« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate în scopul sustragerii de la urmărirea penală
07.01.2022 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: CCR, Drept comercial, Drept constitutional, Drept penal, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , ,
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 20 din 6 ianuarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 645/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 280.1 din Legea societăţilor nr. 31/1990, cu referire la sintagma „în scopul […] sustragerii de la urmărirea penală”.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Zoltan Gyorgy în cauza penală în care a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de reţinere şi nevărsare cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, evaziune fiscală, transmitere fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia şi delapidare în formă continuată.

În opinia autorului excepției, modul echivoc în care a fost redactat art. 2801 din Legea societăţilor nr. 31/1990 conduce la interpretări jurisprudenţiale extensive, în defavoarea inculpatului. Astfel, susţine că sintagma „în scopul sustragerii de la urmărirea penală” nu presupune ca, în momentul în care are loc cesiunea părţilor sociale ale unei societăţi comerciale, să fi fost dispusă urmărirea penală pentru o infracţiune, iar scopul făptuitorului să vizeze ca prin respectiva cesiune să se sustragă de la urmărirea penală deja începută. Aşadar, susţine că norma criticată poate fi interpretată în sensul că fapta există indiferent dacă, în prealabil, a fost sau nu începută urmărirea penală în cauză.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 2801 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la sintagma „în scopul […] sustragerii de la urmărirea penală”, care au următorul conţinut:

„Transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că „fapta prevăzută de legea penală” sau „fapta tipică” (fapta care întruneşte trăsătura tipicităţii) presupune existenţa unei corespondenţe între fapta concretă şi fapta descrisă în norma de incriminare. În ceea ce priveşte fapta descrisă în norma de incriminare prevăzută în art. 2801 din Legea nr. 31/1990 – în modalitatea transmiterii fictive a părţilor sociale sau a acţiunilor, „în scopul sustragerii […] de la urmărirea penală” -, Curtea observă că aceasta include condiţia săvârşirii unei infracţiuni anterioare, condiţie relevată de legiuitor prin referirea la „urmărirea penală” în cuprinsul normei menţionate, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor realizându-se în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru această infracţiune, comisă anterior.

Aşadar, Curtea reţine că tipicitatea – în cazul transmiterii fictive a părţilor sociale sau a acţiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală – impune să existe o normă de incriminare a faptei anterioare, întrucât, dacă o astfel de normă nu există, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală. În ipoteza în care fapta anterioară nu este incriminată (indiferent dacă nu a fost niciodată incriminată sau a fost dezincriminată) transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor nu întruneşte trăsătura tipicităţii, nu este „prevăzută de legea penală” şi, în consecinţă, nu constituie infracţiune.

Raportând cerinţele normative şi jurisprudenţiale anterioare la condiţiile pentru ca o faptă să constituie infracţiune, astfel cum prevede art. 15 din Codul penal, Curtea constată că dispoziţiile criticate sunt reglementate cu suficientă claritate şi precizie, interpretarea lor în ansamblul actului normativ din care fac parte relevând cu claritate voinţa legiuitorului.

Cât priveşte dreptul la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituţie, invocat de autor, Curtea arată că acesta presupune şi posibilitatea de exercitare a căilor de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătoreşti în cuprinsul cărora se regăsesc aspecte de fapt sau de drept ori soluţii pe care titularul dreptului la apărare, care are calitatea de participant în procesul penal, le consideră greşite, în cazul în care acestea îi afectează drepturile sau interesele legitime. Aşadar, dreptul la apărare conferă oricărei părţi implicate într-un proces, potrivit intereselor sale şi indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la şedinţele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepţiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror alte drepturi procesual penale şi posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. Or, Curtea nu poate reţine că incriminarea faptelor prevăzute la art. 2801 din Legea societăţilor nr. 31/1990 este de natură a aduce atingere dispoziţiilor constituţionale privind dreptul la apărare.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate constituie norme de drept penal substanţial, iar standardele dreptului la un proces echitabil se asigură prin dispoziţiile dreptului procesual penal.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.