« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

FJR, AMASP și AIJ solicită punerea neîntârziată în aplicare a hotărârii CJUE din 21 decembrie 2021
27.12.2021 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust

Luni, 27 decembrie 2021, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au dat publicității următorul comunicat:

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 decembrie 2021, pronunțată în cauzele reunite Euro Box Promotion și alții, dar și de inexplicabila lipsă a unei reacții imediate cu privire la această hotărâre din partea ministrului justiției, care trebuia să propună rapid modificări legislative pentru conformare.

În vederea punerii neîntârziate în aplicare a acestei hotărâri, solicităm adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

1. Abrogarea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, care permite sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE și a jurisprudenței CJUE, respectiv a Convenției europene a drepturilor omului și a jurisprudenței CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancționarea disciplinară a unui magistrat); reformarea întregii reglementări a răspunderii disciplinare a judecătorilor și a Inspecției Judiciare, prin prevederea de garanții pentru a evita cercetarea disciplinară a judecătorilor pentru conținutul hotărârilor pe care le pronunță, în motivarea cărora aplică prioritar dreptul UE; reorganizarea Inspecției Judiciare, crearea a două inspecții distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcțiile de conducere;

2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori: desființarea SIIJ nu trebuie însoțită de reglementarea vreunei noi garanții pentru magistrații anchetați pentru fapte de corupție, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneția în avizul din 5 iulie 2021; de asemenea, desființarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenței DNA de a ancheta magistrații acuzați de corupție, lupta împotriva marii corupții fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV;

3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;

6. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români reamintesc și că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice. În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alțiiÎntr-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizorie a unei sancțiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancțiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE.

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.