Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Cât de independent este judecătorul din România?
23.12.2021 | Emanuel DRĂGAN

JURIDICE - In Law We Trust
Emanuel Drăgan

Emanuel Drăgan

În cel mai recent comunicat de presă al Curții de Justiție a Uniunii Europene, din data de 21 decembrie 2021, se arată că „Supremația dreptului Uniunii impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, în special fără a fi expuși riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.”

Acum, nu-mi propun să fac analiza a ceea ce înseamnă Dreptul uniunii în raport cu Dreptul național și nici să analizez atribuțiile și criticile Curții Constituționale a României, ci aș vrea doar să indic spre câteva idei comunicate de Curtea de Justiție a UE, idei care, din punctul meu de vedere, ne prezintă clar și fără echivoc ce a mai rămas din judecătorul român.

În primul rând, așa cum știm cu toții, România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil (art. 1 alin. (1) din Constituția României). Cel puțin, așa ne place să credem. Cât de independentă este România? În speță, cât de independentă mai este justiția din România?

Odată cu aderarea României la UE în anul 2007, MCV (mecanismul de cooperare și de verificare instituit prin Decizia 2006/928) a devenit obligatoriu în toate elemente sale. Unul dintre obiectivele serioase ale MCV a fost destructurarea și înfrângerea corupției în România, în special corupția la nivel înalt. Astfel, odată intrați în Uniunea Europeană, nu doar viața economică a suferit schimbări, ci în mod special sfera legislativă.

Constituția noastră ne asigură că „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii” (art. 124 alin. (3) din Constituția României), însă, această „LEGE” la care se referă Constituția, s-a dovedit a nu fi întotdeauna legea română. Reglementările internaționale, odată ratificate de Parlament, dobândesc putere legislativă, și, deci, sunt asimilate terminologiei de „lege”, folosită de art. 124 din Constituție.

Am înțeles, judecătorii sunt independenți și se supun legii (atenție: legii și tratatelor internaționale la care România este parte), dar, există vreo LEGE față de care judecătorul trebuie să se supună mai mult decât față de o alta?

Curtea de Justiție a Uniunii Europene ne spune că DA, consacrând supremația dreptului Uniunii asupra dreptului statelor membre. Până acum bine. Din reglementarea art. 124 a rămas independența, supunerea față de legea națională fiind înlocuită cu supunerea față de SUPREMAȚIA dreptului Uniunii. Așadar, mai pot fi judecătorii români independenți pe deplin?

Curtea ne spune că: „în exercitarea competenței sale exclusive de a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, acesteia îi revine sarcina de a preciza întinderea principiului supremației dreptului Uniunii în raport cu dispozițiile relevante ale acestui drept, întinderea menționată neputând depinde nici de interpretarea unor dispoziții ale dreptului național, nici de interpretarea unor dispoziții de drept al Uniunii reținută de o instanță națională, care nu corespund interpretării Curții.”

Dacă judecătorii români trebuie să se supună legii, care lege, am văzut, este supusă la rândul ei dreptului Uniunii, rezultând așadar că judecătorii se supun dreptului Uniunii, atunci, deciziile judecătorilor ar trebui să fie independente pornind de la acest drept. Nicidecum. Deasupra independenței judecătorului național se află Curtea, a căror interpretări nu pot fi puse la îndoială sau răsturnate de judecătorul național.

Cu alte cuvinte, orice interpretare reținută în mod independent (așa cum ne place să credem) de judecătorul național, este lipsită de importanță în măsura în care Curtea opinează diferit, atrăgându-ne chiar atenția asupra faptului că „efectele asociate principiului supremației dreptului uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.

Cum se mai poate vorbi despre independență în contextul cuvintelor „impun” și „fără să poată împiedica”?

Art. 124 alin. (1) din Constituția României ne spune că justiția se înfăptuiește în numele legii, dar, în condițiile arătate, oare nu se înfăptuiește justiția în numele („lumina”) jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene? Și dacă este așa, sunt judecătorii noștri supuși acestei jurisprudențe ca legii? Și dacă sunt supuși jurisprudenței, mai sunt ei independenți…?

Emanuel Drăgan
Avocat colaborator DOBRE, DAMIAN & ASOCIAȚII

Secţiuni: Opinii, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO