Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

România a împlinit 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană
04.01.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Dreptul Uniunii Europene
JURIDICE - In Law We Trust

Sâmbătă, 1 ianuarie 2022, Klaus Iohannis, Președintele României, a transmis un mesaj cu prilejul marcării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: „Sărbătorim 15 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, un moment cheie în construcția României europene de astăzi.

Aderarea la UE ne-a ancorat în spațiul european de democrație şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii și democrație. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetățeni în mod asumat și fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opțiune de prosperitate, stabilitate și dezvoltare pe termen lung a României.

Beneficiile aduse cetățenilor și societății noastre sunt concrete și înseamnă îmbunătățirea vieții de zi cu zi, fie că vorbim despre piața internă, protecția mediului, digitalizare, libera circulație și oportunitățile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanțarea dezvoltării și a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educația.

România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea și întărirea Uniunii Europene. Acțiunea comună în baza principiului solidarității, accelerarea reformelor destinate creșterii convergenței și a coeziunii, susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertății, democrației, egalității și statului de drept, implementarea priorităților în materie de schimbări climatice, digitalizare și reziliență reprezintă obiective esențiale pe care România și le-a asumat și pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii și în relația cu ceilalți parteneri.

Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarității, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităților române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe și echipamente medicale, atunci când situația epidemiologică din țările respective a fost deosebit de dificilă.

Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificației aderării la Uniunea Europeană și a câștigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetățenii români, și oportunitatea unei proiecții asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generațiile viitoare.

Declarația adoptată la Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, a enunțat angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest și de la nord la sud, bazată pe soluții comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viață, a democrației şi a statului de drept.

„Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, am afirmat la unison toți liderii europeni în Declarația de la Sibiu.

Mesajele transmise prin Declarația adoptată atunci își dovedesc o dată în plus validitatea, în condițiile în care acționăm împreună pentru a pregăti Europa viitorului, pornind de la lecțiile învățate din recenta criză sanitară.

Sunt încrezător că Uniunea va continua să se dezvolte și să răspundă activ la provocările pe care digitalizarea și schimbările climatice le generează peste tot în lume, să ofere cetățenilor săi siguranță, bunăstare și stabilitate. În această perioadă în care cetățenii europeni sunt invitați să se pronunțe asupra priorităților europene, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, este important ca dorințele și ideile românilor să se facă auzite, pentru ca apoi să putem formula în plan european decizii echilibrate, care să corespundă acestor așteptări.

Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa și despre importanța și beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conștientizăm că apartenența României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construiește prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalți, dorința fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare.

***

Sâmbătă, 1 ianuarie 2022, Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul României, a transmis următorul mesaj: „Marcăm astăzi 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2007, țara noastră a devenit parte a acestui proiect european unic, care a asigurat și continuă să asigure stabilitatea și prosperitatea continentului nostru.  Intrarea în Uniunea Europeană a avut loc prin efortul comun al clasei politice și diplomaților români, sub auspiciile garanțiilor de securitate oferite de apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din lume, prin încrederea câștigată în teatrele de operații de militarii români, care s-au dovedit parteneri loiali și bine pregătiți ai aliaților occidentali. 

Măsura succesului aderării noastre la UE este confirmată atât de menținerea unui sprijin larg al cetățenilor români pentru Uniune, cât și de bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenență la Uniune.  Produsul Intern Brut al României s-a triplat, după aderarea la UE (2006 – 342,7 miliarde lei, 2021 – 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 – 16.170 lei, 2021 – 61.368 lei). 

Expertiza și finanțarea europene şi-au pus amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susținerea dezvoltării şi modernizării agriculturii românești, despre participarea în proiecte de cercetare. Fonduri europene de zeci de miliarde de euro au intrat în țară. Și continuă să vină, contribuind la investiții care cresc nivelul calității vieții și aduc mai aproape de noi standardele occidentale la care ne raportăm. Alte peste 90 de miliarde de euro ne sunt puse la dispoziție de Uniunea Europeană, în următorii ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin cadrul financiar multi-anual. 
Dar poate cel mai important câștig a fost acela al liberei circulații pentru oameni, bunuri și servicii. Milioane de români lucrează, învață ori își petrec vacanțele în alte țări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor românești sunt în state membre UE. Piața Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene. 
Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanțate prin programele Erasmus.  
Toate acestea au permis integrarea României în UE de o manieră trainică şi profundă. Proiectele finanțate cu fonduri europene, a căror absorbție trebuie tot mai mult eficientizată, contribuie incontestabil la dezvoltarea noastră economică și socială, susținând reforme dificil de realizat doar prin propriile forțe. Obiectivele ambițioase ale Uniunii în diverse domenii acționează ca un stimul important în orientarea și avansarea măsurilor de la nivel național. 

România europeană este mai conectată, mai inovativă şi mai prosperă decât oricând în istoria sa, aflându-se în mod constant în topul economiilor cu cea mai rapidă creștere economică din UE. Solidaritatea europeană, marcată și prin decizia istorică de adoptare, în contextul pandemiei de Covid-19, a Planului European de Redresare și Reziliență, va permite susținerea reformelor necesare pentru un curs de dezvoltare inclusivă, de care să beneficieze toți românii, indiferent dacă locuiesc în zonele urbane sau rurale, în oricare parte a României, dacă doresc o educație adaptată exigențelor inovative ale economiei viitorului sau acces la servicii mai bune de sănătate. 

Cum solidaritatea și unitatea sunt un parcurs cu dublu sens, România rămâne ferm angajată în susținerea obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Pentru România, apartenența la Uniune reprezintă cadrul solid de dezvoltare democratică, economică și socială pentru cetățenii români și pentru societatea românească. De asemenea, acțiunea României în plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii și pentru principiile și valorile înscrise în Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum și pentru dreptul european în general. 

Integrarea deplină a României trebuie să includă obiectivele majore privind îndeplinirea angajamentelor Mecanismului de Cooperare și Verificare, aderarea la Spațiul Schengen și intrarea în Zona Euro, locuri de muncă bine plătite, economie bazată pe energie curată și digitalizare. 
Suntem, în egală măsură, ca stat care valorifică experiența propriei aderări la Uniune acum 15 ani, pregătiți să acționăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile și principiile europene, în vecinătatea noastră, către partenerii noștri care au făcut o opțiune strategică solidă, pe calea reformelor și a proceselor de modernizare europeană.”

***

Sâmbătă, 1 ianuarie 2022, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, a transmis următorul mesaj: „România împlinește astăzi 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană. Privind retrospectiv la întreaga perioadă parcursă de la acest moment istoric, am convingerea că statutul de membru UE a oferit României și cetățenilor români reperele unui parcurs ireversibil de progres democratic, de asumare a valorilor și principiilor pe care este construită Uniunea, de dezvoltare economică și socială, de acțiune solidară și activă în întărirea politicilor și acțiunilor care conferă substanță proiectului european. Încrederea pe care marea majoritate a cetățenilor români au acordat-o constant Uniunii în toată această perioadă și pe care continuă să o manifeste, în ciuda provocărilor curente multiple, reflectă spiritul european al societății românești de astăzi.

Impactul pozitiv al Uniunii în viața de zi cu zi a românilor rămâne unul major, perceptibil fie în mod direct, prin proiectele pe care România le implementează cu finanțare europeană sau prin exercițiul nemijlocit al libertăților europene, fie indirect, prin conectarea europeană şi modernizarea societății şi economiei românești ca urmare a participării noastre la procesele europene.

Cel mai recent, am avut o nouă dovadă a valorii adăugate a apartenenței României la Uniune, a importanței unității și solidarității europene, în contextul gestionarii pandemiei de Covid-19. Prin unitate și acțiune comună, am reușit ca, alături de partenerii noștri din UE și de instituțiile europene, să limităm efectele negative ale acestei crize şi să punem bazele relansării economice în Europa. Am reușit, totodată, prin intermediul cooperării europene și al mecanismelor UE de gestionare a situațiilor de criză să repatriem în siguranță mii de cetățeni europeni, inclusiv români, pe care pandemia i-a găsit în diferite colțuri ale lumii.

Coordonarea și acțiunea comună în plan european au făcut, de asemenea, posibile, soluții în beneficiul tuturor statelor membre, inclusiv al României, pentru diminuarea efectelor negative pe care pandemia le-a generat în funcționarea pieței interne și a aprovizionării cu bunuri, în asigurarea liberei circulații și, nu în ultimul rând, în facilitatea accesului la vaccinuri, medicamente și echipamente medicale.

Această realitate ne reconfirmă că apartenența României la Uniune clădește bunăstare, siguranță, sprijin, dar și responsabilitate. România a răspuns la rândul său cu solidaritate și cu implicare activă în gestiunea crizei, în ajutorarea statelor membre și a partenerilor din vecinătate pentru depășirea provocărilor curente. De asemenea, suntem implicați activ în reflecția privind modalitățile prin care putem consolida reziliența Uniunii în etapa post-criză, în multiple domenii, pentru ca orice altă posibilă criză în viitor să găsească Uniunea și statele sale membre pregătite și coordonate.

Ca stat membru responsabil și implicat, România trebuie să își aducă contribuția nu doar la întărirea acțiunii Uniunii în interior, ci și în plan global – unul dintre obiectivele strategice agreate la cel mai înalt nivel al Uniunii. Diplomația română continuă să lucreze pentru o Uniune puternică în plan intern şi la nivel global, constant angajată în gestionarea cât mai eficientă a acțiunii românești în cadrul Uniunii, în deplină coerență cu obiectivele noastre de politică externă.

Lucrăm în logica acestui deziderat având convingerea că o Uniune Europeană mai puternică este esențială și pentru prosperitatea și stabilitatea regională. În cadrul procesului de extindere, pe care România îl susține activ, ușa Uniunii trebuie să rămână deschisă către partenerii care demonstrează voința reală de a adera la valorile noastre comune și care depun eforturi consecvente în acest sens.

Totodată, așa cum am mai spus, Uniunea Europeană va deveni pe deplin un actor global numai dacă va reuși să devină cu adevărat eficientă și influentă în vecinătatea sa imediată. De aceea, implicarea și acțiunea eficace a UE în Vecinătatea sa Estică și Sudică sunt absolut necesare. Astfel, Uniunea va putea să proiecteze în jurul său, în vecinătatea noastră imediată, un climat de securitate, stabilitate democratică, progres socio-economic și prosperitate. În aceeași măsură, parteneriatul transatlantic, consolidarea relațiilor UE cu partenerii noștri globali de care ne leagă valori și o istorie comună, în primul rând cu Statele Unite, contribuie la construirea unei lumi mai puternice și mai sigure.

La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, avem certitudinea că viitorul României este strâns legat de viitorul Uniunii Europene. Sper ca reflecția asupra direcțiilor proiectului european, prilejuită de Conferința privind viitorul Europei, la care România şi cetățenii români contribuie în prezent, va da rezultatele cele mai bune. Vom putea avea astfel o Uniune Europeană mai consolidată şi mai coezivă, unită în jurul valorilor comune stipulate în Tratatele UE, mai prosperă și mai puternică la nivel regional și global, spre beneficiul direct al tuturor cetățenilor europeni – inclusiv al celor români și al României.”

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti