« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Discuții asupra unor aspecte de nelegalitate privind desfășurarea activității Plenului și cea a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
11.01.2022 | Andrea Annamaria CHIȘ

Drept Timisoara
Secţiuni: Opinii, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Andrea Annamaria Chiș

Andrea Annamaria Chiș

Azi, 11 ianuarie 2022, eu și colegii judecători Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și colegii procurori Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban, am ales să nu participăm la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, iar, ulterior, eu și colegii judecători enumerați nu am participat nici la ședința Secției de judecători. Ședința Plenului nu a mai avut loc pentru lipsă de cvorum, iar ședința Secției de judecători a avut loc cu participarea Ministrului Justiției, care a asigurat cvorumul, dânsul neparticipând și la ședința Plenului.

Ședința Plenului nu a avut loc azi datorită celor care au refuzat și refuză în continuare să intre în legalitate, punând în pericol nu doar imaginea Consiliului, ci și legalitatea actelor acestuia, vulnerabilizând întreaga activitate a instituției, cu consecințe grave și iremediabile asupra sistemului judiciar.

Am cerut intrarea în legalitate prin exercitarea de către vicepreședintele a atribuției de conducere a ședinței Plenului și de alegere a unui președinte de ședință în cazul ședinței Secției pentru judecători, președinte de ședință care putea fi inclusiv cel nelegal desemnat interimar, însă am fost refuzați.

Majoritatea a refuzat să aplice legea.

Reamintim că astfel de acțiuni au fost desfășurate de minorități conjuncturale dintre membrii Plenului, atunci când au apreciat că majoritatea a adoptat sau urma să adopte o hotărâre nelegală.

Prima dintre acestea este reprezentată de gestul colegelor Cristina Tarcea, Simona Camelia Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Țînț, Gabriela Baltag și Evelina Oprina, atunci când, în anul 2017, s-a pus problema unei posibile revocări a inspectorului șef al Inspecției Judiciare.

Un alt exemplu îl constituie gestul meu alături de cel al colegilor judecători Mihai Bălan și Mihai Bogdan Mateescu, precum și al colegilor procurori Tatiana Toader, Cristian Ban, Florin Deac și Nicolae Andrea Solomon, ca urmare a convocărilor nelegale ale Plenului CSM de către doamna președinte Lia Savonea, în vederea numirii doamnei procuror Adina Florea ca procuror șef al SIIJ.

Azi, o minoritate de 7 membri ai Plenului, reprezentând jumătate din membri aleși, precum și de 4 membri din cei 9 membri aleși ai Secției de judecători, am refuzat să întărim și să perpetuăm o nelegalitate comisă prin Hotărârea nr. 211/16.12.2021, decisă de o majoritate foarte strânsă din Plenul CSM, de desemnare a unui președinte interimar, contrar Constituției României și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru că nu avem posibilitatea de a formula opinie separată și pentru că în această hotărâre se regăsesc o serie de considerente ce nu au fost discutate în Plen, neavând, așadar, posibilitatea de a răspunde la ele, este nevoie să explicăm gestul nostru, aducând la cunoștința opiniei publice motivele ce au stat la baza sa.

Participarea la o ședință condusă de un președinte nelegitim lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții.

Contrar considerentelor hotărârii nelegale de desemnare peste lege a unui președinte interimar, nu este posibil refuzul alegerii unui președinte al Consiliului dintre cei care își depun candidatura în acest scop. Rezultă acest lucru atât din Constituție, cât și din legea privind organizarea și funcționarea Consiliului.

Legiuitorul nu și-a putut imagina o situație care nu s-a ivit vreodată în istoria consiliilor judiciare din România, respectiv că judecătorii membri ai consiliului ar putea refuza să aleagă un președinte dintre cei care au capacitatea legală de a ocupa această poziție, dorind să prezerve o situație de putere dobândită de o majoritate.

În considerentele hotărârii Plenului, sunt citate extrase din considerentele Deciziei nr. 196/2013 a Curții Constituționale, privind excepția de neconstituționalitate a textului privind revocarea membrilor CSM pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor pentru care au fost aleși. Se spune că un membru ales al Consiliului „se pronunță pe baza propriei convingeri, în limitele legii”. În realitate, majoritatea din Secția de judecători a actualului CSM nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de Constituție și de lege, aceea de a alege un președinte dintre cei ce pot fi aleși, iar Plenul a eludat legea, denumind interimat ceea ce nu putea fi reînnoit, conform Constituției, situându-se, așadar, în afara limitelor legii și a Constituției, care, în art. 133 alin. (4) prevede clar că „(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a)”, adică dintre membri aleși de judecători și procurori.

Legea de organizare a Consiliului conține reglementări legate de lipsa președintelui, art. 24 alin. (5) prevăzând în mod expres că vicepreședintele poate exercita toate atribuțiile acestuia enumerate de alin. (3), deci inclusiv pe aceea de sesizare a Curții Constituționale cu un conflict de natură constituțională, la care se face referire expresă în hotărârea de desemnare nelegală a președintelui interimar. Decizia nr.538/2018 a Curții Constituționale, la care se face referire în considerentele hotărârii nelegale a Plenului, analizează atribuțiile primului ministru și posibilitatea de delegare a acestora către vice prim ministru, situații ce nu au vreo legătură cu modul de desemnare a conducerii CSM, președintele, ca și vicepreședintele, fiind desemnați în aceeași modalitate, putând îndeplini aceleași atribuții și, în concepția legiuitorului, vicepreședintele îndeplinind toate atribuțiile președintelui în caz de absență a acestuia, indiferent că ea este temporară sau funcția este vacantă.

Este inacceptabilă interpretarea complet contorsionată, contrară oricărei logici juridice, în sensul că, deși legiuitorul nu distinge, lipsa președintelui s-ar referi la o absență temporară, și nu și la vacanța funcției (un refuz al alegerii fiind neimaginat de legiuitor).

Constituția României nu cuprinde dispoziții privind imposibilitatea alegerii președintelui CSM și nu interzice expres prelungirea mandatului tocmai pentru că intenția legiuitorului constituțional a fost în sensul că membri CSM au obligația de a alege un președinte. În caz de vacanță a funcției, până la noi alegeri, atribuțiile sunt exercitate de vicepreședinte, ales în aceleași condiții.

Separarea carierelor nu justifică și nu permite desemnare unui președinte interimar al Plenului, pentru Secția de judecători existând text ce permite alegerea unui președinte de ședință.

Ceea ce a făcut majoritatea din Secția de judecători a fost să păstreze în rândurile ei o atribuție pe care nici unul dintre cei ce fac parte din ea nu o mai putea exercita conform Constituției.

Nu este o vacanță a funcției, ci un blocaj creat de o majoritate care dorește să își prezerve și să își consolideze poziția de control.

În cazul numirii unor judecători la ÎCCJ în aceste condiții (conform ordinii de zi a Secției pentru judecători), se pun sub semnul întrebării nu doar carierele acestor colegi, ci și hotărârile pe care le vor pronunța în viitor. Nu putem nicidecum să acceptăm o astfel de situație. Unii dintre noi am semnalat asta și în cazul numirii inspectorului șef interimar prin OUG, iar Hotărârea din 18 mai 2021 a CJUE a confirmat temerile noastre.

A accepta ce spune majoritatea din Plenul CSM și din Secția pentru judecători ar constitui un precedent extrem de periculos.

În cazul celorlalte puteri, prelungirea mandatului în anumite condiții este prevăzută de Constituție, prevăzându-se și limitări ale atribuțiilor pentru perioada de prelungire. Lipsa unei prevederi constituționale în acest sens în cazul autorității judecătorești dovedește intenția legiuitorului de a nu permite acest lucru, nici în cazul membrilor, nici în cazul președintelui. Lipsa reglementării posibilității  de prelungire înseamnă voința legiuitorului constituțional de a nu permite, ca în cazul celorlalte puteri, acest lucru. Nu se pot compara după bunul plac reglementările privind celelalte puteri cu cele privind Curtea de Conturi sau Curtea Constituțională.

Opinia majoritară creează un precedent de interpretare periculos și inacceptabil, pentru că, dacă Plenul, prin aceeași majoritate, ar vota, din diverse motive, în sensul că nu dorește organizarea unor alegeri pentru noul CSM, membrii neputând fi obligați să voteze altceva decât le dictează propria convingere, am rămâne cu toții interimari prin propria noastră voință dincolo de durata constituțională a mandatului.

În plus, în afara nelegalei conduceri a ședinței Plenului de azi, Plenul a fost și nelegal convocat raportat la dispozițiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 republicată, care, în alin. (1) debutează cu obligația Plenului de a organiza alegeri pentru locul rămas vacant. Interimatul este o chestiune subsidiară, organizatorică, necesară funcționării Consiliului până la refacerea numărului de membri.

Ordinea de zi convocată de fostul președinte al Consiliului este incompletă și, astfel, nelegală, pentru că nu prevede organizarea alegerilor, ceea ce presupune, conform Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cel puțin stabilirea (propunerea) unui calendar și numirea unui comitet electoral (art. 3).

Pentru pregătirea unei astfel de ședințe, este necesară discutarea aspectelor organizatorice în Comisia 1 comună, având în vedere dispozițiile Legii nr. 317/2004 și ale Regulamentului vizând această chestiune (art. 33 din Regulament reglementând expres aplicarea acestuia și pentru desemnarea candidaților în situația în care devine vacantă o funcție de membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii). Președintele al cărui mandat a expirat nu a respectat nici dispozițiile privind pregătirea Plenului.

Mai mult decât atât, un interimar, la rândul său, poate fi numit doar cu acceptul său, fiind vorba despre un rest de mandat și este nevoie de discutarea acestui aspect organizatoric în ședința pregătitoare a Plenului pentru alegeri. Din materialul pus la dispoziția membrilor Plenului, nu rezultă existența acestui acord.

Majoritatea din Plen a dovedit încă o dată că interpretarea legii este conjuncturală, apreciind că nu e nevoie de hotărârea Plenului dacă nu a fost cvorum, ci este suficient actul administrativ al președintelui.

Gestul nostru este menit să readucă normalitatea și legalitatea în funcționarea Consiliului.

Judecător Andrea Annamaria Chiș, membru al Consililului Superior al Magistraturii

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.