Secţiuni » Jurisprudenţă » CCR
Jurisprudenţă CCR (Curtea Constituţională a României)
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii” în interpretarea dată de ÎCCJ-DCD din 15 octombrie 2018
05.01.2022 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: CCR, Dreptul securitatii sociale, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 9 din 4 ianuarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 732/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii”, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 1692 din aceeaşi lege.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Szocs Andraş, Gheorghe Julecătean, Ioan Hanz, Ion Ţopescu, Ştefan Păşcuţ şi Constantin Mihăiţă în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.

În opinia autorilor excepției, dispozițiile criticate încalcă următoarele prevederi din Constituţie: cele ale art. 1 alin. (5), sub aspectul principiului securităţii juridice şi al cerinţelor de calitate a legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 78 – Intrarea în vigoare a legii, ale art. 129 – Folosirea căilor de atac şi ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene cu caracter obligatoriu faţă de legile interne.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1692 din Legea nr. 263/2010, criticate de asemenea în cauzele conexate, au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, şi au următorul conţinut:

(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi dispoziţii legale, criticate în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale, cu motive similare, în alte cauze decât cele în care a fost ridicată prezenta excepţie.

Astfel, prin Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu referire şi la alte decizii pronunţate asupra unor excepţii de neconstituţionalitate similare. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 4 noiembrie 2021, sau Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 26 octombrie 2021.

Astfel, examinând dispoziţiile art. 1691 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii”, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în raport cu criticile vizând pretinsa lipsă de claritate şi previzibilitate a legii, Curtea a reţinut constituţionalitatea acestora.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut că autorii excepţiei invocă, în esenţă, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. Or, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie” (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Or, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării”. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.

Analizând în continuare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. art. 1692 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că prin criticile formulate se face referire, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. art. 1691 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. art. 1692 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. art. 1691 din aceeaşi lege.

Şi aceste critici au făcut obiectul analizei în jurisprudenţa precitată, Curtea statuând, pentru motivele acolo reţinute, că art. art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu constituie un paralelism legislativ, nu încalcă principiul neretroactivităţii legii şi nici dispoziţiile constituţionale ale art. 78 – Intrarea în vigoare a legii şi ale art. 129 – Folosirea căilor de atac.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.