Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. executarea silită împotriva veniturilor bugetului general consolidat
30.12.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Fiscalitate, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1238 din 28 decembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 598/2021 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Edizol – S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită (i) anularea unei încheieri cu privire la unele măsuri anume prevăzute de lege dispuse de executorul judecătoresc în cadrul unei proceduri de executare silită, precum şi (ii) obligarea executorului judecătoresc la înfiinţarea popririi (asupra unor sume reprezentând impozite şi taxe datorate de persoanele impozabile) şi la îndeplinirea oricăror acte de executare necesare valorificării prin poprire a unei creanţe.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 224 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care au următorul cuprins: „Impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de niciun creditor pentru nicio categorie de creanţe în cadrul procedurii de executare silită.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 – Accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1) şi (2) – Dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie prin prisma art. 20 din Constituţie referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului.

Curtea constată că neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate este dedusă prin raportarea acestora la prevederile altor acte normative speciale care reglementează executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, în contextul în care, astfel cum susţine autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, instituţiile şi autorităţile publice nu respectă prevederile acestei ordonanţe. Prin urmare, aceasta este nemulţumită de efectivitatea acestora în practică la speţe concrete, dorind o extindere a sferei resurselor băneşti din care ar putea fi achitate creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv o completare a normelor Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 cu posibilitatea executării silite a veniturilor bugetului general provenite din impozite, taxe, contribuţii sociale etc. Prin urmare, autoarea acesteia urmăreşte ca, pe cale de interpretare, instanţa de contencios constituţional să adauge la lege, respectiv la ordonanţa în discuţie.

Având însă în vedere aceste aspecte, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, Curtea constată, pe de o parte, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie prevăd expressis verbis principiul potrivit căruia „Parlamentul este (…) unica autoritate legiuitoare a ţării”, ceea ce indică, în mod neechivoc, faptul că actul de legiferare este de competenţa exclusivă a Parlamentului.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti