« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii
3 comentarii

Deșteaptă-te, judecătorule român!
17.12.2021 | Ana-Maria PUIU

Secţiuni: Opinii, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Ana-Maria Puiu

Ana-Maria Puiu

Deșteaptă-te, judecătorule român!

Deșteaptă-te căci ești român și imnul țării tale ar trebui să îți răsune proaspăt în cuget și în simțiri!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
(…)
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururi frați!

Aceste sfinte versuri mi-au fost răspunsul la cele ce ne-au tot fost date în ultima vreme și care au culminat cu evenimentele de dată recentă, pe fondul cărora eu mă tot întrebam până când?

Până când vom asista la dezintegrarea fibrei noastre?

E lăudabilă solidaritatea ce s-a născut în rândurile noastre în fața greutăților la care au fost expuși colegii noștri judecători afgani.

Dar oare suntem orbi și nu vedem spre ce dezastru ne lăsăm conduși?

Până când ne vom lăsa atrași în dispute care nu ne privesc, până când vom lăsa ca mize străine de apărarea independenței justiției să dicteze expunerea întregului corp de judecători? Până când vom considera că nu e nimic putred în faptul că dintre reprezentanții noștri nu a fost niciunul apt să dobândească președinția anuală a Consiliului Superior al Magistraturii?

Oare faptul că dintr-o Secție de judecători nu au găsit de cuviință să își asume președinția anuală decât doi membri, iar dintre aceștia, votanții nu au putut să ofere încrederea niciunuia, nu reprezintă o manifestare care aduce atingere prestigiului justiției la care, de altfel, cu doar câteva zile înainte, membrii Consiliului au fost poate disproporționat de sensibili?

Până când vom mai tolera ca persoane – poate antipatice unora – să suporte decizii disproporționate?

Până când ne vom mai lăsa oare vrăjiți de showmen-i ori de personaje „puternice” care ulterior vor dezamăgi cum era și previzibil?

Până când bunul simț ni se va părea desuet și mult prea puțin antrenant?

Oare cât va mai fi nevoie să îndurăm până să înțelegem că cel mai sănătos pentru toți e să fie o măsură în toate?

Ne apropiem de finalul unui an și, cu mila lui Dumnezeu, ne va întâmpina un altul.

Am spus cândva că încrederea e în judecători. Și cred cu tărie asta. Încrederea mea e în Judecători, în acei profesioniști ai dreptului chemați să soluționeze diversele conflicte ce se nasc în societate, în acei oameni echilibrați, conștienți de faptul că nu s-au născut judecători ci, prin studiu individual, mandat din partea societății și, deloc în ultimul rând, din Mila și cu Voia Divinității, au devenit verigi vitale ale Statului, ale unităţii, coeziunii, stabilităţii şi înfloririi neamului căruia îi servesc.

Cred că am alunecat suficient.

Cred că suntem datori ca în 2022 să ne întoarcem la valori, să redescoperim unitatea, decenţa şi echilibrul.

Ana-Maria Puiu
din Mila Lui Dumnezeu şi cu Voia lui Dumnezeu,
judecător la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal

 
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Deșteaptă-te, judecătorule român!”

  1. Gabriel LEFTER spune:

    „De-a lungul istoriei, ceea ce a făcut ca răul să triumfe a fost inerţia celor care ar fi putut acţiona, indiferenţa celor care aveau mai multă minte, tăcerea vocii justiţiei când conta cel mai mult.” – Haile Selassie

  2. Ion DOMILESCU spune:

    Mirabila povară a judecătorului adaugă ceva mirabilei poveri a omului, ca persoană în societate; o tăcere, altfel, decât tăcerea cea de toate zilele. Judecătorul ar trebui să fie cel din urmă între cei datori să fluture flamura luptei societale. Judecătorul de scaun are colegi cu funcții de conducere care pot exprima opinii de critică a sistemului, are colegi magistrați întruniți intr-un consiliu de putere care pot exprima și chiar pot milita pentru afirmarea unor drepturi, relevând conduite. Îndemnați la valori, dar, cele propuse, unitatea-decența-echilibrul, nu sunt valori autentice, nu sunt virtuți, ele nu schimbă persoana, slujind cu egală măsură și grupurile infracțional organizate, care își doresc unitate, mimează decența și compun un echilibru structural pentru a-și realiza scopurile. Oricând, oriunde, virtuțile produc cu adevărat schimbări profunde. Constantin Noica aproape că nu s-a referit la lumea dreptului, ca sistem, fie și din perspectiva filosofiei dreptului, dar, atunci când a făcut-o, cugetarea a rămas memorabilă și provoacă o repetabilă meditație: ”viața spiritului este judecata judecătorilor”.

  3. Judecătorii discută cu societatea printr-un mijloc de comunicare foarte important: hotărârea judecătorească, sentinţa, decizia.
    Judecătorii care nu ştiu să scrie hotărâri judecătoreşti, scriu articole.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD