Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate admisă ref. Legea nr. 161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii
20.12.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1198 din 17 decembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 794/2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin-Mugurel Isărescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii.

În opinia autorului excepției, Legea nr. 161/2019 a fost în mod eronat calificată drept lege organică, ceea ce a condus la adoptarea sa cu încălcarea competenţelor Camerelor Parlamentului, respectiv a prevederilor art. 73, 75, 76 şi ale art. 117 alin. (3) din Constituţie, precum şi a principiului bicameralismului.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 121 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, se susţine că acestea contravin art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, respectiv principiului securităţii juridice şi previzibilităţii legii şi statului de drept, precum şi art. 26 din Legea fundamentală, prin faptul că se permite Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să invalideze o decizie anterioară de neapartenenţă ori necolaborare cu Securitatea, fără a se prevedea criterii clare pe baza cărora poate fi realizată această nouă analiză, reevaluarea putând fi arbitrară din moment ce poate fi declanşată indiferent dacă informaţiile erau sau nu anterior disponibile CNSAS.

Referitor la prevederile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, se afirmă că acestea contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 147 din Constituţie, întrucât nu sunt suficient de clare pentru a determina elementele care trebuie verificate în concret pentru ca o persoană să fie considerată colaborator al Securităţii, definiţia fiind imprevizibilă şi lăsând instanţelor o marjă de apreciere discreţionară cu privire la conţinutul noţiunii de „activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”, care „vizează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Legea nr. 161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 iulie 2019, precum şi dispoziţiile art. 121 şi ale art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, care au următorul cuprins:

– Articolul unic pct. 1 (cu referire la art. 51) din Legea nr. 161/2019:

Art. 51 – (1) Persoanele care au fost numite sau alese în una dintre demnităţile ori funcţiile prevăzute la art. 3 lit. i)-y) şi cele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, cu excepţia celor care, la data de 22 decembrie 1989, nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face la cererea persoanelor interesate şi/sau a autorităţilor, instituţiilor prevăzute la art. 3.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune la şeful instituţiei/autorităţii/asociaţiei/fundaţiei care numeşte sau la instituţia/autoritatea care validează numirea ori emite titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 şi va fi transmisă Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la cererea acestuia, din momentul înregistrării unei cereri de verificare a titularului declaraţiei pe propria răspundere.”;

– Articolul unic pct. 2 (cu referire la art. 121 şi art. 122) din Legea nr. 161/2019:

Art. 121 – În condiţiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările şi completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverinţe, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, direcţia de specialitate identifică informaţii care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanţă de urgenţă, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidenţiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h1), art. 4, cât şi la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile menţionate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 122 – În condiţiile în care, ulterior respingerii prin hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, irevocabilă a unei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii, direcţia de specialitate identifică informaţii care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanţă de urgenţă, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidenţiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h1), art. 4, cât şi la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile menţionate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.”;

– Art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008:

Art. 2 – În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

b) colaborator al Securităţii – persoana care a furnizat informaţii […], precum note şi rapoarte scrise […], prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. […]”.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a stabilit că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt lucrători sau colaboratori ai Securităţii, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea Decizia nr. 46 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011, şi Decizia nr. 1.309 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011).

În ceea ce priveşte prezenta cauză, Curtea reţine că din motivarea sesizării de neconstituţionalitate rezultă că autorul acesteia formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă, ce vizează procedura de adoptare a Legii nr. 161/2019 (referitoare la caracterul legii şi încălcarea principiului bicameralismului, lipsa avizului Consiliului Economic şi Social şi a celui al Consiliului Superior al Magistraturii, expunerea de motive), precum şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, ce vizează, pe de o parte, lipsa unui studiu de impact al Legii nr. 161/2019, iar, pe de altă parte, conţinutul normativ al art. 2 lit. b) teza întâi şi al art. 121 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

Analizând critica referitoare la caracterul Legii nr. 161/2019, prin care se susţine că actul normativ criticat a fost adoptat în regim de lege organică, deşi conţine norme de natura legii ordinare, Curtea observă că trebuie să se examineze în ce măsură legiuitorul a respectat dispoziţiile constituţionale referitoare la procedura de adoptare a legii în funcţie de domeniul reglementat.

În prezenta cauză, Curtea observă că, astfel cum este menţionat în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aceasta a fost emisă ca urmare a Deciziei nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, prin care Curtea Constituţională a constatat că Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste (lege cu caracter organic, abrogată prin reglementarea menţionată) este neconstituţională, în ansamblul său. În consecinţă, în aplicarea deciziei antereferite, inter alia, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a reconfigurat CNSAS ca autoritate administrativă autonomă şi, totodată, a prevăzut că anumite fapte constituie infracţiuni. Ca atare, în considerarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 117 alin. (3) şi art. 73 alin. (3) lit. h), în mod corect, Parlamentul a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 printr-o lege organică (Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008).

Stabilirea caracterului organic sau ordinar al legii are relevanţă şi cu privire la respectarea procedurii de adoptare a legilor, aşa cum aceasta este consacrată în Legea fundamentală. Ordinea în care cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate proiectul sau propunerea legislativă depinde şi de caracterizarea legii, în funcţie de aceasta urmând să fie determinată Camera competentă să adopte legea în calitate de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în cazul legilor organice adoptate în temeiul art. 117 alin. (3) din Constituţie, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, însă, în cazul legilor ordinare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Aşadar, calificarea iniţială a legii ce urmează să fie adoptată, ca organică sau ordinară, are influenţă asupra procesului legislativ, determinând parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative (a se vedea Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 42, Decizia nr. 537 din 18 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 6 august 2018, paragraful 45, sau Decizia nr. 235 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 19 iunie 2020, paragraful 55).

În consecinţă, Curtea reţine că sunt întemeiate criticile autorului excepţiei de neconstituţionalitate privind caracterul de lege ordinară, şi nu organică al Legii nr. 161/2019, iar adoptarea acesteia, în mod eronat, ca lege organică încalcă, pe de o parte, prevederile constituţionale cuprinse în art. 117 alin. (3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome, iar, pe de altă parte, pe cele ale art. 75 privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, astfel încât Legea nr. 161/2019 este neconstituţională în ansamblul său.

În continuare, Curtea observă că art. 121 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, criticat în prezenta cauză, a fost introdus în corpul actului normativ de bază prin Legea nr. 161/2019. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare la dispoziţiile art. 75 din Constituţie, care afectează Legea nr. 161/2019, în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să examineze criticile intrinseci de neconstituţionalitate care implică analiza conţinutului normativ al art. 121 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, urmând să se pronunţe doar cu privire la excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 2 lit. b) teza întâi din acelaşi act normativ (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 83 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 13 martie 2020, paragraful 48).

Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică cele trei condiţii legale pentru definirea calităţii de colaborator al Securităţii din perspectiva unei pretinse neclarităţi care ar determina, inter alia, o practică neunitară a instanţelor de judecată în acest sens, rezultată şi din „marja de apreciere exorbitantă” lăsată acestora de legiuitor.

Examinând textul de lege criticat, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a constatat că definirea, prin normele de lege criticate, a termenului de „colaborator al Securităţii” înlătură orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009). De asemenea, Curtea a reţinut că aprecierea întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii revine instanţei judecătoreşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Asemenea aspecte reprezintă, aşadar, probleme ce ţin exclusiv de interpretarea şi aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.

Astfel, Curtea decide:

Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că Legea nr. 161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională, în ansamblul său.

– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti