său de dezvoltare privește slaba capacitate administrativă. Deși există câteva insule de excelență administrativă, în special la nivelul administrației centrale, acestea sunt insuficiente pentru a genera, implementa și monitoriza proiecte de dezvoltare cu un impact replicabil la scară națională. Transformarea administrației publice, atât centrale cât și locale, într-un agent al dezvoltării trebuie să devină o prioritate absolută pentru orice guvernare responsabilă a României. Pentru aceasta, corpul funcționarilor publici va trebui reformat printr-un sistem de recrutare transparent și competitiv, bazat pe testarea competențelor relevante pentru o agendă a dezvoltării, prin asigurarea unei formări profesionale continue, care să consolideze acest tip de competențe și prin introducerea unui sistem de evaluare substanțial, în care un rol important trebuie să îl joace feedback-ul din partea beneficiarilor serviciilor publice. Aceasta e singura cale prin care România va putea rupe cercul vicios al clientelismului politic și al slabei capacități administrative. O altă prioritate îndelung amânată de lipsa voinței politice este reorganizarea administrativ-teritorială. ICDE propune comasarea județelor și comunelor, astfel încât să rezulte zece județe cu o populație de minim 1,5 milioane de locuitori fiecare, iar comunele sub 1500 de locuitori să se unească cu alte comune, astfel încât populația minimă a unei comune să fie de 1500 de locuitori.

3. Relansarea economiei și reindustrializarea pe baze sustenabile și incluzive. Economia românească se confruntă cu deficite interne și externe caracterizate printr-o competitivitate scăzută, o piață a muncii tensionată, inflație, presiuni pe cursul valutar și deficit de cont curent ridicat (al doilea cel mai mare din UE în ultimii ani). Modelul de creștere economică a rămas dominat de consum, iar investițiile – atât publice cât și private – s-au situat sub nivelul celor din țările din regiune. Instabilitatea legislației economice, lipsa politicilor pentru încurajarea investițiilor, precum și simplitatea, chiar precaritatea sectorului financiar au condus la diminuarea drastică a investițiilor. Mai mult, politica fiscal-bugetară pro-ciclică a stimulat consumul și a generat dezechilibre macroeconomice.

Prioritatea zero a acestei perioade este schițarea unui model de creștere economică sustenabilă, incluzivă, verde și inteligentă. La baza acestui model trebuie să stea investițiile și politica de reindustrializare cu prioritate acordată noilor tehnologii. Încurajarea spiritului antreprenorial, asigurarea accesului nediscriminatoriu la resurse, consolidarea instituțiilor statului și reforma administrației publice sunt elementele ce trebuie să susțină noul model de creștere economică. Educație modernă, de calitate, pregătirea continuă a forței de muncă și accesul (facil) la finanțare sunt ingredientele succesului politicilor economice. Aderarea la Zona Euro ar putea fi programul de țară care să ghideze această resetare a economiei. (Prin PNRR, o serie de reforme vitale vor fi implementate în următorii 3 ani).

O alta prioritate o reprezintă Politica fiscală și de administrare a veniturilor (de colectare) care trebuie gândite astfel încât să stimuleze modelul de creștere economică și să restabilească încrederea între stat și cetățean/investitor.

Serviciile de asistență socială trebuie modernizate pentru a oferi o șansă reală la integrare socială, economică și la o viață decentă. Accesul la servicii publice de calitate – educație, sănătate – stau la baza construcției economice, contribuind astfel la dezvoltarea conceptului de bunăstare. Se va acorda o mai mare importanță susținerii și dezvoltării agriculturii ecologice și industriei agroalimentare, în condițiile în care în marile economii ale lumii se discută deja despre scenariul unei crize/scumpiri a produselor alimentare.

4. Inovarea și stimularea eficienței energetice sustenabile. Date fiind angajamentele luate de Uniunea Europeană în vederea securității energetice, a asigurării de energie decarbonizată, sustenabilă și accesibilă ca preț, România trebuie să asigure cadrul optim necesar și să implementeze rapid un program masiv de investiții în construcția de noi unități de producție de energie verde, inclusiv cele de producție stabilă, în eficientizarea transportului, distribuției și consumului de energie. Totodată acest program trebuie să asigure o tranziție justă prin crearea de locuri de muncă alternative celor pierdute în urma procesului tranziției energetice.

România trebuie să fie capabilă să identifice și să acorde prioritate investițiilor punctuale, de fezabilitate maximă în domeniu. În acest sens, susținem direcționarea fondurilor prevăzute pentru noi capacități hidroenergetice, din bugetele naționale sau la nivel european, către investiții care respectă principiul nedeteriorării și mai ales, pentru finanțarea proiectelor de retehnologizare a hidrocentralelor existente și condiționarea acestora de îndeplinirea unor norme stricte de sustenabilitate, care să asigure în permanență debitele și ciclurile ecologice.

Acestea trebuie complementate cu dezvoltarea producției din surse regenerabile, concomitent cu dezvoltarea capacităților de echilibrare, necesare pentru a integra în Sistemul Energetic Național aceste noi unități de producție și pentru a regla presiunea prețurilor pe piața de echilibrare, cu reformele necesare stimulării și dezvoltării rețelei de prosumatori și cu implementarea pe scară largă a digitalizării rețelelor de transport și distribuție a energiei. De asemenea, România poate valorifica oportunitatea de a deveni un hub regional de know-how și dezvoltare pentru noua tehnologie a reactoarelor nucleare mici și modulare care pot contribui la acoperirea nevoii de producție stabilă de energie fără emisii de carbon.

Decarbonizarea pieței energetice nu este posibilă fără îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică a clădirilor prin generalizarea conceptului de clădiri pasive energetic. 

Totodată, este momentul investițiilor în tehnologii și implementări moderne de stocare a energiei și de captare a carbonului, care să includă posibilități de finanțare și subvenții și care să prevadă servicii auxiliare de stocare, precum și un set de norme privind integrarea tehnică a unităților de stocare/captare industriale.

Dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile curate, onshore și offshore, de baterii sau componente pentru vehicule electrice, de combustibili alternativi precum hidrogenul verde și albastru și de vehicule propulsate cu aceștia, cu tot ecosistemul aferent va stimula crearea unor noi industrii, cu mare potențial de viitor și va avea un aport considerabil la atingerea obiectivelor sociale ale tranziției juste.

Normele și facilitățile de reciclare a bateriilor trebuie și ele reconsiderate, astfel încât să prevenim poluarea cu deșeuri chimice aferente, de mare risc. Totodată, trebuie implementate politici de încurajare a producției sau a importului de produse de consum cu durată lungă de viață, a transportului în comun, a mobilității alternative la orașe și sate.

Nu în ultimul rând, pentru a decarboniza producția de energie neregenerabilă este esențial ca banii rezultați din taxarea carbonului să se întoarcă în mod clar în investiții în sectorul energetic, având în vedere deficitul de producție.

Reindustrializarea responsabilă sau modernizarea infrastructurii energetice cu tehnologii avansate și sustenabile ne va acoperi nevoia de energie și mobilitate, va oferi un loc decent în circuitul economic european. Echilibrarea consumului de energie și a tipurilor de produse în care investim și pe care le consumăm ne va asigura păstrarea biodiversității și limitarea poluării în țară sau „off-shore”.

5. Eficientizarea și proiectarea inteligentă a acțiunii externe a statului român, în condițiile marilor schimbări strategice, politice, economice, tehnologice și socio-culturale ale lumii. Politica externă, politica de securitate, diplomație tehnologică, diplomația economică și diplomația publică a Bucureștiului vor reflecta consistent, credibil și creativ predictibilitatea României de aliat și partener de încredere în cadrul NATO și al UE, respectiv în cadrul parteneriatului strategic cu SUA. Deciziile și acțiunile României vor fi fără fluctuații și semnale de ezitare dar cu o mai profundă reflecție strategică în legătură cu transformările care au loc în sistemul internațional. Putem fi credibili, serioși și neduplicitari, fără a fi însă naivi, pasivi și lipsiți de inițiative. România trebuie să devină un actor european bine racordat la noile curente de gândire strategică tehnologică și se să afirme ca un membru lider în procesul de formulare, negociere și implementare a politicii europene de diplomație tehnologică. Acțiunea externă a României trebuie să implice și o mai mare capacitate de negociere și consolidare pe bază de interese reciproce a relațiilor bilaterale cu actorii globali și cu țările din regiune. În acest sens, proiectele de interconectivitate regională  în domeniul energetic, transport și digital convenite prin Inițiativa celor Trei Mări (I3M) trebuie accelerate și completate cu o strategie comuna de prevenire și contracarare a amenințărilor de tip hibrid, coordonată și susținută logistic de un centru regional. Dincolo de nivelul colaborării politice, apropierea României de Republica Moldova trebuie aprofundată la nivelul societăților și economiilor celor două state.

