Secţiuni » Arii de practică » Business » Corporate
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. reprezentarea convențională a persoanei juridice prin consilier juridic sau avocat
28.12.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Corporate, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură civilă
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1233 din 28 decembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 571/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea 22 Decembrie 1989 Prod – S.R.L. din satul Bibeşti, judeţul Gorj, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

În opinia autoarei excepției, dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul la apărare al persoanei juridice, care este obligată să încheie un contract de asistenţă juridică cu un avocat sau să angajeze o persoană în calitate de consilier juridic, împotriva reprezentantului de drept al societăţii. Prin angajarea unui avocat sau consilier juridic se intervine în decizia asociatului unic.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

„(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză.

Curtea a constatat că textul de lege criticat are în vedere ipoteza reprezentării convenţionale a persoanelor juridice în faţa instanţelor de judecată, indiferent de etapa procesuală, în primă instanţă sau în soluţionarea unei căi de atac, aceasta realizându-se numai prin consilier juridic sau avocat. Ca regulă generală, legea le recunoaşte persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de părţi într-un proces posibilitatea de a-şi exercita drepturile procesuale şi de a îndeplini actele procedurale fie în mod direct, personal, fie prin intermediul unui reprezentant. În unele cazuri, reprezentarea este obligatorie, fiind de natură legală. Astfel, persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor fi întotdeauna reprezentate în instanţă, după caz, de către părinţi sau tutori. În ceea ce priveşte persoanele juridice, reprezentarea legală este necesară în considerarea naturii specifice a acestor subiecte de drept, caracterizate printr-o imposibilitate obiectivă de a participa în mod direct şi nemijlocit la raporturile sociale. De aceea, art. 209 din Codul civil stabileşte regula potrivit căreia persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, adică prin persoanele fizice sau juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile considerate de autorul excepţiei a fi încălcate prin art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv cele ale art. 71 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, potrivit cărora „Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres”.

Aşadar, alături de această reprezentare legală, persoanele juridice pot beneficia şi de o reprezentare convenţională, care, aşa cum precizează textul de lege criticat şi în cauza de faţă, se poate realiza în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Faptul că legiuitorul a redus posibilitatea reprezentării convenţionale a persoanelor juridice în faţa instanţelor doar la avocat sau consilier juridic nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie, de vreme ce reprezentarea convenţională este o simplă facultate, persoanele juridice păstrându-şi permanent posibilitatea de a sta în justiţie prin reprezentantul legal. Prin urmare, în măsura în care nu pot îndeplini exigenţele impuse de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele juridice au posibilitatea de a introduce acţiuni şi de a formula cereri, de a ridica excepţii şi a propune probe, precum şi de a efectua orice alt act procesual prin reprezentantul legal. Ca atare, nu se pune problema încălcării dreptului de acces liber la justiţie sau a dreptului la apărare.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti