Excepție de neconstituţionalitate respinsă ca inadmisibilă ref. sintagma „după ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate” din Legea privind procedura insolvenței
07.01.2022 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 19 din 6 ianuarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 709/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Mihoc, administrator special al Societăţii Exploatare Minieră Harghita – S.A. din Miercurea-Ciuc, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva creanţelor înscrise în tabelul definitiv publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

În opinia autorului excepției, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii. Astfel, sintagma „după ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate” din cuprinsul dispoziţiei legale criticate este neconstituţională ca urmare a faptului că termenul „soluţionate” este neclar şi imprecis, ceea ce afectează grav calitatea legii.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, care au următorul conținut:

„După ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndată, la tribunal şi va avea grijă să fie afişat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea şi situaţia – garantată sau negarantată – a fiecărei creanţe.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor, acestea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât destinatarii să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. Curtea reţine că textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise, prevăzând că, „după ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate”, practicianul în insolvenţă va întocmi tabelul definitiv al creanţelor.

Instanţa judecătorească şi practicianul în insolvenţă nu trebuie să interpreteze normele de procedură criticate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. Astfel, stabilirea sferei de cuprindere a sintagmei „soluţionate” din cadrul dispoziţiei legale criticate şi a modului în care aceasta se corelează cu cadrul normativ anterior menţionat reprezintă o chestiune de interpretare a legilor care, potrivit jurisprudenţei Curţii, este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii.

Având în vedere acestea, motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu privesc vicii de neconstituţionalitate intrinsecă ale reglementării criticate, ci au în vedere, de fapt, modalitatea de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, excedează competenţei acesteia. În eventualitatea în care o dispoziţie legală este susceptibilă de a genera o practică neunitară a instanţelor judecătoreşti, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în virtutea rolului său constituţional conferit de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.