6. Credibilizarea și responsabilizarea partidelor politice democratice. Nu poate exista democrație consolidată în absența unor partide eficiente și credibile, care să exprime voința cetățenilor, să aibă o doctrină și un program clare și să acționeze prin acceptarea tuturor regulilor jocului democratic și al statului de drept. Mai mult, partidele politice nu sunt doar vehicule de reprezentare politică, ci contribuie și la exprimarea unei anumite conștiințe politice, fapt recunoscut în cazul partidelor politice organizate la nivel european prin Tratatul de la Lisabona. Partidele politice din România nu corespund decât parțial funcției de reprezentare, din moment ce deciziile pe care le iau nu sunt, în mare parte, în acord cu nevoile și preocupările reale ale electoratului. Încrederea în partide și participarea la vot a cetățenilor este la nivelul cel mai redus din Uniunea EuropeanăS-a creat un cerc vicios: alegătorii nu mai legitimează partidele prin votul lor, iar partidele nu mai țin cont din acest motiv de propriul electorat, ceea ce alimentează și mai multă neîncredere reciprocă. România este pe ultimele locuri în Europa la capitolul persoane implicate în partide politice și organizații non-guvernamentale.  Este necesar însă a merge mai departe, prin stimularea includerii în contabilitatea partidelor a tuturor surselor de finanțare, directe și indirecte. Apariția de noi partide a însemnat un aspect pozitiv, anume reîntoarcerea la vot a unor alegători care abandonaseră interesul pentru politică, dar nu a rezolvat problema de fond: cum anume pot fi partidele mai reprezentative și cum pot promova mai multă democrație internă. Politicienii și partidele ar trebui să propună și să respecte o serie de standarde, bune practici și criterii.Partidele ar trebui să-și pună la punct mecanisme interne de control,monitorizare și îmbunătățire a calității propriei activități și a bunei reputații. În vederea transparentizării și responsabilizării partidelor în ceea ce privește selecția și promovarea în politică, ICDE propune introducerea obligației ca toți membrii de partid să aibă CV-urile complete și cuprinzătoare publicate online (fără perioade din viață omise), conform unor formulare standard, care să evite formulările ambigue, iar Agenția Națională de Integritate (ANI) să asume – prin modificarea corespunzătoare a legislației – obligația de a verifica veridicitatea informațiilor publice cuprinse în CV-urile candidaților la funcții eligibile, a persoanelor numite în funcții publice și a celor cu funcții de conducere în partide

7. Combaterea crizei demografice. Politica demografică a României este în cel mai bun caz ignorată. Indicatorii demografici principali sunt în degradare accelerată constantă, fără a exista politici publice coerente. Principalele cauze ale unei demografii în degradare în România sunt scăderea constantă a natalității, scăderea populației rezidente prin emigrație și îmbătrânirea populației. Indicatorul cu gradul de degradare cel mai rapid este scăderea populației rezidente cu efect direct asupra raportului de dependență demografică între persoanele cu vârstă dependentă și cele active pe piața muncii. În ultimul deceniu, populația rezidentă din România a scăzut cu peste 1 milion. Estimările arată că până în 2100, România va pierde peste 30% din populație. Aceleași estimări arată că România va continua să rămână o țară cu migrațiune netă negativă.

Efectele imediate ale acestei politicii demografice deficitare sunt presiunea asupra sistemelor de sănătate și a sistemelor de pensii, scăderea forței de muncă și depopularea gravă a unor zone din mediul rural, cu impact probabil asupra dezvoltării regionale omogene. Situația reclamă imediat renunțarea la manipularea populistă și electorală a demografiei și adoptarea de politici publice sustenabile și realiste.

Tendințele de mobilitate intra-UE nu pot fi blocate politico-administrativ, iar cetățenilor români nu li se poate restrânge dreptul de a emigra din motive profesionale sau economice și de a beneficia de libera circulație. Acest trend poate fi însă temperat prin politici care să facă emigrația viitoare mai puțin atractivă: încurajarea natalității împreună cu îmbunătățirea substanțială și sustenabilă a calității educației și a serviciilor medicale, un plan de investiții pe termen lung în infrastructură și servicii, politici de stimulare a reocupării zonelor rurale depopulate prin măsuri coerente de dezvoltare regională, o reașezare pe criterii de echitate a sistemului de pensii. Toate aceste măsuri trebuie integrate strategic într-o viziune pentru viitor. Pe termen scurt și mediu, România ar trebui să integreze o politică mai activă de imigrație pentru atragerea forței de muncă necesare corectării dezechilibrelor produse prin emigrarea propriei sale forțe de muncă.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti